Accidentul vascular cerebral (AVC)

            Este o boala gravă, în care se produce o întrerupere bruscă a irigării cu sânge a unei părţi
a creierului. În lipsa sângelui proaspăt şi, prin urmare, a oxigenului, celulele din creier vor suferi,
gradul de suferinţă depinzând de mărimea şi de localizarea zonei de creier care a fost afectată.
Dacă în cazul altor organe o asemenea suferinţă este în mare parte reversibilă, în cazul creierului,
privaţiunea de oxigen de doar câteva minute duce la afectări definitive ale acestuia, mergând
chiar până la deces. Spre exemplu, în urma unui accident vascular cerebral, pot apărea paralizia
unei părţi a corpului sau a ambelor părţi, dificultăţi în mers sau în efectuarea activităţilor
cotidiene, cum ar fi alimentaţia, pierderea capacităţii de a vorbi sau de a înţelege ceea ce se
vorbeşte.
Întreruperea bruscă a circulaţiei sanguine se poate datora fie unei obstrucţii în interiorul vasului
sanguin sau printr-o compresie din exteriorul acestuia. Astfel se produc cele două tipuri de
accidente vasculare cerebrale: de tip ischemic şi de tip hemoragic.

         Accidentul vascular ischemic este cel mai frecvent (80% din cazuri) şi se produce datorită
îngustării vasului de sânge ca urmare a formării cheagurilor. Astfel este împiedicată alimentarea
cu oxigen şi substanţe nutritive al creerului. Există însă şi situaţii în care un cheag vine de la
distanţă şi se opreşte într-o arteră cerebrală (sunt aşa-numitele accidente vasculare embolice).  O
formă particulară de accident vascular ischemic este aşa-numitul atac ischemic tranzitoriu, care
uneori (în 10% din cazuri) anunţă un accident vascular în viitorul imediat. Simptomele lui dispar
relativ repede (în câteva minute sau ore) prin dizolvarea cheagului mic, format la locul
depozitului aterosclerotic arterial. El poate fi însă provocat şi de o îngustare permanentă a
diametrului arterial, situaţie care contribuie la recidiva atacului.
 Cauzele AVC ischemic sunt:

 ateroscleroza: îngusteaza lumenul vasului şi favorizează formarea cheagurilor;

 nivelul crescut de colesterol în sânge;
 hipertensiunea arteriala și/sau diabetul;
 afecţiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiacă înlocuita (artificială sau biologică),
apariţia de vegetaţii la nivelul valvelor, inflamaţia lor (endocardite), insuficienţa mitrală, stenoza
mitrală (aparută mai ales din cauza infecţiei cu streptococ beta-hemolitic);
 staza sanguină-întâlnită în dilatări ale cavităţilor inimii, tulburări de ritm cardiac
(fibrilaţia atrială)
 cardiomiopatie ischemică, infarct miocardic.

                 Accidentul vascular cerebral hemoragic este cel mai grav, dar mai puţin frecvent (20%
din cazuri). El se produce prin ruptura unui vas de sânge din creier, rezultând o privare de sânge
într-o anumită zonă, cât şi o hemoragie locală. Sângerarea poate fi mică sau se poate forma un
cheag mai mare care comprimă ţesuturile din jur. Uneori sângele poate pătrunde în sistemul
ventricular, din care decurge o situaţie deosebit de gravă.

Uneori, o asemenea hemoragie poate apărea în plină stare de sănătate prin ruperea unui
aşa-numit anevrism arterial cerebral. Anevrismul este o dilataţie arterială – de obicei
necunoscută, care poate fi şi congenitală – al cărui perete, având o rezistenţă mai scăzută, la un
efort sau o creştere a tensiunii arteriale, se poate rupe brusc, producând, de cele mai multe ori, o
hemoragie extrem de gravă.

: Cauzele AVC hemoragic sunt:

 hipertensiunea arterială-valorile tensionale crescute;

 anevrismul cerebral;
 tulburări de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia;
 tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunzător;
 sângerare în tumori cerebrale;
 inflamaţii ale vaselor de sânge;
 traumatisme craniene;
 iradiere în tratamentul unor cancere ale capului.

Prevenirea accidentului vascular cerebral

Probabilitatea unui accident vascular cerebral creşte odată cu vârsta, îndeosebi după 65
de ani. Incidenţa este mai crescută la bărbaţi, la cei care au mai avut în familie asemenea boli şi
la cei cu atacuri ischemice tranzitorii în antecedente. Patru din cinci bolnavi cu accident vascular
cerebral au avut asemenea atacuri înainte. De asemenea, riscul este mai mare la femeile care iau
contraceptive și care, în acelaşi timp, fumează sau au migrene frecvente.
Există o serie de semne care trebuie să ne atragă atenţia asupra unui iminent accident vascular
cerebral. Acestea sunt:
 oboseală sau amorţire simţite la mână, la picior sau la muşchii feţei, de obicei doar pe o
singură parte;
 dificultate de a vorbi sau de a înţelege cuvintele, pierderea salivei prin colţul gurii;
 tulburări de vedere sau pete în câmpul vizual;
 mici pierderi de echilibru sau de precizie în efectuarea unor mişcări;
 senzaţia de ameţeală sau leşin care se repetă;
 dureri de cap apărute brusc, inexplicabil;
 modificări ale personalităţii, ale comportamentului: iritabilitate, nerăbdare, suspiciune.

Dacă asemenea simptome apar la o vârstă încă tânără, de 30-40 de ani, se impune
prezentarea de îndată la un medic specialist. Există însă o serie de factori care sunt implicaţi în
producerea accidentelor vasculare cerebrale şi care pot fi influenţaţi printr-un stil de viaţă
adecvat. Aceşti factori sunt:

 hipertensiunea arterială suprasolicită peretele arterelor, situaţie care, în timp, duce la

slăbirea rezistenţei acestora;
 fumatul, prin substanţele chimice ale fumului de ţigară, afectează proprietăţile sângelui,
făcându-l mai predispus la formarea de cheaguri;
 nivelul crescut de colesterol în sânge duce la acumularea colesterolului în pereţii arteriali,
accelerând progresia aterosclerozei.