Accidentul vasular cerebral(in engleză cerebrovascular accident)se produce în

momentul în care o anumită parte a creierului nu mai primeşte cantitatea de sânge

necesară(implicit cantitatea de oxigen).Există două moduri prin care se produce:
-prin blocarea unei artere de către un cheag de sâange(accident vascular cerebral
ischemic);
-prin ruptura vasului de sâange (accident vascular cerebral hemoragic).
O parte din celulele nervoase din creier incetează să mai funcţioneze datorită
lipsei de oxigen şi nutrienţi.Dacă intervenţia medicală nu este promptă,efectele pot
fi fatale.

Figure 1.creierul uman

1. Epidemiologie si mortalitatea în accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral reprezintă o problemă importantă de sănătate
publică.Aceasta se află pe locul 3 din cauza deceselor din principalele ţări
industrializate şi este principala cauză de handicap neurologic,în special în
cazul vârstnicilor.În ţările din sud-estul Europei,mortalitatea cauzată de
această afectiune este de 6-7 ori mai mare decât în ţările din est.Ţara noastră
ocupă un loc „fruntaş” la acest capitol.Într-un sondaj realizat pe un eşantion
de 805 de persoane(cu vârsta mai mare de 45 de ani).
72%au răspuns că au suferit sau au cunoscut o persoană cu această
afecţiune.
Anual,fiecare al cincilea deces este cauzat de producerea unui accident
vascular cerebral.Poate fi un prieten ,o rudă sau .... un om pe care nu l-am
cunoscut niciodată.Se poate întâmpla oricui.
Incidenţa AVC este legată de vârstă.Ea se dublează pentru fiecare deceniu
la indivizii trecuţide 55 de ani.Incidenţa anuală a AVC creşte o dată cu
vârstă(de la 1:1000 de indivizi pentru vârsta cuprinsă între vârsta de 40-45
ani,la 20:1000 pentru cei cu vârsta de 70-85 de ani).
Deşi boala este apanajul vârstelor înaintate,un număr substanţial de
infarcte cerebrale se instalează la persoanele cu vârsta sub 65 de
ani.Incidenţa AVC creşte exponenţial cu vârsta la ambele sexe şi se reduce
la indivizii foarte vârstnici.Din păcate, se constată în preyent o incidenţă
însemnată de AVC la tineri.Incidenţa AVC la tinerii cu vârsta cuprinsă între
15-45 de ani se cifrează între 3-4%în tările vestice.În Europa se
înregistrează o incidenţă anuală mai mare de 10000 de bolnavi tineri cu
AVC.

1
 Deasemenea,incidenţa AVC predomină la bărbaţi într-o proporţie de 1,3/1
faţă de femei;10% din cei care au avut AVC s-au recuperat total cu reluarea
în totalitate a activităţilor,40% au suferit sechele moderate cu reinserţie
profesională la o treime din cazuri,40% au sechele severe cu invaliditate
totală sau parţială,iar 10% au infirmitate totală şi sunt complet dependenţi.

2. Semne alarmante în AVC

Simptomele unui se manifestă diferit de la o persoană la alta.Uneori ele pot
să apară şi să dispară fără a ne da nimic de bănuit.Tratamentul cel mai
eficient este cel administrat la mai puţin de o oră de la declanşare,de aceea
este foarte important să cunoaştem semnele acestei boli:
-privirea înceţoşată sau dublă,stare inexplicabilă de somnolenţă,greaţă;
-pierderea bruscă a echilibrului,ameţeală şi probleme în coordonarea
membrelor;
-amorţirea bruscă a feţei,a unui picior sau a unei mâini,în special pe o
anumită parte a corpului;
-dureri bruşte de cap,fără o cauză anume;
-tulburări bruşte de memorie,dificultăţi în vorbire şi imposibilitatea de a
înţelege ceea ce se vorbeşte în jur;
-simptomele AVC ischemic diferă de cele ale AVC hemoragic.
Deasemenea,simptomele depind de localizarea cheagului sangvin sau a
hemoragiei şi de extinderea regiunii afectate.Simptomele AVC
ischemic(cauzate de un cheag ce a blocat un vas sangvin)
Apar de obicei în jumătatea corpului de partea opusă zonei din creier în
care este cheagul.Simptomele unui AVC hemoragic(cauzat de o sângerare în
creier);pot fi similare celor produse de AVC ischemic,dar se deosebesc prin
simptome legate de tensiunea crescută în creier,cum ar fi :
-dureri de cap severe,greţuri şi vărsături
-„înţepenirea”gâtului,ameţeli,convulsii,iritabilitate
-confuzie şi posibil inconştienţă.
-simptomele AVC pot progresa repede(în câteva minute sau ore)sau în
mod treptat.La început poate apărea o uşoară slăbiciune într-un braţ sau
picior şi se poate ajunge ,treptat la incapacitatea de a mişca braţul sau
piciorul de pe o parte a corpului.
În cazul în care AVC este provocat de un cheag de sânge
mare(ischemic),simptomele apar brusc,în decurs de câteva secunde.

2
 3. Efectele AVC
O persoană care a suferit un AVC poate să rămână cu dizabilităţi fizice sau
psihice,dar nu este obligatoriu.Este deosebit de important să fie detectat şi tratat
la timp.În caz contrar,această afecţiune poate produce chiar moartea.În funcţie
de gravitatea accidentului şi de partea pe care se produce,accidentul vascular
cerebral poate duce la:
-modificări ale emoţiilor;
-modificări ale judecăţii,raţiunii;
-tulburări de memorie;
-modificări în rapiditatea cu care sunt făcute activităţile;
-modificări ale percepţiilor(capacitatea de a aprecia
distanţa,mărimea,poziţia,ritmul mişcărilor,forma şi relaţia dintre părţile
componente ale unui întreg);
-probleme datorate neglijării părţii afectate a corpului;
-schimbări de comportament;
-dificultăţi în vorbire şi în a înţelege ceea ce se vorbeşte;
-neputinţa de a se hrăniI.

Figure 2 activităţile creierului

3
 4. Factori de risc in AVC
Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident,prezintă anumiţi
factori de risc.Unii dintre aceşti factori de risc pot fi controlaţi(adică există
lucruri pe care le putem face pentru a reduce la maxim respectivii factori de
risc,iar pentru alţii nu pot fi controlaţi de către noi)

4.1Factorii de risc controlabili

-Obezitatea;
-Tensiunea arterială crescută(hipertensiunea)este al doilea factor de risc ca
importanţă după vârstă;
-Lipsa activităţii fizice;
-Folosirea cocainei sau a altor droguri;
-Fumatul,inclusiv fumatul pasiv;
-Consumul crescut de alcool(peste 5 pahare de alcool într-un timp scurt);
-Diabetul zaharat.Aproximativ 25% dintre persoanele cu diabet zaharat dece-
dează prin AVC.Prezenţa diabetului zaharat creşte de 2 ori riscul de AVC din
cauza afectării circulaţiei care apare la această boală;
-Alte afecţiuni ale inimii,precum fibrilaţia atrială,endocardita,afecţiuni ale
valvelor cardiace,cardiomiopatie;
-Folosirea unor medicamente ,cum sunt anticoncepţionale orale-în special la
femeile care fumează sau care au avut până în prezent tulburări de coagulare-şi
anticoagulare sau corticosteroizi.Se pare că la femeile aflate în prezent la
menopauză,terapia de înlocuire hormonală are un risc mic de AVC;
-Afectiuni ale arterelor coronare,care pot determina apariţia unui infarct
miocardic şi a unui AVC;
-Nivelul crescut de colesterol din sânge poate duce la afecţiuni ale arterelor
coronare şi la infarct miocardic,care la rândul lor determină lezarea musculaturii
inimii(miocardului),iar aceasta la rândlei poate determina creştere riscului de
AVC.

4.2Factorii de risc necontrolabili

-Prezenţa în trecut a unui AVC sau a unui accident ischemic tranzitor;
-AVC în familie.Riscul de AVC este mai mare dacă un părinte,un frate sau o
soră a avut un AVC sau un accident ischemic tranzitor;
-Sexul.AVC este mai frecvent la bărbaţi decât la femei,până la vârsta de 75
ani ,dar după această vârstă femeile sunt mai afectate.La toate vârstele,mai
multe femei decât bărbaţi decedează din cauza unui AVC.
-Vârsta.Riscul de AVC creşte o dată cu vârsta.Riscul se dublează cu fiecare
persoană decedată după vârsta de 55 ani.Cel puţin 66 de procente din toate
persoanele cu AVC au vârsta de 65 ani sau mai mult.

4
5.Fiziologia AVC-Ischemia cerebrală

Cunoaşterea mecanismelor şi fiziopatologiei cerebrale şi a infarctului

cerebral în special,este de interes practic deosebit pentru o terapie şi o
profilaxie adecvată.Toate accidentele ischemice rezultă dintr-o scădere a
debitului sangvin într-un anumit teritoriu al creierului,care nu primeşte
oxigenul şi glucoza necesară şi la nivelul căruia se acumulează o serie de
produşi de catabolism.Infarctele cerebrale sunt în strânsă legătură în imensa
majoritate a cazurilor cu o ocluzie arterială,permanentă sau
temporară.Această ocluzie poate fi de origine trombotică sau embolică.

5.1AVC trombotic
Cauza cea mai frecventă a AVC trombotic o constituie
arteroscleroza.Arteroscleroza are o frecvenţă foarte mare,70% din cazurile
de AVC fiind atribuite acestei boli.Principalii factori care facilitează
instalarea arterosclerozei sunt:
-Încărcarea lipdică,legată sau nu de obiceiurile alimentare;
-Hipertensiunea arterială,diabetul,o serie de tulburări hormonale;
-Tulburări de hemostayă şi coagulare,fumatul,etc.
Apariţia plăcilor de arteroscleroză determină îngustări progresive excentrice
ale lumenului arteriar.La nivelul plăcii de aterom se formează trombi
murali,albi,care reprezintă stadiul prealabil în constituirea trombului roşu sau
mixt.

Trombusul format poate evolua în 3 moduri:

-trombusul poate deveni oclusiv(acesta se extinde tot mai mult);
-trombusul poate suferi o organizare locală ce-l încorporează la peretele
arterial(are loc o proliferare a endoteliului ce acoperă trombusul şi îl separă de
sângele circulant);
-trombusul se poate detaşa şi constitui emboliile.

5.2AVC embolic
Embolia poate să apară în condiţii diferite,în funcţie de care variază şi tipurile
de embolusuri.Cel mai frecvent întâlnim embolii trombotici(rezultaţi din
fragmentarea sau desprinderea unui tromb),emboli de origine
cardiacă,grăsime,aer,paraziţi,celule tumorale,etc.
Emboliile se pot produce în orice teritoriu cerebral.

5.3Atacul ischemic tranzitor(AIT)

Atacul ischemic tranzitor este un episod de disfuncţie cerebrală care se
manifestă prin semne neurologice de focar,de multe ori intermitente,cu o
durată variabilă,de obicei 2-15 minute,fără să depăşească 24 de ore.

5
Simptomalogia clinică a AIT se caracteirzeayă prin:
-instalarea în mod brusc a simptomelor,acestea atingând intensitatea maximă
în câteva minute;
-durata variabilă,în general scurtă a atacurilor(în medie 14 minute în sistem
carotidian şi 8 minute în cel vertebro-bazilar);
-reversibilitatea totală a simptomatologiei clinice.AIT se poate produce în
teritoriul carotidian,în teritoriul vertebro-bazilar sau în ambele
teritorii(global).

AIT în teritoriu carotidian se manifestă mai frecvent cu:

-tulburări motorii tranzitorii cu remisiune completă;
-tulburări senzitive:parestezii,hipoestezii,astereognozii;
-tulburări afazice;
-cecitate monoculară tranzitorie;
-alte semne:tulburări apraxo-agnozice,hemianoapasţie laterală
homonimă,cefalgii,confuzii mentale de scurtă durată.

AIT în sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate:

-vertijul;
-tulburări de mobilitate până la tetraplegie;
-tulburări de sensibilitate;
-tulburări de vedere frecvent bilaterale;
-deficite pasagere de nervi cranieni;
-crizele de „drop attacks”;
-tulburări ataxice;
-alte semne:cefaleea,greţuri,vărsături,sughiţ,surditate,mutism akinetic.

AIT global se caracterizează prin asocierea tulburărilor din cele 2

sisteme,pierdere de cunoştinţă episodică,stări confuzive episodice,ictus
amnezic.

6)Fiziopatologia AVC-Hemoragia cerebrală

Se disting 2 mari grupe în cazurile de hemoragie cerebrală:hemoragiile
intraparenchimatoase şi hemoragiile menginiene.În cazurile hemoragiei
intraparenchimatoase,sângele se revarsă în parenchimul cerebral ,fie în urma
unei rupturi vasculare,fie prin eritrodiapeză.În cazul hemoragiei
meningiene,sângele se scurge în meninge(învelişul care înconjoară creierul).

6
 7)Tratamentul în AVC
7.1Tratamentul iniţial în AVC
Tratamentul iniţial al AVC diferă în funcţie de cauza care l-a provocat:
-cheag sanguin(AVC ischemic)sau sângerare în creier(AVC
hemoragic).Aşadar,în primul rând, trebuie depistată cauza care a dus la
AVC.Acest lucru se poate face prin efectuarea unei tomografii
computerizate(TC)craniene sau o rezonanaţă magnetică nucleară(RMN).

Figure 3imaginea creierului la RMN

Odată localizată zona afectată se iau măsurile necesare pentru a se
restabili circulaţia la nivelul vaselor creierului afectate(în cazul unui AVC
ischemic)sau se va pune accent pe controlarea hemoragiei în cazul unui AVC
hemoragic.Este posibil să fie necesară administrarea de oxigen.Lezarea produsă
de AVC evoluează în câteva ore,motiv pentru care se impune un tratament
administrat în cel mai scurt timp.Administrarea rapidă a unui tratament
eficient,poate diminua lezarea produsă de AVC.

7.2Tratamentul medicamentos în AVC

Tratamentul medicamentos în accidentul vascular cerebral (AVC) se prescrie
în funcţie de tipul de AVC.Scopul principal al acestui tratament îl constituie
stabilizarea circulaţiei sângelui la nivel cerebral(în AVC ischemic)sau
controlarea hemoragiei(în AVC hemoragic).Deasemenea se iau în vedere
presiunea intracranienă,durerile,stările de confuzie şi ameţeală,febră,combaterea
complicaţiilor pulmonare,cardio-vasculare,escarelor,tromboflebitelor,infecţiilor
urinare.

7.3Tratamentul chirurgical în AVC

Tratamentul chirurgical în AVC necesită o evaluare amănunţită a fiecărui
pacient în parte,tratamentul fiin individualizat.

7
7.4Factorii psihologici şi familia în recuperarea accidentului vascular
cerebral(AVC)
De multe ori AVC lasă în urmă sechele,iar recuperarea acestora necesită
mult timp.Deasemenea,în multe situaţii,cel care a suferit un AVC este
complet dependent de familie.Toate acestea transformări bruşte a stării de
sănătate au repercursiuni psihologice atât la bolnav,cât şi la familia
acestuia.
Depresiile şi frica de un nou accident vascular cerebral crează tensiiuni
şi uneori un comportament agresiv din partea pacientului.De aceea
susţinerea familiei etse extrem de importantă.Pacientul,în urma AVC îşi
pierde brusc multe aptitudini şi capacităţi motrice ceea ce îi aduce
frustrare,nemulţumire şi agitaţie.Atât familia cât şi pacientul trebuie să
înţeleagă că toate aceste reacţii psihice necontrolate nu fac altceva decât
să îngreuneze starea pacientului.Toată atenţia trebuie orientată către
procesul de recuperare,atât în cadrul şedinţelor de kinetoterapiecât şi
acasă(mobilizări pasive ale membrelor paralizate,exerciţii recomandate
de către kinetoterapeut).

8)Regimul alimentar al unui pacient care a suferit un AVC

AVC apare printr-o formă acută care impune tratamentul urgent la
spital.În continuare vom discuta numai despre metodele de continuare al
tratamentului după ce bolnavul este trimis acasă.
E bine să ţinem cont de anumite reguli de viaţă pentru a diminua
riscurile:
-adoptă o dietă săracă în grăsimi saturate şi bogată în fructe şi legume
proaspete;nu exagera cu mâncatul şi încearcă să-ţi menţii greutatea;
-efectuează exerciţii fiyice timp de 30 de minute,de 5 ori pe zi;
-gaseşte-ţi propriile metode de gestionare a stresului;
-efectuează periodic controlul tensiunii arteriale(în cazul persoanelor cu
vârsta mai mare de 50 de ani);
-dacă ai un nivel ridicat al colesterolului,consultă de urgenţă medicul;
-în cazul în care suferi de boli cardiovasculare sau diabet urmează cu
stricteţe tratamentul prescris de doctor;
-cei cu antecedente de AVC necesită o atentă supraveghere medicală şi o
viaţă lipsită de stres.

Se discută deci despre un bolnav care mai face anumite tratamente

medicamentoase care ar putea să fie perturbate de către tratamentele
naturiste.

8
 Se va institui un regim alimentar în care se vor include multe sucuri de
legume şi fructe din:
-căpşuni,ceapă,cireşe,coacăz negru,dovleac,grep,lămâi,mere,morcov,orz
verde,pătlăgele,vinete,pătrunjel,spanac,pere,portocale,praz,roşii,usturoi,
varză,vişine,zmeură.
Iniţial aceste sucuri se vor administra câte 20-30 ml de suc diluat cu
100-200 ml de apă de 3 ori pe zi.După 3-4 zile se va începe să se măreasă
treptat doza administrată în aşa fel ca să se poată da în loc de apă sau alte
lichide,doar sucuri de legume şi fructe.
Fructele care conţin beta-caroten,drojdia de bere(pentru completare cu
vitamina B),vegetale presate la rece(conţin vitamina E),extracteb de
Ginko-Biloba şi vitamina C naturală pot fi foarte bune să refacă
organismul după un tratament susţinut.
În curăţirea organismului şi în special al aparatului digestiv este indicat
să se consume cărbune de pomi fructiferi macinat fin.Acesta se va lua
câte o linguriţă după fiecare din cele 3 mese principale(este indicat ca să
se ia 6 mese sau chiar mai multe dar mai redus cantitativ).Se va face acest
lucru minimum 7 zile.

9)Plante medicinale care ajută la continuarea tratamentului

Afinul-are efectbenefic în afecţiunile cardiace datorită mirtilinei.Se face
infuzie din 1-2 linguriţe de plantă mărunţită la 250 ml apă clocotită.Se
acoperă 15 minute,apoi se strecoară;se vor putea consuma 2-3 căni pe
zi ;se pot deasemenea consuma fructe,pentru efectul antibiotic.
Alunul-are un efect deosebit în curăţirea arterelor de depuneri.Se pun 2
linguriţe mărunţite de coaja de alun la 250 ml apă şi se fierb pentru 10
minute,apoi se strecoară;se pot consuma 2 căni pe zi.
Ardeiul iute-se foloseşte pentru refacerea circulaţiei sângelui;se
mărunţeşte şi se pune 8 zile în spirt(o parte ardei iute şi 5 părţi alcool
sanitar).În cele 8 zile,agitaţi des,după care strecuraţi;se aplică local cu
ajutorul unui tampon de vată.
Castanul sălbatec-are un efect puternic de curăţire al venelor de sânge,o
linguriţă de frunze sau coaja de pe ramuri tinere,se pune în 250 ml apă şi
se fierbe timp de 5 minute.Se strecoară şi se consumă cu linguriţa pe
parcursul întregii zile.
Măceşul-se foloseşte cu infuzie din 1-2 linguriţe de plantă sau seminţe
mărunţite la 250 ml apă clocotită.Se acoperă 15 minute,apoi se
strecoară;se vor putea consuma 2-3 căni pe zi deoarece ajută la curăţirea
arterelor.
Păpădia-are o acţiune de curăţire a arterelor şi este totodată un tonic
circulator,fiind foarte indicată în arteroscleroză şi alte afecţiuni.O
linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită,se acoperă

9
15 minute,apoi se strecoară,se pot consuma 3 căni pe zi.Se mai poate
folosi de la această plantă şi florile cu care se poate face un sirop foarte
bun şi util.
Usturoiul-are efect benefic în tratarea arterosclerozei.Se foloseşte un
macerat de usturoi cu lămâie,se pune într-un vas o căpăţână de
usturoi,coaja rasă şi zeama stoarsă de la o lămâie şi 1l de apă clocotită.Se
acoperă vasul şi se lasă 2 zile,luaţi câte 1 lingură de 3 ori pe zi.
Viţa-de-vie-se foloseşte benefic în tratarea arterosclerozei.Se indică o
cură de must de struguri cu căte 500 ml de suc pe zi,perioade cât mai
lungi.Deasemenea,1 linguriţă de frunze mărunţite se pun la 250 ml apă şi
se fierb timp de 15 minute,apoi se strecoară.

10
 10) Regimul alimentar al unui bolnav care a suferit un accident
vascular cerebral pe o periadă de 1 săptămâna

Ziua1/ 7 tabelul 1
Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
Iaurt 100 g 3,3 2,6 1,0 41,81
biscuiţi 100 g 2,0 0,1 19, 425,37
0 7
Dejun
Păstăi fierte 100 g 2,4 0,2 7,6 42,89
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6
Must struguri 100 ml 0,8 - 72, 301,76
8
Cină
Carne vită 100 g 20,4 2,2 - 104,1
0
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6
1 măr 0,4 0,4 15, 66,86
0
Raţia reală 1453,65

11
Ziua2/7 tabelul 2
Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6
Gem de vişine 100 g 0,4 0,1 66, 275,42
5 5
Must de 100 ml 0,8 - 72, 301,76
sturguri 8
Dejun
Tocană de 100 g
legume
Carofi 100 g 2,0 0,1 19, 89,9
Mazăre verde 100 g 5,0 0 7 76,89
Păstăi fierte 100 g 2,4 0,2 13, 42,89
0,2 3
7,6
Cină
Supă fasole 100 g 22, 1,7 54, 330,69
3 5
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6
struguri 100 g 3,2 3,7 82 89
8 2

Raţia reală 1677,41

12
Ziua 3/7 tabelul 3
Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
Compot vişine 100 ml 0,5 0,1 20, 87,03
5
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6
Miere de 100 g 0,5 - 81 334,15
albine
Dejun
Peşte la 100 g
cuptor(macrou) 100 g 22,0 10, - 183,2
cu cartofi 100 g 2,0 0 19, 89,9
nature 0,1 7
0
Suc portocale 100 ml 0,8 0,2 9,1 42,45
Cină
Supă vită 100 g 20,4 2,2 - 104,1
0
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6

Raţia reală 1311,69

13
Ziua 4/7 tabelul 4
Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
Lapte 100 g 3,0 0,1 5,0 33,73
smântânit
Biscuiţi 100 g 8,2 9,5 74, 425,37
0
Dejun
Macaroane cu 100 G
brânză
Macaroane 100 G 10 0,6 75, 356,54
Branză 100 g 13, 9,0 6 155,45
prospătă de 0 4,5
vaci
Suc de zmeură 100 ml 0,6 - 71, 294,38
2
Cină
Păstăi fierte 100 g 2,4 0,2 7,6 42,89
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6

14
Raţia reală 1543,79

Ziua 5/7 tabelul 5

Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
iaurt 100 g 3,3 2,6 1,9 41,81
1 măr 100 g 0,4 0,4 15, 66,86
0
Dejun
Cartofi copţi 100 g 2,0 0,1 19, 89,9
0 7
Suc de 100 ml 4,1 - 18, 77,49
struguri 5
Cină
Supă de 100 g
legume
Cartofi 100 2,0 0,1 19, 89,9
Fasole 100 22, 0 7 330,69
tomate 100 3 1,7 54, 23,7
1,1 0,3 5
0 4,0

15
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6

Raţia reală 955,65

Ziua 6/7 tabelul 6

Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
Iaurt 100 g 3,3 2,6 1,0 41,81
Biscuiţi 100 g 8,9 9,5 74, 425,37
0
Strugure 100 g 0,8 0,4 20, 89
0
Dejun

16
Ciuperci fierte 100 g 4,0 0,1 2,3 27,22
5
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6
Cină
Supă vită 100 g 20,4 2,2 - 104,1
0
Pâine neagră 100 g 8,1 1,2 46, 235,43
6

Raţia reală 1158,36

Ziua7/7 tabelul 7
Aliment Cantitatea UM Substanţe Valoarea
nutritive energetică
calorigene,g
(preparat) P L G kcal
Mic dejun
Suc portocale 100 Ml 0,8 0,2 9,1 42,45
Pâine neagră 100 G 8,1 1,2 46, 235,43
6

17
Gem vişine 100 G 0,4 0,1 66, 275,42
5 5
Dejun
Cartofi copţi 100 G 2,0 0,1 19, 89,9
0 7
Brânză 100 G 13, 9,0 15, 155,45
proaspătă de 0 0
vaci
Cină
Macrou fiert 100 G 22, 10, - 183,2
0 0
Păstăi fierte 100 g 2,4 0,2 7,6 42,89

Raţia reală 1024,74

Pentru a calcula valoarea energetică şi cea nutritivă a produselor

alimentare trebuie să cunoaştem următoarea formulă:

Vn=1/10[(Pr*Kpr*100/dpr)+(L*KL*100/dg)+(Ca*Kca*100/dCa)+
(P*Kp*100/dp)+(Fe*Kfe*100/dFe)+(vit A*KA*100/dA)+(vit
B1*KB1*100/dB1)+(vit B2*KB2*100/db2)+(vit C*KC*100/dc)

Ve=4,1*G+9,3*L+4,1*P

Concluzie!
Persoanele care sunt în stare de inconştienţă imediat după AVC au cea
mai mică şansă de vindecare completă.Unele persoane pot avea o
recuperare prostă din cauza localizării şi a extinderii leziunii
creiurului.Totuşi,mulţi oameni se recuperează foarte bine.
Nu se poate prezice cu exactitate cât de mult se va recâştiga din
abilităţile fizice anterioare.Cu cât se păstreză mai multe abilităţi imediat
după un AVC,cu atât sunt mai multe şanse ca persoana respectivă să fie
independentă după externarea din spital.
După un AVC:

18
 -pacienţii de regulă au cel mai mare progres în capacitatea de a merge în
primele 6 săptămâni.Cea mai mare parte din recuperare are loc în
primele 3 luni.
-vorbirea,echilibru şi abilităţile necesare pentru activitatea de zi cu zi se
recâştigă mai lent şi se pot continua să se îmbunătăţească în primul an.
-circa jumătate din persoanele care au avut un AVC au probleme legate
de coordonare,de comunicare,de raţionare au de comportament care le
afectează munca şi relaţiile interpersonale.
-după ce o persoană a avut un AVC,membrii familiei pot învăţa moduri
de a-i asigura acesteia suport în vederea,reabilitării şi de a-i oferi
încurajare.

AVC este o urgenţă medicală,o problemă la nivel global.Numărul de

AVC pot fi redus prin conştientizarea fiecăruia dintre noi:a mrdicilor,a
pacienţilor,a celor cărora le stă în putere să finanţeze,creare a unor clinici
speciale de tratare şi reabilitarea,dar şi acelora care pot iferi informaţii cu
privire la riscurile pe care la implică un astfel de accident,la metodele de
prevenire şi paşii pe care trebuie să-i urmeze în vederea reabilitării.

Bibliografie

„Alimentaţia omului sănatos şi bolnav” Editura Academiei,2005 coord. Conf.

Univ. Dr.Maria Mota
http://www.slabire-sanatate.ro/index.php
http://www.romedic.ro/

19
 CUPRINS

Titlul pagina
1.Epidemiologia şi mortalitatea în AVC 1
2.Semne alarmante în AVC 2
3.Efectele AVC 3
4.Factori de risc în AVC 4
4.1Factori de risc controlabili 4
4.2Factori de risc necontrolabili 4
5.Fiziologia AVC-Ischemia cerebrală 5
5.1 AVC trombotic 5
5.2 AVC embolic 5

20
 5.3Atac ischemic tranzitor(AIT) 5
6.Fiziopatologia AVC 6
7.Tratamentul în AVC 7
7.1Tratamentul iniţial în AVC 7
7.2Tratamentul medicamentos în AVC 7
7.3Tratamentul chirurgical în AVC 8
7.4Factori psihologici şi familia în recuperarea AVC 8
8.Regimul alimentar al unui pacient care a suferit un AVC 8
9.Plante medicinale care ajută la continuarea tratamentului 9
10.Regimul alimentar al unui bolnav timp de 7 zile 11
10.1 Tabelul 1 11
10.2 Tabelul 2 12
10.3 Tabelul 3 13
10.4 Tabelul 4 14
10.5 Tabelul 5 15
10.6 Tabelul 6 16
10.7 Tabelul 7 17
Concluzia 18

Bibliografie 19

21