Economie - Curs 12

INVESTITIILE SI CRESTEREA ECONOMICA

1
 Investiţiile

 Determina cresteri de capital (în principal fix, dar şi circulant)

 Acestea pot fi atat cantitative cat şi calitative:
 realizarea de noi capitaluri fixe, dezvoltarea şi/sau modernizarea celor existente,
creşterea volumului stocurilor de capital circulant, ca şi înlocuirea capitalului fix
uzat;
 economia reală (şi nu economia monetară →plasamentele financiare).

Investitiile pot fi:

 nete (de dezvoltare) - noi capitaluri fixe, dezvoltarea şi/sau modernizarea celor
existente, creşterea volumului stocurilor de capital circulant (creşterea capacităţilor de
producţie; ”economiile”)
 de înlocuire - înlocuirea capitalului fix uzat (menţinerea capacităţilor de producţie;
amortizarea)
 brute – nete + de înlocuire
2
 Efectul multiplicator al investiţiilor
• arată efectul de antrenare al investiţiilor asupra producţiei şi veniturilor: sporul de
venit este superior investiţiei iniţiale realizate;
ΔY >ΔI

Multiplicatorul investiţional

• arată cu cât va creşte venitul ca urmare a creşterii investiţiilor (de regulă cu o

unitate);
∆𝑌 1
𝑘= sau 𝑘 =
∆𝐼 𝑠′

3
 Cresterea economica

• Creșterea economică este un proces care se manifestă la nivel global și care poate fi
măsurat prin intermediul unor indicatori macroeconomici precum PIB, bunăstare
economică etc.
Creșterea economică cunoaște două forme de manifestare:
• creșterea extensivă
• creșterea intensivă.
• Creșterea economică extensivă presupune creșterea la nivelul PIB-ului datorită aportului
cantitativ adus de factorii de producție: echipamente și utilaje, angajați, consum materii
prime și materiale etc. Prin creșterile suplimentare înregistrate se produc efecte pozitive
care se regăsesc în cererea și oferta agregată.
• Creșterea economică intensivă presupune o creștere la nivelul PIB ca urmare a unor factori
de producție date de: productivitatea muncii, randamentul economic, reducerea costurilor
de producție. Creșterea economică zero se manifestă atunci când ritmul în care cresc
indicatorii la nivel macroeconomic este determinat doar de sporul de populație înregistrat și
nu de performanță. 4
 Cresterea economica
 procesul de sporire a producţiei şi veniturilor pe locuitor (şi pe ansamblu) şi pe această cale
îmbunătăţirea gradului de satisfacere a cerinţelor de consum ale populaţiei şi a nivelului de
trai, concomitent cu dezvoltarea potenţialului şi a structurilor economice, cu asigurarea unui
echilibru dinamic a economiei naţionale.
 se fundamentează pe punerea în valoarea şi utilizarea eficientă a resurselor şi factorilor
economici, a potenţialului economic al unei ţări

Observatii:
• există diferențe semnificative din perspectiva nivelului de trai;
• ratele creșterii economice variază semnificativ de la o țară la țară;
• 1 –2% în economiile dezvoltate
• venitul mediu se dublează în 35 de ani;
• 10 -12% în China
• venitul mediu se dublează în 7 de ani;

5
 Determinantele creşterii la nivelul macroeconomiei
• Disparităţile de la ţară la ţară sunt legate, cel puţin parţial, de diferenţele dintre
modalităţile de utilizare a forţei de muncă şi perfecţionarea profesională a forţei de
muncă.
• În mod particular, majoritatea ţărilor care au cunoscut o accelerare a creşterii PIB pe
cap de locuitor au înregistrat şi o creştere a gradului de utilizare a forţei de muncă, în
timp ce majoritatea celor în care piaţa muncii a suferit o stagnare, sau chiar un declin,
s-au confruntat cu deteriorarea performanţei lor în ceea ce priveşte creşterea
economică.
• Acest aspect se datorează faptului că, în aceste ţări, rata de creştere a productivităţii
muncii nu a putut compensa contribuţia negativă pe care au avut-o performanţele
slabe în domeniul utilizării forţei de muncă la reducerea creşterii economice.
• Disparităţile din ce în ce mai mari în tendinţele de creştere economică de-a lungul
ultimului deceniu par să rezulte dintr-o combinaţie de factori "tradiţionali" - legaţi mai
ales de eficienţa mecanismelor pieţei forţelor de muncă - şi elemente ale "noii
economii" ce reflectă dimensiunea industriilor producătoare de ICT, dar şi ritmul
adoptării acestei tehnologii de către celelalte industrii.

6
Creștere economică rapidă și convergența reală accelerată în ultimii 15 ani…
PIB-ul a crescut de 4 ori, de la 40,8 mld. euro
în 2000 la 160,4 mld. euro în 2015;
•PIB-ul pe locuitor, exprimat ca pondere în
media zonei euro, s-a majorat de 2,3 ori, de
la 23% în 2000 la 53% în 2015;
•Diferenţialul estimat de creştere economică
a României (+1,5 pp/an) faţă de media zonei
euro ne-ar permite atingerea unui nivel de
65% în 6-7 ani
•Deși este considerată o condiţie necesară a
dezvoltării unui stat, creșterea PIB-ului nu
arată efectiv cât de bine trăiesc oamenii şi
cât de bună este calitatea mediului
înconjurător (Eurostat – secțiune GDP and
beyond).
7
Alte principale economii europene

8
 Dezvoltarea țării – aspecte conceptuale
Dezvoltarea unui stat mişcarea ascendentă a bunăstării întregului sistem social
îmbunătățirea condiţiilor de viaţă şi a structurii socio-economice a ţării, progrese
instituţionale şi tehnologice, reflectate în evoluţii pozitive ale veniturilor şi avuţiei
populaţiei.
În recentele documente ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Băncii Mondiale
dezvoltarea se referă la:
• creşterea calităţii capitalului uman,
• scăderea inegalităţii
• schimbări structurale care îmbunătăţesc calitatea vieţii.

Cuantificarea dezvoltării indicele dezvoltării umane, indice statistic compozit cu valori

cuprinse între 0 și 1, determinat pe baza:
• speranţei de viaţă
• nivelului de educaţie
• venitului pe locuitor.
9
 Human Development Index Trends, 1990-2017
HDI
rank Country 1990 2000 2010 2012 2014 2015 2016 2017
1 Norway 0.850 0.917 0.942 0.942 0.946 0.948 0.951 0.953 - Romania se situeaza pe locul 52;
2 Switzerland 0.832 0.889 0.932 0.935 0.939 0.942 0.943 0.944 - Bulgaria se situeaza pe locul 51;
3 Australia 0.866 0.898 0.923 0.929 0.933 0.936 0.938 0.939 - Ungaria se situeaza pe locul 45;
4 Ireland 0.763 0.857 0.909 0.902 0.921 0.929 0.934 0.938
5 Germany 0.801 0.868 0.921 0.928 0.930 0.933 0.934 0.936
6 Iceland 0.802 0.860 0.891 0.909 0.925 0.927 0.933 0.935
Hong Kong, China
7 (SAR) 0.781 0.827 0.901 0.911 0.923 0.927 0.930 0.933
Sursa:
8 Sweden 0.816 0.897 0.905 0.908 0.920 0.929 0.932 0.933
http://hdr.undp.org/en/composite/tre
9 Singapore 0.718 0.819 0.909 0.920 0.928 0.929 0.930 0.932
10 Netherlands 0.829 0.876 0.910 0.921 0.924 0.926 0.928 0.931 nds
11 Denmark 0.799 0.863 0.910 0.924 0.928 0.926 0.928 0.929
12 Canada 0.849 0.867 0.902 0.908 0.918 0.920 0.922 0.926
13 United States 0.860 0.885 0.914 0.918 0.918 0.920 0.922 0.924
14 United Kingdom 0.775 0.867 0.905 0.898 0.919 0.918 0.920 0.922
15 Finland 0.784 0.858 0.903 0.908 0.914 0.915 0.918 0.920
16 New Zealand 0.818 0.869 0.899 0.905 0.910 0.914 0.915 0.917
17 Belgium 0.806 0.873 0.903 0.905 0.909 0.913 0.915 0.916
18 Liechtenstein .. 0.862 0.904 0.913 0.911 0.912 0.915 0.916
19 Japan 0.816 0.855 0.885 0.895 0.903 0.905 0.907 0.909 10
20 Austria 0.795 0.838 0.895 0.899 0.901 0.903 0.906 0.908
Indice de dezvoltare umană (HDI): un indice compus care măsoară realizările medii în trei
dimensiuni de bază ale dezvoltării umane - o viață lungă și sănătoasă, cunoștințe și un nivel de
viață decent.
Human development groups 1990 2000 2010 2012 2014 2015 2016 2017
Very high human development 0.787 0.831 0.873 0.88 0.887 0.89 0.892 0.894
High human development 0.571 0.635 0.718 0.732 0.745 0.75 0.754 0.757
Medium human development 0.462 0.523 0.596 0.613 0.627 0.634 0.641 0.645
Low human development 0.351 0.387 0.472 0.486 0.495 0.498 0.501 0.504
Creștere medie anuală a HDI: O creștere anualizată netedă a IDH într-o perioadă dată,
calculată ca rata anuală de creștere a compusului.

Human development groups 1990-2000 2000-2010 2010-2017 1990-2017

Very high human development 0.55 0.50 0.34 0.48
High human development 1.06 1.24 0.76 1.05
Medium human development 1.25 1.32 1.13 1.24
Low human development 1.00 1.99 0.93 1.35 11
 Evoluţia dezvoltării țării
Romania

0.820 0.805 0.807 0.811

0.797 0.802
0.795
0.800
0.780
0.760
0.740
0.720 0.709
0.701
0.700
0.680
0.660
0.640
1990 2000 2010 2012 2014 2015 2016 2017

12
Corelația creștere – dezvoltare în România
• Dezvoltarea în România este mai lentă decât creșterea economică din cauza:

• Calității relativ slabe a creșterii (probleme structurale în economia reală, principala forţă de
creare a PIB)

• Deficiențelor în repartiția PIB, îngreunată de obturarea canalelor distribuirii primare şi

secundare, ca efect al indisciplinei financiare și ilegalităților din societate

• în planul distribuirii există un raport disproporţionat între salarii şi profit în favoarea

ultimului;

• în planul redistribuirii se manifestă insuficienţa transferurilor financiare și asistenței

sociale în cadrul bugetului din cauza slabei colectări a impozitelor și taxelor.

13
 Creşterea economică

• intensivă
• extensivă

𝑔 = 𝑔𝑒 + 𝑔𝑖

unde: ge - creşterea economică extensivă

gi - creşterea economică intensivă

14
 Creșterea economică și politicile macroeconomice

Cum poate statul să susțină creșterea productivității și a nivelului de trai?

 să promoveze economisirea și investițiile
• arbitraj consum –economisire
• legea randamentelor marginale descrescătoare
• “catch-up effects” –este mai ușor pentru o țară să crească mai repede când pleacă de la un
nivel de trai redus (China)

 atragerea de investiții străine

• investiții străine directe
• investiții străine de portofoliu
• beneficii –costuri?

 susținerea educației
• brain drain
15
 Creșterea economică și politicile macroeconomice
 investiții pentru sănătatea populației
• angajații sănătoși au o productivitate mai mare
• R. Fogel: îmbunătățirea alimentației a generat o creștere a productivității
 garantarea proprietății și stabilitatea politică;
 liberalizarea comerțului
• politici protecționiste (tarife, cote de import)
• comerțul internațional
 sprijinirea activităților de cercetare-dezvoltare;
 gestionarea evoluției populației
• forță de muncă mai numeroasă
• stocul de capital pe angajat
• diferențe între ratele de creștere ale populației
• metode de reducere a ratei de creștere a populației
• încurajarea progresului tehnologic
16
Concluzii generale

17
 Concluzii la nivelul Romaniei
• Relaţia dintre creşterea economică şi dezvoltare reducerea sărăciei este fracturată în
România de o economie reală cu: Performanţe sub aspiraţiile cetăţenilor privind nivelul de
trai
• Indisciplină financiară accentuată a firmelor
• Manifestări frecvente de evaziune fiscală şi corupţie, fenomene care se regăsesc atât la
firme, cât şi în execuţia bugetului general consolidat
• Disparităţi accentuate ale veniturilor şi economisirii populaţiei, concretizate într-o
puternică polarizare socială
• Evoluţiile nefavorabile de mai sus s-au produs în condiţiile acţiunii slabe a statului:
• s-a promovat, în mod eronat, ideea generală a unui stat minimal în România
• necesitatea obiectivă, în economia de piaţă, a reducerii substanţiale a rolului statului ca acţionar şi
gestionar al societăţilor comerciale cu capital public;
• dar, totodată, statul trebuie şi să se manifeste prin instituţii puternice, care să elaboreze strategii
economico-sociale şi politici sectoriale eficiente şi
• să emită reguli şi norme adecvate, asigurând aplicarea lor fermă, pentru a susţine dezvoltarea
economico-socială echilibrată a ţării şi să asigure încrederea cetăţenilor în economia de piaţă şi
18
democraţie.
• Situaţia economico-socială existentă este caracterizată prin tensiuni sociale care
periclitează echilibrele macroeconomice La rândul lor, macroechilibrele depind de
calitatea şi etica mixului de politici aplicate, precum şi echitatea ajustărilor operate
atunci când situaţia economiei o impune
• Politicile economice nesustenabile, combinate cu ajustări economice inechitabile
creează tensiuni sociale şi premisele unor noi dezechilibre economice
• Potrivit lui T. Piketty:
• Capitalismul produce în mod mecanic inegalităţi nejustificate care pun în
discuţie valorile meritocratice pe care se bazează societatea democratică
• În societăţile democratice există două mari grupări de cetăţeni:
• Pentru unii inegalităţile sunt tot mai mari, iar lumea tot mai nedreaptă
• Pentru alţii, mai puţini, nu trebuie făcut nimic pentru a perturba acest fericit echilibru actual

“dialog al surzilor”
19
 Soluţii
• Creşterea volumului şi calităţii PIB necesită încurajarea comportamentelor pozitive privind: munca,
economisirea, investirea, solidaritatea etc.
PRIN
• Acordarea de deduceri fiscale pentru participarea la scheme de pensii private, de asistenţă medicală privată,
de credite pentru studenţi + diferenţierea alocaţiilor pentru copii în favoarea categoriilor mai vulnerabile de
cetăţeni etc.;
• Întărirea administraţiei fiscale în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane şi aplicarea unor metodologii
moderne de control, precum şi asigurarea unei informatizări corespunzătoare. Acţiuni de control recente ale
ANAF au dovedit că o parte a consumului intermediar (cheltuieli), la companiile mari, îndeosebi cu capital
străin, sunt în fapt, preţuri de transfer “optimizare fiscală”, inclusiv prin intermediul unor paradisuri fiscale;
• Performantele scazute ANAF sunt date de:
• 600 firme nu au fost controlate niciodată după 1989, respectiv de 26 ani (din cele 1500 de mari
contribuabili, care reprezinta 44% din veniturile fiscale, conform afirmaţiilor unui fost preşedinte al ANAF),
• în statele occidentale dezvoltate, marii contribuabili generează 65%-70% din veniturile fiscale; astfel, în
timp ce în zona euro doar cca. 33% din veniturile fiscale sunt generate de IMM-uri, în România ponderea
este de 56%;
• la 31 martie 2016, din 86 mld. lei creanţe bugetare greu recuperabile, 76% (66 mld. lei) erau localizate la
firme aflate în diferite faze ale procedurii de insolvenţă; istoricul arată că, în aceste cazuri, se recuperează
numai 5% din aceste creanţe, pierzându-se, astfel, cca. 63 mld. Lei.
20
 Fluctuațiile activității economice
• Fluctuațiile economice sunt mișcări neuniforme întâlnite în activitatea economică care
presupun o succesiune de faze (creștere, scădere, încetinire sau declin) și care sunt
generate de factori atât interni cât și externi (economici, sociali, tehnologici etc).
• Ciclicitatea vieții economice reprezintă o evoluție care are un caracter de repetabilitate în
timp a unor faze precum cele de expansiune și de recesiune. Se consideră că este
caracterizată de o evoluție ondulatorie care permite regenerarea in timp, aceasta definind o
formă de evoluție normală, având la bază interdependența dintre factorii naturali, tehnici,
economici, socio-politici și psihologici.
• Ciclurile economice sunt mișcări periodice care marchează reproducerea unor evenimente
care au existat și în trecut fiind marcate de două evoluții contradictorii (expansiune și
recesiune) și având patru faze distincte (criză, depresiune, înviorare și avânt). În ciclurile
economice un rol important îl au modificările care apar la nivelul cererii agregate care
determină fluctuații economice. Şocurile asupra ofertei date de modificările de preț (la
combustibili, de exemplu) sunt cele care pot fi o cauză care să ducă la apariția unor cicluri
economice.

21
 Ciclurilor economice
Factorii exogeni de ordin economic, politic sau militar (oscilații ale cursului valutar al unor
monede considerate stabile, prețul petrolului, revoluții, războaie, embargo-uri etc.) pot duce
la favorizarea unor cicluri economice.

Cauzele apariției ciclurilor economice:

• expansiunea sau restrângerea masei monetare și a creditelor;
• existența unor fluctuații regulate, ciclice la nivelul producției;
• politicile fiscale și monetare folosite de actorii de pe scena politică în perioadele
antemergătoare alegerilor;
• evoluția salariilor și a prețurilor care fac ca oferta de muncă să fie prea mare sau prea
mică și la nivel producției să existe fluctuații;
• șocurile pozitive sau negative dintr-un sector care duc la oscilații ale productivității
muncii și care fac ca aceste oscilații să se resimtă și în celelelate sectoare ale economiei.

22
 Etape in activitatea economica
• Criza economică este un fenomen care se instalează în economie și care arată o stare de
dificultate percepută asupra activității economice, care presupune stagnarea sau diminuarea
performanțelor economice, existența unor dezechilibre între cerere și ofertă, respectiv producție și
consum. În trecut (până în sec. XIX) crizele economice aveau la bază subproducția care era
provocată de fenomene naturale sau sociale nefavorabile. În economia modernă criza economică
se regăsește sub forma excesului de ofertă față de o cerere solvabilă, dezechilibru la nivelul
ocupării forței de muncă, creșterea prețurilor, scăderea nivelului de trai etc.
• Depresiunea este o fază a ciclului economic caracterizată prin încetinirea ritmului de creștere
economică. Se constată în această fază reducerea masei monetare care are ca efect reducerea
cererii agregate acestea influențând atât populația cât și agenții economici existenți în respectiva
economie. Se poate constata ca tendință generală reducerea performanțelor economice cu efect
direct asupra scăderii PIB-ului ca dimensiune.
• Înviorarea este o etapă care precede depresiunea și presupune o ușoară tendință de creștere a
performanțelor economice, existând efecte vizibile atât în ceea ce privește producția cât și
consumul, iar trendul la nivelul economiei este unul ascendent.
• Avântul este o etapă în care creșterea este mai evidentă, evoluția favorabilă fiind observată prin
creșterea unor indicatori la nivel macroeconomic precum: venituri nominale și reale, producția,
utilizarea factorilor de producție, investițiile etc. 23
 Echilibrul macroeconomic
• Echilibrul economic - este o stare în care nu există exces de cerere sau de ofertă și care se manifestă pe
piețele interdependente. Echilibrul parțial poate fi regăsit atunci când acesta există doar într-un sector sau
domeniu de activitate sau doar pentru anumite bunuri.
• Echilibrul din perspectiva macroeconomică – situația spre care tind toate piețele (de bunuri, servicii,
monetară, financiară, a muncii, națională etc.), de a se găsi concordanța între cererea agregată și oferta
agregată.
Criterii de delimitare a formelor de manifestare a echilibrului:
1) după corelațiile care exista in economie avem:
• echilibrul funcțional – se referă la legăturile intrinseci care există între fenomenele și procesele economice la care se referă;
• echilibrul structural – se referă la raporturile dintre diverse domenii.
2) după sfera de cuprindere:
• echilibrul global – realizat la nivel general;
• echilibrul parțial – realizat la nivelul unor componente secvențiale.
• 3) după stabilitatea manifestată:
• echilibrul stabil – întâlnit atunci când perturbarea stării de echilibru este urmată de revenirea la starea inițială;
• echilibrul instabil – întâlnit atunci când revenirea la starea inițială nu mai este posibilă.
• 4) după perioada de timp luată în studiu:
• echilibrul instantaneu – acea stare care apare atunci când oferta rămâne constantă;
• echilibrul pe termen scurt – acea stare care apare atunci când producătorii cresc producția prin folosirea dotărilor
existente și/sau a restricțiilor existente în funcționarea unui mecanism;
• echilibrul pe termen lung – atunci când au existat perioade mari de stabilitate, în care producătorii au suficient timp să
renunțe la vechile capacități de producție fie construind altele fie ieșind dintr-o ramură sau intrând și pe o altă ramură.
24
 Echilibrul macroeconomic
Echilibrul macroeconomic se realizează atunci când sunt îndeplinite următoarele condiții:
• oferta agregată să fie egală cu cererea agregată (condiția generală):
Y=D
Unde: Y – oferta agregată reprezentată de venitul național sau de PNB, repartizată pentru consumul
C, respectiv pentru economisire și D – cererea agregată cu două componente: pentru consum (C) și
pentru investiții (I).
Din: Y = C + S și D = C + I, rezultă: C + S = C + I, adică: S = I. Dacă se iau în calcul și exporturile și
importurile, atunci ecuația inițială are forma:
Y + H = D + E și înlocuind avem: C + S + H = C + I + E, având S + H = I + E sau S – I = E – H.
• oferta de monedă din economie să fie egală cu cererea de monedă din economie:
Ym = Dm
Unde: Ym – oferta de monedă din economie, Dm – cererea de monedă din economie.
• oferta de forță de muncă din economie să fie egală cu cererea de forță de muncă din
economie:
YL = DL
Unde: YL – oferta de forță de muncă din economie, DL – cererea de forță de muncă din economie.
25
Modelul de echilibru macroeconomic este cunoscut prin intermediul diagramei IS-LM în care
se observă echilibru pe piața bunurilor și serviciilor IS (investiții – economii) și LM (cerere de
monedă – ofertă de monedă).
La realizarea echilibrului IS acționează de obicei politicile bugetare iar la LM, politicile
monetare.

Echilibrul pe piața bunurilor și serviciilor este studiat prin intermediul a două situații:
a) existența unei economii închise (autarhice),
b) existența unei economii deschise.

26
 Echilibrul pe piața bunurilor
• economie închisă (fără sector guvernamental)
Oferta agregata = Cerere agregata
Y=Z
Y=C+I
YD = C + S, unde YD = Y
C+S=C+I
S=I
unde: S = economii private iar I = investitii

• economie închisă (cu sector guvernamental)

Oferta agregata = Cerere agregata
Y=Z
Y=C+I+G
YD = C + S
Unde: YD = Y – T
⇒ C+S=C+I+G+T
⇒ S + (T - G) = I
Unde: T – G = economii publice 27
 Echilibrul pe piața bunurilor

• economie deschisă

Oferta agregata = Cerere agregata

Y=Z
Y = C + I + G + (E - H)
YD = C + S
Unde: YD = Y – T
C + S = (C + I + G + E – H) – T
S + (T – G) = I + (E – H)
Unde:
S = economii private
T – G = economii publice
I = investitii
E – H = export net

28
 Factorii de influenta ai
investițiilor Relația dintre mărimea
investițiilor și rata dobânzii

• rata dobânzii (–);

• volumul vânzărilor (+);
• relația dintre rata profitului
și rata dobânzii;
• conjunctura economică;

29
 Multiplicatorul investițiilor
Multiplicatorul investitiilor ne arată cu cât crește venitul la o creștere cu o unitate monetară a investițiilor;
• este într-o relație directă cu înclinația marginală spre consum (c’);
• este într-o relație inversă cu înclinația marginală spre economisire (s’);

Y=C+I+G
Y = C0 + c’YD + I + G
Y = C0 + c’(Y – T) + I + G
(1 – c’)Y = C0 - c’T + I + G
1 ′
Y= (𝐶 − 𝑐 T + I + G)
1−𝑐 ′ 0
∆𝑌
𝑘=
∆𝐼
1 1
𝑘= ′ = ′
1−𝑐 𝑠

30
 Acceleratorul investițiilor
Acceleratorul investițiilor = măsoară efectul creșterii venitului asupra investițiilor;
∆𝐾 𝐼𝑡
𝐴= =
∆𝑌 𝑌𝑡 − 𝑌𝑡−1

31
 Elemente de bază privind creșterea economică
• Creșterea economică = sporirea rezultatelor activității economice la nivel
macroeconomic, într-o anumită perioadă.

PIB/capita PPP (USD) în 2014

32
 Măsurarea creșterii economice

• prin indicatori macroeconomici exprimați în mărimi reale și absolute (PIB, PNB, VN):
𝑌𝑛 −𝑌0
𝐺𝑌 = x 100
𝑌0

• prin indicatori macroeconomici exprimați în mărimi reale relative (PIB/loc., PNB/loc.,

VN/loc.):
𝑌 𝑌
−
𝑁 𝑛 𝑁 0
𝑔𝑌 = 𝑌 x 100
𝑁 0

Unde: 𝑔𝑌 – indicator macroeconomic (PIB/loc., PNB/loc., VN/loc.):

• evoluția ritmului mediu de creștere:
𝑛 𝑌𝑛
𝑟𝑌 = − 1 x 100
𝑌0

33
 Evolutia PIB in Romania

Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro
34
 Evolutia datoriei publice in Romania

Sursa: http://www.insse.ro/cms/ro
35
 Formele creșterii economice
• extensivă versus intensivă;
• zero versus creștere economică negativă;
• exogenă versus endogenă;
Teorii și modele ale creșterii economice
1. Teoria clasică a creșterii economice:
• element central: factorii de producție, oferta;

2. Teoria keynesistă și postkynesistă:

• element central: componentele cererii de bunuri și servicii;
• Modelul Harrod-Domar;

3. Teoria neoclasică a creșterii economice:

• element central: progresul tehnic exogen;
• modelul Solow-Swan;
36
 Creşterea economică pe termen lung

Oferta de mărfuri
• Cantitatea de factori de producţie - L, K
• Funcţia de producţie: Y = F(L, K)

Cererea de mărfuri (Economie închisă: Y = C + I + G)

• Consumul menajelor (gospodăriilor)
• Investiţiile: I = I(r)
• rata nominală a dobânzii - rata reală a dobânzii
• Cheltuielile guvernamentale
• Yd = Y – (T–Tr)
• Soldul bugetului de stat (T – G): deficitar, echilibrat, excedentar

37
 Modelul lui Solow

Care sunt cauzele diferenţelor de nivel de trai dintre ţări?

• stocul de capital
• creșterea demografică
• nivelul tehnologic
• model dinamic

Robert Solow (n. 1924)

Why Some Countries Are Poor and Others Rich? Explicarea crizei:
https://www.youtube.com/watch?v=9-4V3HR696k https://www.youtube.com/watch?v=j4_tyEl84IQ
38
 Modelul Solow - Swan
• Funcție de producție caracterizată prin randamente de scară constante:
Y = F (K, L)
𝑌 𝐾
𝐿
=F 𝐿
,1
𝑌
y=𝐿
𝐾
k= 𝐿
Unde: y – productia pe muncitor; k – unitati de capital pe muncitor
y = f (k)
Unde: 𝑓 (𝑘) = 𝐹(𝑘, 1)

• Funcție de producție Cobb-Douglas:

Y = A x 𝑌 = 𝐴 𝐾 𝛼 𝐿𝛽
Unde: 𝛼 + 𝛽 = 1
𝑌 𝑌 𝛼
𝐿
=𝐴 𝐿
y=𝐴 𝑘𝛼
𝑌 𝑌 𝛼
𝐿
=A 𝐿
y = 𝐴𝑘 𝛼
Randamente marginale descrescatoare 39
 Modelul Solow - Swan
• Cererea de bunuri și servicii (economie
închisă fără sector guvernamental):
y=c+i
c = (1 – s)y
𝐶
c=
𝐿
𝐼 𝑆
i= - 𝑠=
𝐿 𝑌
unde:
c – consumul pe muncitor
i - investițiile pe muncitor;
S/Y – rata economisirii.

𝑖 = 𝑠𝑦
Sau
𝑖 =𝑠𝑓(𝑘)
40
 Modelul Solow-Swan
• Rata amortizarii (δ)
∆𝐾 = 𝐼 − 𝛿𝐾
Sau
∆𝐾 𝑠𝑌 𝑠𝑦
= -𝛿= -𝛿
𝐾 𝐾 𝑘

• Rata de crestere a populatiei

∆𝑘 ∆𝐾 ∆𝐿 𝑠𝑦
= − = −𝛿 −𝑛
𝑘 𝐾 𝐿 𝑘
∆𝑘 = 𝑠𝑓 𝑘 − 𝛿 + 𝑛 𝑘
Starea stationara (steady state) – este atunci cand
acumularea de capital/locuitor este zero.
∆𝑘 = 0
Importanța ratei economisirii:
• dacă rata economisirii este ridicată, economia are un nivel ridicat al stocului de capital și al producției in
starea stationara;
• dacă rata economisirii este scăzută, economia are un nivel scăzut al stocului de capital și al producției in
41
starea stationara;
Modelul de echilibru macroeconomic este cunoscut prin intermediul diagramei IS-LS în care
se observă echilibru pe piața bunurilor și serviciilor IS (investiții – economii) și LS (cerere de
monedă – ofertă de monedă). La realizarea echilibrului IS acționează de obicei politicile
bugetare iar la LS, politicile monetare.
Echilibrul pe piața bunurilor și serviciilor este studiat prin intermediul a două situații:
a) existența unei economii închise (autarhice), ceea ce presupune existența relației:
Oferta agregată = Cererea agregată
Din aceasta relație rezultă: Y = D și pentru că: Y = C + S, iar D = C + I, avem:
C + S = C + I, adică: S = I.
Unde: Y – oferta agregată, D – cererea agregată, I – investiții, S – economii, C - consumul.
b) existența unei economii deschise, ceea ce presupune existența relației:
Oferta agregată = Cererea agregată
Din aceasta relație rezultă: Y = D și pentru că: Y = C + S + H, iar D = C + I + E, avem: C + S
+ H = C + I + E, deci:
S + H = I + E sau S – I = E – H. 42
Va multumesc pentru atentie!

43