MACROECONOMIE

CURS 9
PRODUCȚIA ȘI CREȘTEREA
ECONOMICĂ
• Primele două capitole au prezentat cum poate fi măsurată creșterea
economică și modificarea nivelului general al prețurilor
• Cum se explică diferențele în nivelul de trai dintre țările bogate și cele sărace?
Cum se explică ratele de creștere economică diferite? Cum pot să se asigure
țările bogate că își vor menține standardul de viață? Ce politici ar trebui să
adopte țările în curs de dezvoltare pentru a le ajunge din urmă pe cele
bogate?
• Nivelul PIB real și rata de creștere a acestuia sunt esențiale pentru a răspunde
la aceste întrebări
• Creșterea pe termen lung și cauzele acesteia
• Fluctuațiile pe termen scurt ale PIB
 • PIB/ locuitor

Creșterea PIB real/locuitor = PIB real/ Populația totală

economică în
• PIB/lucrător
lume
PIB real/lucrător = PIB real/ Populația ocupată
Surse de date
• https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD
• https://ec.europa.eu/eurostat/en/home
Regula lui 70%
• Să presupunem că o țară are o rată anuală de creștere de 1% în timp
ce altă țară are o rată de creștere de 3%.
• E mare sau e mică această diferență?
• Pe termen lung, diferența contează foarte mult.

• Exemplu: să presupunem că doi absolvenți, Marin și Marina se

angajează pentru prima dată la vârsta de 22 de ani pe același salariu –
20.000 $/an. Marin muncește într-o economie care crește cu 1% pe
an, iar Marina într-o țară care crește cu 3% pe an. Cât vor câștiga după
40 de ani?
Regula lui 70%
• Răspuns:
• Marin: 29.777 $/an
• Marina: 65.240,40 $/an

• Regula lui 70%: dacă o variabilă crește cu o rată de x% pe an, variabila

respectivă se va dubla în 70/x ani.

• Venitul lui Marin se dublează în 70/1 = 70 de ani

• Venitul Marinei se dublează în 70/3 = 23 de ani
Teoria creșterii
• Rata de creștere economică variază în timp
• Factori:
• Rata de creștere a capitalului (fizic și uman) și creșterea populației: Simon
Kuznetz (Nobel 1971), Robert Solow (Nobel 1987)
• Nivelul de stabilitate macroeconomică
• Tipul de politică comercială
• Existența violenței, conflictelor și războiului
• Caracteristici regionale
• Factori geografici (dotarea cu resurse, clima)
• Competitivitatea pe piețele internaționale
• Factori interni precum suprafața de teren disponibilă
Productivitatea - exemplu
• Un model simplu: un individ care locuiește singur pe o insulă - John
• Locuind singur, John își prinde singur pește, cultivă legume și își face singur haine.
Activitățile lui John – producția și consumul de pește, legume și haine – sunt un
exemplu de economie simplă
• Ce determină standardul de viață al lui John? Dacă se pricepe la pescuit, cultivat legume
și confecționat haine, o va duce bine, dacă nu, va fi sărac. Din moment ce trăiește doar
din ceea ce produce, standardul de viață e strâns legat de abilitățile sale productive
• Productivitatea influențează standardul de viață: cu cât John prinde mai mulți pești pe
oră, cu atât va avea mai mult pește la masă; dacă găsește un loc mai bun de pescuit,
productivitatea lui John crește; standardul de viață crește fie că va putea mânca mai
mult pește, fie că paoate petrece mai mult timp pescuind și timpul rămas să-l folosească
pentru a produce mai multe haine sau legume.
Productivitatea
• Productivitatea: se referă la cantitatea de bunuri și servicii pe care un
muncitor (sau orice alt factor de producție) o realizează într-o
perioadă dată de timp
• PIB înseamnă 3 lucruri: venitul total pe care îl obțin toți locuitorii unei
țări, cheltuielile totale pe care le fac pentru bunurile și serviciile
produse și valoarea bunurilor produse
• Un standard mai bun de viață înseamnă că se produce mai mult în
țara respectivă
• Pentru a explica diferențele între standardul de viață în diferite țări, ne
raportăm la producția de bunuri și servicii
Productivitatea – factori determinanți
• Capitalul fizic
• Muncitorii vor fi mai productivi dacă stocul de capital este mai mare
• Capitalul este un input în procesul de producție rezultat din procese de producție anterioare
• Capitalul uman
• Cunoștințe și abilități pe care muncitorii le dobândesc prin educație, pregătire și experiență
• Influențează capacitatea unei țări de a produce bunuri și servicii
• Resursele naturale
• Inputuri ale procesului de producție care provin din natură (pământ, ape, resurse ale
subsolului)
• Tehnologia
• Modul în care societatea înțelege să producă cât mai bine bunuri și servicii
Cauzele creșterii
• Modificări ale ratei de economisire
• Creșterea populației
• Rata natalității
• Rata mortalității
• Migrația
• Diluarea stocului de capital
• Promovarea progresului tehnologic
• Îmbunătățirea tehnologiilor/ Inovația
Teoria endogenă a creșterii
• Modelul lui Solow sugerează că exclusiv investiția în capital nu poate duce la creștere,
pe termen lung fiind nevoie de schimbarea tehnologiei
• În modelul lui Solow tehnologia este exogenă – nu e afectată nici de acumularea de
capital, nici de creșterea populației
• Deci modelul nu explică modul în care se produc schimbările tehnologiei
• Tehnologia – bun public care are caracteristica de non-rivalitate
• Teoria creșterii endogene: rata creșterii economice pe termen lung este determinată de
rata de creștere a productivității totale a factorilor, care la rândul ei depinde de ritmul în
care se produc schimbările de tehnologie
• Distrugerea creatoare: pe măsură ce se dezvoltă noi tehnologii, acestea le vor înlocui pe
cele vechi, ceea ce face ca noi abilități și cunoștințe să fie necesare pe piața muncii, iar
cele vechi să devină inutile
Creșterea economică și politicile publice
• Economiile și investițiile
• Randamentele neproporționale și efectul de „catch-up”
• Investiții din exterior
• Educația
• În economiile vestice, fiecare an în plus de școală crește venitul cu 10%
• Brain drain
• Sănătatea și alimentația
• Drepturile de proprietate, stabilitatea politică și o bună guvernare
• Comerțul liber
• Cercetarea și dezvoltarea
• Creșterea populației
Economiile și investițiile
• Pentru a creștere productivitatea este necesar să se investească mai multe
resurse în producția de capital
• Având în vedere că resursele sunt limitate, alocarea mai multor resurse pentru
producerea de capital implică alocarea unor resurse mai puține pentru a
produce bunuri și servicii destinate consumului curent.
• Societatea trebuie să sacrifice consumul de bunuri și servicii din prezent
pentru a se bucura de un consum mai mare în viitor
• Sudiile arată că țările care alocă o mare parte din PIB investițiilor au o rată
medie de creștere economică mai mare
• Există o strânsă legătura între investiții și creșterea economică însă nu s-a
stabilit cu exactitate care este cauza și care este efectul
Randamentele neproporționale și efectul
de „catch-up”
• Randamentele neproporționale = pe măsură ce creșterea ratei de
economisire permite acumularea mai multor capitaluri, beneficiile
rezultate din capitalul suplimentar devin tot mai mici în timp și astfel
creșterea încetinește
• Efectul de „catch-up” = țările sărace tind să crescă mai repede decât
țările bogate
Investiții din exterior – îmbracă mai multe
forme:
• Investiți străine directe – investiții de capital deținute și conduse de o
entitate străină
• Investiții de portofoliu – investiții finanțate cu bani străini dar conduse
de rezideți naționali
• Investițiile din exterior contribuie la creșterea stocului de capital al
țării, la creșterea productivității și a salariilor
• Banca Mondială este o organizație internațională care încearcă să
încurajeze fluxul de capital către țările sărace
Educația
• Investiția în capitalul uman este cel puțin la fel de importantă ca investiția în
capitalul fizic pentru succesul economic al unei țări pe termen lung
• În economiile vestice, fiecare an în plus de școală crește venitul cu 10%
• În țările mai puțin dezvoltate în care capitalul uman este mai rar, diferența dintre
muncitorii educați și cei fără educație este mai mare
• În țările sărace copii renunță de multe ori la școală la o vârstă fragedă deoarece
trebuie să muncească pentru a-și ajuta familia
• Capitalul uman este foarte important pentru creșterea economică deoarece
generează externalități pozitive
• O problemă cu care se confruntă o parte din țările sărace este fenomenul de
`Brain drain` - emigrarea celor mai mulți muncitori educați în țările dezvoltate
pentru a beneficia de un standard de viață mai ridicat
Sănătatea și alimentația
• Investițiile în sănătatea populației reprezintă o cale prin care o
națiune poate crește productivitatea și standardul de viață.
Drepturile de proprietate, stabilitatea
politică și o bună guvernare
• Pentru a stimula creșterea economică, politicienii caută să protejeze
drepturile de proprietate, să promoveze stabilitatea politică și să asigure o
bună guvernare
• În anumite țări în curs de dezvoltare sau slab dezvoltate în care sistemul de
justiție nu funcționează în parametrii optimi, corupția și mita reprezintă o
problemă foarte mare.
• Instabilitatea politică diminuează inițiativa rezidenților de a economisi, de a
investii și de a demara o afacere, descurajând de asemenea și fluxurile de
investiții străine
• Prosperitatea economică depinde în parte de prosperitatea politică, întrucât
fără o bună guvernare dezvoltarea economică riscă să fie compromisă.
Comerțul liber
• Politicile comerciale orientate către interior – au ca obiectiv creșterea
productivității și a standardului de viață, evitând interacțiunea cu restul lumii
• Politicile comerciale orientate către exterior – au ca obiectiv creșterea
productivității și a standardului de viață prin integrarea țării în economia
mondială.
• Țările care au adoptat politicile comerciale orientate către interior au
înregistrat nivele de creștere mai mici față de țările care au adoptat politicile
comerciale orientate către exterior
• Comerțul unei țări este influențat atât de politica guvernului cât și de
aspecte geografice (ex: țările cu acces la oceane/mări/fluvii au un nivel de
dezvoltare mai ridicat)
Cercetarea și dezvoltarea
• Guvernul are rolul de a încuraja cercetarea și dezvoltarea noilor
tehnologii prin: laboratoare de cercetare științifică finanțate de
guvern, granturi de cercetare, scutiri fiscale, atestare de brevete etc.
Creșterea populației
• Există o relație directă între numărul de muncitori și creșterea
economică
• O populație mai numeroasă implică un număr mai mare de muncitori
care produc bunuri și servicii și de asemenea mai mulți consumatori
Concluzie: importanța creșterii economice
• teoriile creșterii explică diferențele în standardul de viață între țări și
cum guvernele pot încerca să crească nivelul de trai într-o țară prin
politici care promovează creșterea economică
• Creșterea abilității de a produce
• Încurajarea acumulării rapide a factorilor de producție
• asigurarea celor mai eficiente modalități de utilizare a factorilor respectivi.
• Opiniile economiștilor referitoare la rolul guvernelor în promovarea
creșterii economice diferă
• Ca nivel minim, un guvern poate asigura suportul prin menținerea drepturilor
de proprietate și a stabilității politice.
• controversate sunt însă măsuri precum sprijinirea unor anumite industrii
importante pentru progresul tehnologic.