Ocupații și statute

profesionale
Creșterea gradului de pregatire profesională
• Cerințele de pe piața muncii, indicii de performanță și eficiență, dar, mai ales,
competiția pentru posturile bine plătite și conceptul modern despre carieră au
determinat o creștere a gradului de pregătire profesională și a specializării.

• Cei mai mulți specialiști sunt în noile domenii: producerea energiei, utilizarea
intelligenței artificiale, explorarea spațiului, telecomunicațiile și unele domenii ale
transporturilor. Numai domeniul informaticii ocupa, în Statele Unite ale Americii,
în 1981, 16,5% din forța de muncă.
Creșterea gradului de pregătire profesională
• Au apărut profesii noi, cum ar fi analist, informatician, consilier, asistent social, psiholog,
nutriționist. Cele mai multe sunt din sectorul terțiar și au apărut pe piața muncii odată cu
dezvoltarea acestuia.

• O statistică din 1979 a dezvăluit că, în fapt, ocupația nr. 1 era cea de funcționar, urmată de
cea de muncitor și abia după aceasta de fermier. Gulerele albe le depâșesc numeric pe cele
albastre și tind să crească de la an la an. Situația este identică în toate statele
industrializate, dar și în cele în curs de dezvoltare.
Creșterea gradului de pregătire profesională
• Necesitatea unei pregătiri superioare se resimte și în sectoarele de execuție datorită
gradului înalt de tehnologizare, ciclul învățământului obligatoriu și cel de pregătire
profesională nu mai sunt suficiente pentru a lucra cu roboții industriali sau cu mașini
performante.

• Salariile au crescut continuu, iar costurile vieții nu au același ritm de creștere: sunt astfel
posibile acumulări menite să permită o retragere timpurie din activitate. Concomitent, se
înregistrează o diminuare a programului săptămânal de lucru.
Creșterea gradului de pregătire profesională
• Drepturile salariaților, ca și obligațiile angajatorilor în domeniul protecției muncii sunt
stabilite prin legi naționale, care impun și informarea angajaților cu privire la riscurile
locului de muncă.

• Scăderea programului săptămânal de lucru a creat timp liber dedicat familiei, dar și
distracțiilor sau excursiilor, lecturii sau practicării sportului. Mass-media sugerează, abil,
și alte preocupări extraprofesionale menite să socializeze indivizii preocupați de carieră.
Migrații în lumea contemporană
• În secolul al XX-lea, Europa a devenit, din surs\ de emigran]i, destina]ie pentru imigran]i.. In acelasi timp, ,
s-a mobilit\]ii for]ei de munc\ din interiorul statelor.
• Masiva migra]ie a for]ei de munc\ din zona rural\ în cea urban\ nu este o caracteristic\ doar a ]\rilor
industrializate: aceasta tinde s\ devin\ un fenomen general. Cauzele sunt multiple: dezvoltarea economic\,
access industrie si servicii, posturile de munca bine pl\tite si multe altele.
• Ceea ce genereaz\ îngrijorare [i preocupare pentru guvernele ]\rilor dezvoltate este îns\ emigra]ia dinspre ]\
rile defavorizate c\tre cele bogate
Tipuri de migratie
• Migratia legala
Aceasta înregistreaz\ cote tot mai ridicate din punct de vedere al cerereri [i tot mai
sc\zute la cel al ofertei. Multe persoane vor sa emigreze, dar nu multe tari ofera
posibilitatea de emigrare permanenta cu oferire de cetatenie (exemple: Canada si
Noua Zeelanda).
Cele mai multe state dezvoltate prefer\ o emigra]ie temporar\, acordând doar
permise de munc\ la solicitarea unor mari companii.
Tipuri de migratie
• Migratia ilegala
Este fenomenul cel mai îngrijor\torm, deoarece pare imposibil de controlat. Aceasta
înseamn\, înainte de toate, munc\ la negru, trafic de persoane [i chiar o form\
modern\ a sclaviei. Imigrantul ilegal devine captiv al unui sistem bine pus la punct,
fiind legat de re]eaua care îl exploateaz\ in mai multe moduri: oferirea locului de
munca, datorii, santaj, nevoia intretinerii familiei, imposibilitatea de a g\si un loc de
munc\ în ]\rile de origine
Tipuri de migratie
• Migratia ilegala
Pricipalele regiuni de unde provine forta de munca la negru:
 America Latin\ si Mexic – pentru traficantii din SUA
 Europa de Est si Africa de N. – intretin statele europene din vest
 China – este o sursa mare a emigratiei ilegale in Europa Occidentala si SUA
Societatea de consum
• Societatea de consum se referă la cultura sau sistemul economic în care consumul de bunuri și
servicii este promovat ca fiind modul principal de obținere a satisfacției și realizării în viață. Acest
lucru se realizează prin creșterea producției și a ofertei de produse, precum și prin stimularea
dorinței de a cumpăra și posesa mai multe bunuri.
• Producția industrială este destinată consumului, care a fost încurajat pe măsura dezvoltării
economice în conformitate cu sloganul: „Produci mult, consumi mult!".
Avantajele societatii de consum
• Acces la varietate: Consumatorii au acces la o mare varietate de produse si servicii, permitandu-le sa aleaga ceea ce se
potriveste cel mai bine nevoilor si dorintelor lor.
• Convenabilitate: Societatea de consum ofera oportunitati convenabile pentru cumpararea produselor si serviciilor, precum
magazine online si mobile, facilitand astfel procesul de cumparare.
• Standardizare: Produsele si serviciile sunt standardizate, ceea ce face mai usor pentru consumatori sa compare si sa aleaga
intre optiuni.
Avantajele societatii de consum
• Economii de scala: Societatea de consum permite producatorilor sa obtina economii de scala prin fabricarea
si vanzarea unui numar mare de produse, ceea ce duce la preturi mai mici pentru consumatori.
• Stimularea inovatiei: Societatea de consum stimuleaza inovatia prin cererea crescanda pentru produse noi si
imbunatatite.
• Mobilitate: Societatea de consum permite mobilitatea populatiei prin facilitarea accesului la produse si
servicii oriunde in lume.
Dezavantajele societatii de consum
• Deteriorarea mediului: Procesul de producție si consum poate avea un impact negativ asupra mediului,
precum emisii poluante, deșeuri si epuizarea resurselor naturale.
• Inegalitate economica: Societatea de consum poate amplifica inegalitatea economica prin concentrarea
bogatiei si puterii in mainile unui numar restrans de indivizi si corporatii.
• Obsolescența planificata: Producătorii pot fi tentați sa proiecteze produse cu o durata de viata limitata,
pentru a stimula cererea de produse noi si a crește profiturile.
Dezavantajele societatii de consum
• Dependenta de consum: Societatea de consum poate crea o dependenta de cumparare si consum, ceea ce
poate avea un impact negativ asupra sanatatii financiare si personale a indivizilor.
• -dorinta de a avea un telefon cat mai performant;
• -o masina “ultimul racnet”;
• Comercializarea excesiva: Societatea de consum poate fi marcata de o comercializare excesiva si
manipulare a dorintelor si nevoilor consumatorilor.
• Pierderea valorilor si a conexiunilor sociale: Societatea de consum poate duce la pierderea valorilor si a
conexiunilor sociale prin accentuarea individualismului si a materialismului.
• Este important să ne evaluăm constant atitudinea față de consum și să încercăm să adoptăm un stil de viață
mai echilibrat, care să se concentreze pe valori și relații mai importante decât pe posesia de bunuri materiale.
HAI PA!