Lectie clasa a aXI a FR

Ocupații și statute profesionale

În capitolul ”Ocupații și statute profesionale” te vei putea informa cu privire la felul în
care piața muncii a evoluat în secolul al XX-lea.

Astfel că, în ce privește ocupațiile și statutele profesionale, se observă că cerințele de pe piața

muncii, indicii de eficiență și performanță, competiția pentru anumite posturi bine cotate și
remunerate corespunzător au determinat creșterea gradului de pregătire profesională și
specializarea pe anumite segmente de producție.

Profesiile tradiționale legate de industrie și agricultură au fost umbrite de profesiile legate de

noile domenii apărute, odată cu dezvoltarea tehnologiei. În ce mod au fost umbrite și cum s-au
dezvoltat noile profesii poți afla citind mai departe lecția ”Ocupații și statute profesionale.”

Creșterea populației urbane și fenomenul industrializării nu au determinat o explozie a clasei 

muncitoare, ca în cazul primei revoluții industriale. Se remarcă accentuarea consolidării
clasei de mijloc, atât din punct de vedere numeric, cât și din perspectiva forței
deținute. După Primul Război Mondial putem nota între alte schimbări și cea a emancipării
femeii, care a început să practice meserii până atunci efectuate doar de bărbați. De asemenea,
trebuie să menționăm dezvoltarea sectorului terțiar, care însumează serviciile menite să
asigure o desfășurare normală și eficientă a sectoarelor primar și secundar.

Sectorul terțiar cuprinde astfel totalitatea activităţilor economice care deservesc

producţia industrială şi agricolă, precum şi necesităţile populaţiei. Dezvoltarea sectorului
terțiar va duce astfel inevitabil pe de o parte la apariția unor profesii noi, iar pe de altă parte, la
dispariția altora – cu predilecție în ramurile agriculturii și meșteșugurilor tradiționale.

Acest fenomen însă se manifestă diferit de la o zonă geografică la alta, potrivit specificului
fiecăreia, în țările preponderent agrare, precum China, Indonezia, India, lucrând în continuare
un număr însemnat de oameni în aceste ramuri; pe de altă parte, meșteșugurile tradiționale au
beneficiat de pe urma deschiderii către piața mondială și dezvoltarea turismului.

Legat de meșteșugurile tradiționale au fost implementate în multe state europene programe

guvernamentale speciale menite să stimuleze practicarea acestor meșteșuguri și să promoveze
produsele de artizanat și valorile tradiționale, ducând în același timp la creșterea numărului de
locuri de muncă în acest domeniu și în cele conexe.

Creșterea gradului de pregătire profesională

Progresele tehnologice din secolul al XX-lea au determinat modificări semnificative la nivelul

ocupațiilor și statutelor profesionale, oamenii învățând să se adapteze la aceste noi
realități. Cerințele de pe piața muncii, indicii de eficiență și performanță, competiția
pentru anumite posturi bine cotate și remunerate corespunzător au determinat creșterea
gradului de pregătire profesională și specializarea pe anumite segmente de producție.

Conceptul modern de „carieră” evaluează simpla ocupație în strânsă legătură cu ideea de

avansare a unui angajat într-un anumit domeniu de activitate, fapt ce presupune o
responsabilitate mai mare, un prestigiu mai mare, o remunerație corespunzătoare, dar și o
pregătire profesională de un nivel mai înalt. Se remarcă astfel creșterea numărului de
specialiști în domeniile nou apărute, precum utilizarea informaticii și a inteligenței artificiale,
producerea energiei, telecomunicațiile, explorarea spațiului ș.a.m.d. Spre exemplificare,
domeniul informaticii ocupa în 1981 în Statele Unite ale Americii 16,5% din forța de muncă.

Profesiile tradiționale legate de industrie și agricultură au fost umbrite de profesiile legate

de noile domenii apărute:

 informatică,
 televiziune,
 publicitate,
 relații cu publicul,
 finanțe-turism etc.

Între noile profesii care au apărut amintim cele de: 

 informatician,
 analist,
 psiholog,
 asistent social,
 consilier,
 nutriționist,
 agent de asigurări,
 crainic TV etc., cele mai multe fiind, după cum se poate observa din sectorul terțiar.

Statele Unite dețin unul din cele mai dezvoltate sectoare terțiare și se apreciază că
aproximativ 70% dintre profesii utilizează informatica, în domenii din cele mai diferite:
învățământ, administrație, sănătate, asigurări, bursă.

O evaluare statistică din 1979 a relevat faptul că ocupația ce deținea locul întâi era cea de
funcționar, secondată de cea de muncitor și urmată apoi de cea de fermier. Categoria
“gulerelor albe” (termen atribuit acelor categorii de angajați care nu efectuează operații
manuale) este mai mare din punct de vedere numeric decât categoria “gulerelor albastre”
(termen atribuit acelor categorii de angajați care în exercitarea meseriei efectuează operații
manuale; aceștia purtau salopete de lucru îndeobște de culoare albastră, de unde denumirea
acordată); și nu numai că o depășește numeric, ci este într-o continuă creștere.  

Se resimte, așadar, necesitatea unei pregătiri profesionale adecvate, de specialitate, în

sectoarele de execuție, unde se utilizează mașini și roboți industriali performanți. Salariile
anajaților au crescut progresiv și, de asemenea, și nivelul de trai. Costurile vieții însă au un
ritm mai lent de creștere, la care se adaugă și posibilitatea de a lua credite bancare, ceea ce a
permis numeroase facilități casnice și o retragere mai timpurie din activitate.
Apare noțiunea de protecția muncii ce are drept scop prevenirea riscurilor și a
accidentelor profesionale, instruirea și protejarea angajaților. Normele de protecția
muncii sunt reglementate de legislația fiecărei țări în concordanță cu anumite norme universal
valabile, stabilind un raport echitabil între drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor.

O dată cu reducerea programului săptămânal de lucru se observă că oamenii alocă timpul liber
suplimentar familiei, dar și activităților în aer liber, sportului, excursiilor, lecturii etc.

Unitatea: OAMENII, SOCIETATEA SI LUMEA IDEILOR

Tema: ECONOMIE ŞI SOCIETATE ÎN LUMEA POSTBELICĂ
• Economia contemporană
• Viaţa privată şi viaţa publică
• Ocupaţii şi statute profesionale
• Migraţiile în lumea contemporană

Economia contemporană
• Europa a suferit mari distrugeri in urma celui de-al Doilea Razboi Mondial
• S.U.A. au intervenit in ajutorul europenilor prin Planul Marshall (1947) care a
constat intr-un masiv ajutor financiar acordat statelor din apusul Europei. Prin
acest plan, statele Europei Occidentale au primit peste 12 miliarde dolari.
Reconversia industriei europene a fost foarte rapidă, astfel că în 1947 producția a
crescut cu 64%.
• Ca urmare a refacerii statelor democratice, in Estul Europei, URSS a creat CAER (
Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) în 1949.
• Economia mondială a cunoscut, până în 1973 o creștere spectaculoasă. SUA
asigurau 25% din totalul producției industriale la nivel mondial. URSS ajunge a
doua mare putere industrială a lumii, iar Japonia a treia.
• Apar ramuri noi în industrie: electrocasnice, mase plastice, aeronautica, aviația,
electronica, industria IT, robotica.
• În agricultură tot SUA dețin supremația, urmate de URSS.
• Dezvoltarea economiei necesita folosirea unor noi resurse energetice. Astfel, crește
nevoia de petrol și se caută noi surse de acest fel.

Populație și societate
• La începutul secolului XX populația planetei numara aprx. 2 mld locuitori. În 1990
existau 5, 3 mld, iar astazi sunt circa 7 mld locuitori.
• Statele totalitare au promovat o politica natalistă, încurajând familiile cu mulți copii.
• În ultimul sfert al sec. XX în Europa natalitatea a scăzut, dar în Asia (China, India) a
crescut. Astfel, populația europeană a îmbătrânit, lucru ce are consecințe sociale și
economice grave.
• Populația este repartizată inegal, dar s-a remarcat dupa al Doilea Război Mondial,
creșterea progresivă a populației urbane.
• De asemenea s-a remarcat specializarea populației pe anumite sectoare de activitate
(economie, servicii, instituții)
• În epoca contemporană familia și-a pierdut din importanță. Se observă scăderea nr. de
căsătorii precum și creșterea ratei divorțurilor. Statutul femeii în societate se modifică,
ea dorind să fie egala bărbatului.
• În viața cotidiană, oamenii au un standard mediu de viață iar cu timpul, a apărut
distincția dintre public și privat.

Migraţiile în lumea contemporană

Migraţiile reprezintă deplasările uneia sau mai multor persoane dintr-o zonă în alta,
dintr-o ţară în alta.
În funcţie de ţara de origine şi ţara de destinaţie, migratorii se împart în: • emigranţi
•
imigranţi
Cauzele migraţiilor: - economice
- sociale
- politice
Clasificarea migraţiilor: * după durata deplasării – permanentă
- temporară
* dupa destinatie – internă
- externă
* după scopul deplasării – în interes de serviciu
- de agrement

Temă de lucru: Definiți următorii termeni

• Natalitate
• Mortalitate
• Familie
• Egalitatea sexelor
• Public
• Privat
Ocupații și statute profesionale
• În epoca contemporană se observă consolidarea clasei de mijloc, care este numeroasă
și puternică.
• Apar noi profesii în timp ce altele, legate de agricultură și de mediul rural în general,
sunt pe cale de dispariție.
• Cu timpul, apar tot mai mulți specialiști în domenii precum: producerea energiei,
utilizarea inteligenței artificiae, explorarea spațiului, telecomunicații, transporturi.
• Apar profesii noi: artist, consilier, psiholog, nutriționist.
• Se statuează cu claritate drepturile și obligațiile angajaților
• Europa a devenit o destinație pentru imigranți, dar se observă în continuare și o
migrație de la sat la oraș.
• A cheltui bani a devenit un scop în sine și o ocupație ca atare. Trăim în secolul vitezei
și al societății de consum.

Teme de lucru:
• Scrieți un eseu de o pagină pe tema invadării vieții private de către presă pornind de la
un exemplu concret.
• Exprimați-vă opinia în legătură cu necesitatea luptei împotriva imigrației ilegale și a
traficului de ființe umane, încercând să răspundeți la următoarele întrebări:
• Sunt acestea o formă de exploatare umana?
• A focut comunitatea internațională tot ce trebuie pentru a le combate?
• Cei care folosesc munca la negru au o parte de vină?
 • Școala și alte instituții ale statului dezvoltă suficiente programe pentru
combaterea celor două fenomene?
• Dacă ați avea putere de decizie, ce ați face pentru eradicarea celor două
fenomene?
• Credeți că trebuie să ne implicăm cu toții pentru limitarea celor două fenomene
sociale?
• Enumerați trei industrii de vârf și judecați cum au intervenit, prin produsele lor, în
viața noastră folosindu-vă de variantele de mai jos:
• Comunicăm mai rapid
• Diversifică posibilitățile de informare
• Lărgesc orizontul cunoașterii
• Ajută la îndeplinirea sarcinilor casnice
• Fac viața mai plăcută
• Îmi fac meseria mai ușor
• Citiți cu atenție textul de mai jos și răspundeți următoarelor cerințe:
”Intenția de a ameliora condițiile de viață a determinat luarea unor măsuri de
remediere a dificultăților pe care le înfruntă individul ori familia. O familie trăiește în
sărăcie pentru că tatăl bea sau joacă cărți? Se acordă copiilor masă gratuită și
îmbrăcăminte. O femeie își abandonează soțul și copiii? Copiii sunt instituționalizați”
(N.A. Smith, Statul providență)
• Considerați că aceste măsuri sunt expresia justiției sociale sau considerați
instituționalizarea copiilor un abuz al statului?
• Textul descrie două situații din societatea americană. Cum s-ar rezolva în
România prima situație?
5) Citiţi cu atenţie următoarea listă; ea cuprinde cauze ale migraţiilor
contemporane
• Şomaj crescut; război civil; cerere de mână de lucru; educaţie mai bună; libertatea de
exprimare; teama de persecuţii din motive religioase, politice sau etnice; slujbe mai
bine plătite; siguranţa dată de sistemul legislativ; hrană suficientă pentru toată lumea;
sărăcie; puţine şanse pentru o viaţă decentă; suprapopulare; război cu un stat vecin;
• Selectaţi din listă două cauze cu caracter economic şi două cauze cu caracter politic.
• Selectaţi din listă două cauze care determină migraţia forţată.

Tema: ŞTIINŢA ŞI SOCIETATEA

• Impactul tehnologiei asupra vieţii cotidiene şi a mediului
• Noile tehnologii şi timpul liber
• Studiu de caz: Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

• Caracteristici ale dezvoltării ştiinţei şi tehnicii

• accelerarea descoperirilor ştiinţifice;
• apariţia unor ştiinţe noi ( genetica, informatica, cibernetica );
• mobilitatea oamenilor de ştiinţă;
• ştiinţele au devenit interdisciplinare;
• scurtarea perioadei dintre cercetarea teoretică şi aplicarea practică a acesteia;
• implicarea directă a statului în susţinerea şi finanţarea activităţii ştiinţifice;
Date importante:
1901 – Guglielmo Marconi realizează prima transmisiune fără fir între Europa şi America
1916 – Albert Einstein publică “bazele teoriei relativităţii generalizate”
1928 – descoperirea penicilinei
1945 – armele nucleare
1946 – ENIAC ( Electronic Numerical Integrator and Calculator ), primul calculator
electronic,
1978 – primul copil conceput în “eprubetă”
1996 – prima clonare reuşită a unui mamifer
• Cucerirea spaţiului
• 12 aprilie 1961 – URSS lansează pe orbită în jurul Pământului prima navă cosmică-
satelit din lume, având un om la bord, pe IURI GAGARIN. Cu nava “Vostok”, Iuri
gagarin a înconjurat o singură dată planeta, în 108 minute.
• 20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong devine primul om care pune piciorul
pe Lună; acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului program american Apollo.
• Tehnologia şi viaţa cotidiană
Dezvoltarea tehnologică are efecte pozitive pentru viaţa cotidiană ( sănătate, uşurarea
comunicării, accesul la informaţie etc ).
Aplicaţii electronice:
• e-learning; e-working; e-commerce; e-banking; e-health;
Tehnologia în slujba sănătăţii
• În domeniul sănătăţii, tehnologia ocupă un loc atât de important, încât azi este
aproape imposibilă stabilirea unui diagnostic fără datele oferite de aparatura tot mai
performantă.
• Secolul XX a debutat cu descoperirea capacităţii razelor X de a oferi imagini ale
creierului sau ale inimii. Cele mai cunoscute tehnici de scanare cu ajutorul
computerului sunt:
- tomografia computerizată; - chirurgia cu laser;
- ecografia ( care utilizează ultrasunete ); - endoscopia, bazată pe fibre
optice;
•

Tehnologia şi mediul înconjurător

Industrializarea şi noile tehnologii are efecte negative asupra mediului înconjurător:
 • poluarea aerului, apei, solului;
• efectul de seră;
• gaura din stratul de ozon;
• epuizarea resurselor;
În condițiile poluării accentuate multe state au optat pentru surse alternative de energie:
• energia eoliană
• energia solară
• energia apei
• energia hidraulică
• energia mareelor
• energia geotermică
• energie derivata din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz
• Noile tehnologii şi timpul liber
• Timpul liber este o valoare importantă a lumii contemporane, este accesibil oricui şi,
datorită noilor tehnologii, poate fi petrecut în moduri diferite;
• Dezvoltarea mijloacelor de transport, în mod special a aviaţiei, a dus la schimbarea
destinaţiilor de vacanţă;
• Televiziunea, prin programele sale variate, ocupă o parte importantă a timpului liber;
totodată, naşte dependenţă şi are efecte neplăcute asupra limbajului, intelectului şi
comportamentului;
• Internetul a dezvoltat o multitudine de mijloace de interacţiune umană: e-mail,
forumuri, chat, blog etc;
• Jocurile pe calculator concurează televiziunea în privinţa petrecerii timpului liber. Şi
în cazul lor, se poate vorbi de efecte duble asupra persoanelor;
• Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii

Matematică:
- Gheorghe Ţiţeica;
Medicină:
• VICTOR BABEŞ – microbiologie;
• ION CANTACUZINO – imunologie;
• GHEORGHE MARINESCU – neurologie;
• C-tin PARHON – endocrinologie;
• NICOLAE PAULESCU – fiziologie;
• ŞTEFAN ODOBLEJA – psihologie;
• ANA ASLAN – gerontologie;
• GEORGE EMIL PALADE – biologie;
Stiinte tehnice:
• HENRI COANDĂ
• TRAIAN VUIA
• AUREL VLAICU
Fizică:
• ŞTEFAN PROCOPIU

Biologie:
• EMIL RACOVIŢĂ – biospeologie ( ştiinţa care studiază vieţuitoarele din peşteri);
• ION BORCEA – hidrobiologie
• GRIGORE ANTIPA – biologie
• Știința și tehnica în slujba războiului
• Domeniul militar beneficiaza de progresele stiintei si tehnicii, vorbindu-se chiar
despre o revolutie tehnico-militara
• Dezvoltarea tehnicii militare a vizat trei aspecte principale:
• Marirea fortei de distrugere
• Mobilitatea trupelor si a armamentului
• Asigurarea comunicatiilor optime
• Se creaza gazele toxice care necesita ptr aparare masti de protectie
• Apar armele chimice- folosite ptr prima data in DRM
• Primul tanc- Mark I- (tank *eng*= rezervor)
Aviația:
• Folosita cu precadere in Al Doilea Razboi Mondial
• Avioanele folosite atunci: Messerschmitt, Hurricane, B-29 *a transportat bomba
atomica*
• Apar portavioanele
Comunicațiile:
• In Al Doilea Razboi Mondial - englezii au inventat Radarul, iar germanii un sistem de
ghidare care conducea avioanele direct asupra tintelor
Teme de lucru: ( pentru acasă)
• Alegeți una din datele importante de la punctul a) al lecției și realizați o scurtă
descriere (o pagină) folosind sursele găsite în cărți sau pe internet.
• Explicați conceptul de „efect de seră” și prezentați 3 soluții pentru limitarea
acestuia.
• Alegeți o personalitate a științei și tehnicii românești de la punctul f) al lecției și
realizați o scurtă descriere a acesteia.
• Explicați rolul: submarinului, avionului, gazelor toxice pentru purtarea unui
război modern.