Capitalismul trece printr-o criza adanca.

Aceasta este cauzata de esecul companiilor multinatinationale, care au acaparat puterea economica mondiala, creand monopoluri si legi proprii, diferite de ale statelor. Corporatiile s-au extins, fara a mai putea fi controlate, iar acum criza le doboara ca urmare a imputinarii resurselor naturale si a fortelor invizibile, care au actionat in spatele acestora. Cauza principala a crizei recente este esecul principiului economic dominant - capitalismul global corporatist, potrivit unei analize AlterNet. Traim in vremuri interesante. Economia globala se face tandari. Alegatorii din Statele Unite ii urasc pe toti politicienii si exista tulburari politice in intreaga lume. Cauza principala a acestor tulburari pare sa fie esecul capitalismului. Lumea moderna este condusa de corporatii multinationale si guvernata de o ideologie in care corporatistii sunt o categorie speciala de oameni, motivata doar de propriul interes. Corporatiile cauta sa optimizeze randamentul capitalului folosind parghia productivitatii si platind sume cat mai mici posibile pentru taxe si forta de munca. Exista cinci factori care sunt responsabili pentru esecul capitalismului global corporatist. In primul rand, corporatiile sunt prea mari. Traim in epoca corporatiilor gigant. Cea mai mare este JP Morgan Chase, care are active de 2.000 de miliarde de dolari, 240.000 de angajati si birouri in 100 de tari. Marile corporatii au creat monopoluri, care au adus o birocratie enorma. Acestea au devenit inflexibile si dificil de gestionat. In al doilea rand, corporatiile globale dispretuiesc societatea civila. Multinationalele au dezvoltat propriul lor cod etic si de viziune asupra lumii, diferit de al oricarui stat al lumii. In al treilea rand, corporatiile traiesc in afara legilor. Exista o mana invizibila, care reglementeaza multinationalele. Filosoful Adam Smith sustinea in 1759 ca in timp ce persoanele bogate si corporatiile au fost motivate de interesul propriu, "o mana invizibila" a operat in spate. In al patrulea rand, corporatiile au ruinat capitalul nostru de bogatii naturale. Patru dintre primele 10 companii multinationale sunt din domeniul energetic, cu Exxon Mobil, in fruntea listei. Rezervele naturale au inceput sa se epuizeze. Corporatiile au tratat mediul ca pe o resursa gratuita. In al cincilea rand, corporatiile au sfidat comunitatea mondiala. PIB-ul mondial este de 63 de mii de miliarde de dolari, iar corporatiile acumuleaza o cota disproportionala, de 4 mii de miliarde de dolari (activele bancare sunt estimate la 100 de mii de miliarde). Vestea buna este ca suntem martorii esecului capitalismului global corporatist. Vestea proasta este ca nu stim ce il va inlocui.

Factorii de decizie, stimulati de recentele propuneri facute de ONU si alte cateva voci, in care se cerea o reducere rapida si substantiala a saraciei globale, ar trebui sa se gandeasca la o regiune care a suferit o remarcabila transformare in decursul a doar 15 ani: Europa de Est postcomunista. Desi regiunea este unica sub mai multe aspecte, totusi ar putea oferi cateva lectii importante si pentru alte tari in curs de dezvoltare ale lumii. Iar un factor crucial in succesul ei a fost influenta companiilor multinationale, al

caror rol potential este adesea ignorat in strategiile de dezvoltare, noteaza publicatia "The International Herald Tribune" (IHT) din14 februarie. De la caderea comunismului in 1989, Europa de Est a atras peste 300 de miliarde de dolari sub forma de investitii straine directe. Insa multinationalele care au venit aici au facut mai mult decat sa investeasca bani. Au oferit tehnologie, expertiza si acces la piete straine si, cel mai important, au introdus standarde mai inalte de performanta, etica si practica, aspecte care s-au diseminat in intreaga regiune. Beneficii Acolo unde aceste corporatii multinationale au venit in forta - in special in noile membre ale UE din Europa Centrala si zona baltica, dar si in tarile balcanice -, ei bine, au adus cu sine beneficii nenumarate: crearea unor oportunitati globale de angajare pentru cele mai stralucite minti ale noii generatii; recalificarea fostei forte de munca, adesea prost tratata; imbunatatirea mediului; salvarea unor fabrici si, implicit, a unor localitati formate in jurul unor centre industriale; crearea unor noi ramuri industriale; instalarea unor retele noi de telecomunicatii; stabilizarea sistemelor bancare; regenerarea unor branduri locale; stimularea cresterii economice prin marirea exporturilor etc. Nu este, asadar, o realizare rea pentru presupusele companii rapace si interesate doar de profitul lor, asa cum adesea sunt portretizate de cei care fac campanii antiglobalizare. Sa luam exemplul Temirtau, un oras in agonie din stepele Kazahstanului, format in jurul unei fabrici de otel si confruntat cu cea mai mare epidemie de SIDA si cel mai mare consum de droguri din Asia Centrala, dar care a fost preluat si salvat de grupul britanic LNM, unul dintre cele mai mari din lume. Sau compania producatoare de autoturisme Skoda, din Cehia, al carei cel mai bun produs era slaba marca Favorit, pana cand Volkswagen a transformat-o intr-un nume international si un brand castigator. Schimbari de acest fel au avut loc nu ca urmare a retoricilor semete ale politicienilor doritori "sa schimbe calea" sau "sa adere la inima Europei", sau "sa puna capat saraciei", ci a eforturilor zilnice ale unor filiale locale si regionale ale unor companii multinationale. E nevoie de programe de dezvoltare Comportamentul multinationalelor in Europa de Est nu a fost insa totdeauna exemplar, si nu in toate privintele. Insa incontestabilul lor impact benefic ar trebui sa dea de gandit activistilor antiglobalizare, dar si expertilor in dezvoltare, multi dintre acestia vazand in multinationale o parte a problemei si nicidecum a solutiei. Intr-adevar, daca programele de dezvoltare ar intari puterea multinationalelor ca parte a unui efort mai coordonat, desi este recunoscuta natura covarsitoare a ratiunii profit, beneficiile investitiilor straine ar putea fi accelerate si adancite enorm. Companiile multinationale sunt printre cele mai eficiente, dinamice si talentate organizatii pe care lumea capitalista le are de oferit. Si mii de mari corporatii care activeaza la nivel mondial doresc si pot sa ajute la imbunatatirea calitatii vietii in tarile in curs de dezvoltare in care opereaza daca sunt ghidate intr-o astfel de directie. Unele dintre aceste companii au facut deja primul pas. Tot mai multe subscriu la campanii de tip "publica ceea ce cheltuiesti", menite sa determine guvernele autoritare sa dea dovada de o mai mare transparenta in legatura cu modul in care sunt cheltuiti banii publici. Totodata, stabilesc

coduri globale de practica in relatiile de munca si in materie de protectie a mediului inconjurator, care, de asemenea, vor forta afacerile locale sa isi ridice standardele. Multe ar putea fi realizate De pilda, bancile multinationale si companiile de telecomunicatii au dovedit in Europa de Est cum se pot stabili retele si legaturi telefonice de-a lungul unei intregi tari in mai putin de un an. Astfel de servicii, printre cele mai importante contributii pe care multinationalele le-au adus in Europa de Est, s-ar putea extinde si catre cele mai sarace si indepartate localitati ale lumii, dar cu sprijinul unor programe guvernamentale sau ale ONU bine concepute. Companii producatoare cu nume mari pot, de asemenea, actiona ca punct de referinta pentru tarile-gazda sau pentru autoritatile locale, convingand, de pilda, companii internationale sa investeasca, multiplicand sursele tehnologiei si pregatirii. Pot oferi programe de pregatire si schimb de experienta pentru a spori performanta acolo unde nu exista standarde de calitate internationale. Companiile multinationale pot totodata sa contribuie la crearea de locuri de munca pentru acele minoritati care se lovesc de problema discriminarii. Din nefericire, multinationalele sunt arareori vazute in aceasta lumina constructiva de jucatorii din procesul traditional de dezvoltare, ceea ce reprezinta o irosire teribila de resurse, conchide IHT.

DEFINIREA CONCEPTULUI Corporatia multinationala este un fenomen economic aflat in plina dinamica. Corporatia multinationala este o societate publica sau privata care prin structura, performantele si comportamentul ei reuseste sa indeplineasca functii economice la nivel international, facilitate de proprietate si dreptul de gestiune, totala sau partiala asupra unui important patrimoniu, alcatuit din active si pasive dispersate pe teritoriul mai multor tari, altul decat statul de origine. Pentru aceasta, ea este angajata in productia si comercilizarea unui impresionant volum de bunuri si servicii, finantate in principal prin intermediul investitiilor directe de capital. Dupa cum observa Anda Mazilu, termenul de "intreprindere multinationala " este utilizat cu precadere de autorii anglo saxoni, fara ca intre acesta si "termenul de "corporatie transnationala" sa mai poata fi intevazute in prezent si alte diferente decat cel de ordin lingvistic. Acelasi lucru se poate spune si despre termenul de "societate transnationala "versus cel de "corporatie transnationala". Sterian Dumitrescu defineste societatea transnationala ca "alcatuind un vast ansamblu la scara mondo economica, format dintr-o soocietate principala si un numar de filiale importante in diferite tari."