UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE ŞTIINŢE JURIDICE ŞI ŞTIINŢE ECONOMICE BRAŞOV

Programul de studii MANAGEMENT
Forma de învăţământ: CU FRECVENŢĂ – IF
Anul I, anul universitar 2019-2020

ECONOMIE

ÎNTREBĂRI ŞI TEME PENTRU VERIFICAREA

CUNOŞTINŢELOR

BRAŞOV
2019
 ÎNTREBĂRI PENTRU PREGĂTIREA
EXAMENULUI
ALEGERE

1. In functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot fi clasificate:

a. nevoi primare, sociale, secundare;
b. nevoi fiziologice, sociale, rationale;
c. nevoi fiziologice, sociale, secundare;
d. nevoi primare, sociale, complexe.
2. In raport cu evolutia nevoilor umane, resursele sporesc si se diversifica:
a. mai lent; c. in acelasi timp;
b. mai repede; d. fara nici o legatura.
3. Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi
produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de:
a. curba productiei;
b. curba costului de productie;
c. curba posibilitatilor de productie;
d. curba venitului.
4. Care este caracteristica dominanta a bunurilor economice?
a. sunt dobandite din natura si trebuie consumate in cantitati indicate;
b. sunt nelimitate in raport cu nevoile;
c. productia lor depaseste – de regula– nevoile anticipate;
d. raritatea, respectiv insuficienta lor in raport cu nevoile.
5. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma:
a. N < R;
b. N > R;
c. N = R;
d. nu se poate stabili o asemenea relatie.
6. Existenta tensiunii nevoi-resurse il determina pe individ:
a. sa faca risipa pentru ca oricum resursele sunt insuficiente;
b. sa renunte la a mai consuma bunuri pentru producerea carora se folosesc resurse rare si sa
se orienteze catre bunuri care se obtin cu resurse abundente;
c. sa consume doar bunuri pe care le ofera natura;
d. sa aleaga in conditiile constrangerilor existente.
7. Un producator detine un avantaj comparativ ( relativ ) intr-o activitate, daca realizeaza bunul:
a. cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori;
b. cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;
c. cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori;
d. cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori.
8. Avantajul economic comparativ (relativ) are in vedere:
a. gradul de specializare a productiei; c. tipul de tehnologie folosit in procesul de
productie;
b. costul de oportunitate al alegerii de d. numai bunurile materiale.
specializare economica;
9. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece:
 a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;
b. costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat;
c. costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;
d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.
10. Analiza comportamentului economic al entitatilor individuale se realizeaza la nivel:
a. mezoeconomic; c. microeconomic;
b. mondoeconomic; d. macroeconomic.
11. La baza diviziunii muncii se afla:
a. dorinta oamenilor de a-si satisface mai c. teoria economica clasica;
bine trebuintele;
b. un act politic; d. libertatea alegerii.
12. Economia politica este o stiinta economica:
a. fundamentala;
b. de ramura;
c. functionala;
d. de granita.
13. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze:
a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;
b. Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;
c. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
d. John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.
14. De regula, pretul bunurilor economice, in conditii de libertate economica, se formeaza:
a. prin negociere; c. prin decizii guvernamentale;
b. prin calcule matematice; d. prin licitatie.
15. Modelul economiei sociale de piata, caracterizata prin atentia deosebita acordata protectiei mediului,
dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si infaptuirii unor
programe guvernamentale de protectie sociala, este caracteristic pentru:
a. SUA;
b. Italia;
c. Germania si tarile nordice;
d. Japonia.
16. Este marfa:
a. un bun destinat autoconsumului; c. un serviciu destinat pietei;
b. un bun liber; d. orice bun economic.
17. Modelul economiei de piata “directionata de consum” se caracterizeaza prin:
a. acordarea unui rol major pietelor si a unui c. preponderenta invatamantului public;
rol minim statului;
b. existenta unui sistem public de asigurari d. nivel al veniturilor stabilit in functie de
sociale bine dezvoltat; pregatire si vechime.
18. Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o cerere in functie de pret:
a. elastica;
b. inelastica;
c. unitara;
d. perfect elastica.
19. Coeficientul de elasticitate al cererii in raport de venit poate avea valoarea:
a. 1 la o cerere elastica;
b. 2 la o cerere inelastica;
 c. 0,5 la o cerere elastica;
d. 0,5 la o cerere inelastica.
20. Cand oferta creste, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
c. pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;
d. pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.
21. Cand oferta scade, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
c. pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;
d. pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.
22. Cand cererea scade, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
c. pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;
d. pretul scade de echilibru, cantitatea de echilibru creste.
23. Cand cererea creste, pretul si cantitatea de echilibru cunosc urmatoarele evolutii:
a. ambele cresc;
b. ambele scad;
c. pretul de echilibru creste, cantitatea de echilibru scade;
d. pretul de echilibru scade, cantitatea de echilibru creste.
24. In cazul in care pretul unicului substituent al bunului X a scazut, in mod normal:
a. va scadea cererea pentru substituent;
b. va scadea cererea pentru bunul X;
c. va creste oferta pentru substituent;
d. va creste oferta pentru bunul X.
25. In situatia in care pretul unui bun economic, avand elasticitate unitara, creste cu 9%, cantitatea ceruta
din acel bun:
a. creste cu 9%; c. creste cu 91%;
b. scade cu 9%; d. scade cu 91%.
26. Presupunand ca pretul bunului x scade cu 7%, iar veniturile incasate se reduc cu 7%, in acest caz
cererea este:

a. elastica; c. cu elasticitate unitara;

b. inelastica; d. perfect inelastica.
27. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1200 u.m. iar oferta creste de la 100 bucati
la 130 bucati, oferta este:
a. elastica;
b. inelastica;
c. cu elasticitate unitara;
d. perfect elastica.
28. Coeficientul de elasticitate al cererii in functie de pret este cel mai ridicat la categoria:
a. medicamente; c. bunuri pentru care exista substituenti;
b. bunuri alimentare de prima necesitate; d. bunuri ai caror inlocuitori nu se gasesc pe
piata.
29. Cand pretul unei marfi este la un moment dat de 100 u.m. si ajunge la 230 u.m., inseamna ca pretul:
 a. a crescut cu 230%;
b. a crescut la 130%;
c. a crescut cu 130%;
d. a crescut de 1,3 ori.
30. Brazii sunt mai scumpi in decembrie decat in cursul anului deoarece:
a. oferta de brazi este mai mica; c. cererea de brazi este mai redusa;
b. cererea de brazi este mai mare; d. veniturile populatiei sunt mai mari.
31. Daca utilitatea marginala a ultimei unitati din bunul X este de doua ori mai mare fata de cea a ultimei
unitati din bunul Y, atunci un consumator rational isi asigura starea de echilibru doar daca:
a. pretul unitar a lui X este dublu fata de c. pretul lui X reprezinta jumatate din pretul
pretul unitar a lui Y; lui Y;
b. preturile unitare ale lui X si Y sunt egale; d. oricare din raspunsurile de mai sus poate
fi corect.
32. Suma algebrica a utilitatilor individuale este egala cu:
a. utilitatea totala; c. cererea totala;
b. utilitatea marginala; d. cererea marginala.
33. Legea lui Gossen se refera la:
a. descresterea utilitatii totale ca urmare a c. cresterea utilitatii totale ca urmare a
consumului unui bun economic; consumului unui bun economic;
b. descresterea utilitatii marginale ca urmare d. cresterea utilitatii marginale ca urmare a
a consumului succesiv de unitati dintr-un consumului succesiv de unitati dintr-un
bun economic; bun economic.
34. In punctul de saturatie (satietate):
a. utilitatea totala este maxima;
b. utilitatea marginala este maxima;
c. utilitatea totala este nula;
d. utilitatea totala este minima.
35. Pe masura ce un individ decide sa consume tot mai mult dint-un bun sau serviciu:
a. utilitatea marginala creste; c. utilitatea totala creste;
b. utilitatea totala se mentine constanta; d. pretul de vanzare creste.
36. In general, pe masura ce se cumpara o cantitate tot mai mare dintr-un bun sau serviciu:
a. utilitatea marginala creste si utilitatea c. utilitatea marginala si cea totala cresc;
totala scade;
b. utilitatea marginala descreste si utilitatea d. utilitatea marginala si cea totala scad.
totala creste;
37. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care:
a. indivizii obtin maximum posibil de la c. indivizii aleg combinatia de consum care
societate; le poate permite obtinerea satisfactiei
maxime, in raport cu constrangerea
bugetara;
b. indivizii consuma cantitatea maxima de d. utilitatea totala nu este influentata de
bunuri si servicii pe care si le pot permite, venitul total disponibil al consumatorului.
in raport cu constrangerea bugetara;
38. Daca prin consumarea celei de-a 4 unitati din acelasi bun economic utilitatea totala creste de la 20 la
26, utilitatea marginala a acestei unitati este:
a. 24 unitati de utilitate;
b. 5 unitati de utilitate;
c. 6 unitati de utilitate;
 d. 23 unitati de utilitate.
39. Capitalul - factor de productie se refera la:
a. creditele contractate la banci;
b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;
c. investitiile unei firme;
d. bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata.
40. In capitalul fix al unei firme industriale nu intra:
a. cladirile sectiilor de productie; c. magaziile si depozitele;
b. masinile si utilajele; d. materiale si semifabricate.
41. Consumul de capital fix se include in costul de productie:
a. sub forma uzurii fizice a acestuia;
b. sub forma uzurii fizice si morale a acestuia;
c. proportional cu productia obtinuta;
d. prin amortizare.
42. Expresia monetara a uzurii capitalului fix este exprimata de:
a. cifra de afaceri; c. uzura fizica;
b. amortizare; d. uzura morala.
43. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este:
a. costul total;
b. cheltuiala cu capitalul circulant;
c. amortizarea;
d. cifra de afaceri.
44. Obiectivul principal al producatorului este:
a. obtinerea de castiguri legale;
b. inregistrarea de profit mediu;
c. maximizarea profitului;
d. minimizarea pierderilor.
45. O activitate economica eficienta inseamna:
a. a satisface nevoi mai putine cu resurse mai ieftine;
b. a satisface nevoile cu resursele pe care societatea le produce;
c. a satisface nevoi mai multe cu aceleasi resurse sau cu resurse mai putine;
d. a spori permanent cantitatea resurselor atrase si utilizate.
46. Cand productivitatea medie a muncii este egala cu cea marginala, atunci productivitatea medie este:
a. minima; c. descrescatoare;
b. maxima; d. crescatoare.
47. Atunci când costul variabil total ramane constant iar cantitatea produsa creste, costul variabil mediu:
a. creste;
b. se reduce;
c. este egal cu zero;
d. creste, apoi scade pânã la zero.
48. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:
a. materii prime;
b. materiale;
c. combustibil;
d. salariile personalului administrativ.

49. Costul marginal se determina prin raportul:

 a. ΔCT/Q;
b. ΔCT/ΔQ;
c. ΔCF/ΔQ;
d. ΔCV/Q.
50. Costul mediu scade atunci cand:
a. salariul creste iar productia scade;
b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;
c. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;
d. uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali este mai accentuata.
51. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 250 de bucati iar costul fix
global (CF) este de 10 000 u.m.:
a. 100 u.m.;
b. 40 u.m.;
c. 10 u. m.;
d. 110 u.m..
52. Sa se determine costul variabil mediu stiind ca productia obtinutã (Q) este de 150 de bucati iar costul
variabil global (CV) este de 6000 u.m.:
a. 100 u.m.;
b. 1000 u.m.;
c. 40 u. m.;
d. 110 u.m..
53. Rolul concurentei este:
a. satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului, fara sacrificarea intereselor
producatorului;
b. asigurarea cooperarii intre producatori;
c. cresterea preturilor factorilor de productie;
d. favorizarea vanzatorilor.
54. Pretul are rolul de:
a. stimulare a economisirii;
b. informare;
c. diminuare a risipei;
d. indicator al nivelului de trai.
55. Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin faptul ca
a. pe piata exista un numar egal de vanzatori si cumparatori;
b. deciziile proprii ale fiecarui agent al cererii si ofertei exercita un efect semnificativ asupra
cererii, ofertei si pretului;
c. pe piata exista numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economica redusa;
d. se deruleaza un volum redus de tranzactii de vanzare si cumparare.
56. Ce tip de piata se caracterizeazã prin atomicitatea cererii si ofertei, prin lipsa de omogenitate a
produselor si posibilitatea unei satisfaceri bune a cererii?
a. piata cu concurenta monopolistica;
b. oligopolul;
c. oligopsonul;
d. monopolul.
57. In situatia monopsonului:
a. putem vorbi de atomicitatea cererii;
b. exista un singur producator;
c. exista un singur cumparator;
 d. preturile sunt stabilite de catre stat.
58. Carui tip de piata ii este caracteristica vanzarea de produse diferentiate de catre un numar mare de
producatori:
a. pietei cu concurenta imperfecta in general;
b. pietei cu concurenta neloiala;
c. pietei cu concurenta monopolistica;
d. oligopolului.
59. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca este considerata:
a. plata prin salariu;
b. aparitia de noi intreprinderi;
c. existenta concurentei;
d. existenta ofertei de munca.
60. In raport cu populatia activa disponibila, populatia ocupata este:
a. in relatie intreg - parte;
b. mai mica;
c. mai mare;
d. egala.
61. Substituirea factorului munca in anumite proportii cu factorul capital va genera, pe termen scurt:
a. o reducere a cererii de munca;
b. o crestere a cererii de munca;
c. o reducere a ofertei de munca;
d. nu are nici o influenta.
62. Printre particularitatile pietei muncii nu se numara faptul ca:
a. este eterogena si segmentata;
b. reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale dezvoltarii
economico-sociale;
c. este mai putin reglementata decat celelalte piete;
d. piata muncii este piata derivata.
63. Daca salariul nominal scade si salariul real creste inseamna ca preturile de consum:
a. au scazut mai putin decât a scazut salariului nominal;
b. au scazut mai mult decat a scazut salariul nominal;
c. au crescut mai putin decât a crescut salariul real;
d. au crescut mai mult decat a crescut salariul real.
64. Salariul se deosebeste de profit deoarece:
a. este supus impozitarii; c. este o forma de venit;
b. are o baza contractuala; d. este intotdeauna mai mare.
65. La o rata nominala a dobanzii de 15% si o rata anticipata a inflatiei de 10%, rata reala a dobanzii este
a. 25%; c. 5%;
b. 10%; d. 15%.
66. Profitul reprezinta:
a. excedentul costurilor totale fata de incasari;
b. venitul factorului munca;
c. venitul posesorului factorului natural;
d. motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune.
67. Dupa scaderea impozitului pe profit si a celorlalte taxe din profitul brut, ramane:
a. masa profitului;
b. rata profitului;
 c. profitul normal;
d. profitul net.
68. Masa profitului se afla în relatie invers proportionala cu:
a. nivelul costului unitar;
b. nivelul pretului unitar;
c. volumul produselor şi serviciilor vandute;
d. viteza de rotatie a capitalului folosit.
69. Renta este un venit pentru:
a. intreprinzator; c. proprietarul funciar;
b. salariat; d. bancher.
70. Se afla in raport invers proportional:
a. masa monetara si nivelul preturilor;
b. salariul nominal si salariul real;
c. rata dobanzii si oferta de moneda;
d. rata dobanzii si cererea de credite.
71. Intre agentii economici A si B se incheie un contract de vanzare-cumparare a 100 de
titluri la un curs de 1000 RON / titlu. Daca la scadenta cursul creste cu 10 % , care din
cei doi câstiga si ce suma ?
a. cumparatorul, 10.000 RON;
b. vanzatorul, 10.000 RON;
c. cumparatorul, 100.000 RON;
d. vanzatorul, 100.000 RON.
72. Actionarii sunt:
a. proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile;
b. creditori ai societatii care a emis actiunile;
c. agenti de schimb care actioneaza in numele clientilor;
d. brokeri specialisti.
73. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga:
a. vanzatorul actiunilor;
b. cumparatorul actiunilor;
c. firma care a emis actiunile;
d. atat vanzatorul cat si cumparatorul actiunilor.
74. Casele de schimb valutar efectueaza numai operatiuni:
a. la termen;
b. la vedere;
c. Swap;
d. Hedging.
75. Stiind ca pentru producerea unui bun economic numărul de ore de muncă este 100, iar
productivitatea muncii este de 5 unitati pe ora din bunul respectiv, atunci cantitatea produsa:
a. este de 20 de unitati de bun economic
b. este de 500 de unitati de bun economic
c. este de 4000 de unitati de bun economic
d. nu poate fi calculata doar pe baza acestor date

76. Intre factorii care influenteaza cererea pentru un bun pe piata, mentionam:
a. modificarea preturilor altor bunuri (aflate in legătură cu cel vizat)
b. modificarea veniturilor producatorilor
 c. modificarea costurilor de productie şi de distributie
d. elasticitatea ofertei

77. Care dintre urmatoarele bunuri pot fi marfuri:

a. bunurile libere, dacă sunt destinate schimbului
b. bunurile economice apte să satisfacă o nevoie şi care fac obiectul schimbului, prin
vânzare-cumpărare
c. bunurile economice destinate consumului personal
d. toate bunurile care servesc satisfacerii trebuintelor umane

RĂSPUNS NUMERIC

1. Un consumator cu un buget disponibil de 2 mii RON poate cumpara 4 bunuri X sau 12 bunuri Y. În
cazul in care se decide sa cumpere bunul X, determinati cate bunuri Y reprezinta costul de oportunitate
al unei unitati din bunul X.

2. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in cazul in care pretul unui bun scade cu
40%, iar cantitatea ceruta din acel bun creste cu 20%.

3. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in raport de pret, in cazul in care pretul unui bun creste de
la 200 la 300 u.m. iar cantitatea ceruta din acel bun scade de la 500 la 400 buc.

4. Stiind ca functia cererii in raport de pret este: C(px) = 60 - px, iar functia ofertei in raport de pret este
O(px) = 20 + px, sa se calculeze cantitatea de echilibru.

5. Cate u.m. (unitati monetare) este costul fix, daca costul total la nivelul productiei “zero” este 90 u.m.?

6. La o firma pretul de vanzare al produselor este de 60 RON/bucata, costul fix global este de 900 RON
si costul variabil mediu este 30 RON. Care este nivelul productiei la pragul de rentabilitate?

7. Dependenta cererii si ofertei pentru bunul “A” in raport cu pretul unitar al acestuia (P A) se exprima
prin functiile: C(PA) = 60 - 3PA si O(PA) = 10 +2PA. Sa se determine pretul de echilibru pentru acest
bun.

8. O banca acorda un credit de 3000 RON cu o rata anuala a dobanzii de 12% pe termen de 3 luni.Ce
valoare are dobanda incasata de banca?

9. Cuponul unei obligatiuni este de 500 RON, iar rata anuala a dobanzii este 25%. Determinati cat
reprezinta cursul obligatiunii.

10. Cantitatea ceruta si pretul pentru bunul X evolueaza astfel:

Saptamana Cantitate ceruta (buc.) Pret unitar (u.m.)
T0 80 10
T1 100 8
Determinati coeficientul de elasticitate a cererii în functie de pret.

11. Referitor la activitatea unei intreprinderi se dau urmatoarele date:

Productie (buc.) 0 6 10
Cost Total (u.m.) 100 700 1200
In cazul productiei de 10 buc., determinati costul variabil mediu.
12. Costurile fixe ale unei firme sunt CF=200 RON., iar cele variabile medii sunt CVM=40 RON. Stiind
ca firma vinde o unitate de produs cu pretul de 50 RON care este nivelul productiei de la pragul de
rentabilitate?

13. Daca profitul creste cu 40% iar costurile scad cu 30%, cu cate procente creste rata profitului raportata
la cost?

14. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale
pretului acestuia. Cat este pretul de echilibru?
Pret unitar (RON) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)
5 30 21
6 28 22
7 26 24
8 25 25
9 23 28
10 21 31

15. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale
pretului acestuia. Cat este cantitatea de echilibru?
Pret unitar (RON) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)
5 30 21
6 28 22
7 26 24
8 25 25
9 23 28
10 21 31

16. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale
pretului acestuia. Calculati deficitul de oferta la nivelul pretului de 11 RON.
Pret unitar (RON) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)
10 25 16
11 23 18
12 22 21
13 20 20
14 18 23
15 17 26

17. In tabelul urmator sunt prezentate evolutia cererii si ofertei pentru un anumit bun la diferite valori ale
pretului acestuia. Calculati excedentul de oferta la nivelul pretului de 14 RON.
Pret unitar (RON) Cantitate ceruta (buc.) Cantitate oferita (buc.)
10 25 16
11 23 18
12 22 21
13 20 20
14 18 23
15 17 26

18. O firma are 200 de salariati si realizeaza 4000 de produse. Cati salariati ar fi nevoie sa mai angajeze
firma pentru a-si tripla productia in conditiile cresterii productivitatii medii a muncii cu 50%?
19. Valoarea ramasa de amortizat a unui echipament de productie, dupa 4 ani de utilizare, este de 20 u.m.
Care a fost valoarea initiala a produsului in situatia in care a mai ramas doar un an de plata pentru
amortizare.

20. Determinati cantitatea de produse care asigura realizarea unui profit anual de 30 milioane u.m., in
cazul in care firma inregistreaza un cost fix global de 200 milioane u.m., un cost variabil mediu de
150000 u.m./produs, si vinde produsele la un pret unitar de 250000 u.m.

21. In luna mai, productia inregistrata de o firma este de 3000 bucati. Fata de luna aprilie, numarul
salariatilor a crescut cu 20, devenind 70, iar productia s-a dublat. Calculati productivitatea marginala
a muncii.

22. In perioada t0-t1, pretul si cererea pentru un anumit bun au inregistrat urmatoarea
evolutie:
Indicatori T0 T1
Pretul pe bucata (u.m.) 1000 2000
Cererea (buc) 30 10
Sa se determine cate u.m. reprezinta variatia absoluta a cheltuielilor cumparatorilor.

23. Dacă salariul nominal nu s-a modificat iar preţurile au crescut cu 300%, sa se determine cu
cate procente se modifica salariul real.