1. Îmbunătățirea gradului de utilizare a resurselor are loc atunci când: a.

cu același consum de resurse

sunt satisfăcute mai putine nevoi; b. creșterea consumului de resurse este mai rapidă și mai accentuată față
de creșterea volumului de nevoi satisfăcute; c. creșterea cu 11% a consumului de resurse are ca rezultat o
satisfacere în proporție de 3% a nevoilor; d. creșterea volumului de nevoi satisfăcute este mai mare decât
sporul consumului de resurse.

2. În termeni relativi, în cazul unui bun normal (din categoria marii majorități a bunurilor), cererea
elastică în raport cu pretul presupune că: a. modificarea cantității cerute este mai mare decât
modificarea prețului; b. modificarea prețului este mai mare decât modificarea cantității cerute; c.
modificarea prețului este mai mare decât modificarea venitului;d. modificarea venitului este mai mare
decât modificarea cantității cerute.

3. Un copil primește din partea bunicii 20 u.m., bani pe care va decide singur cum îi cheltuiește. Are
nevoie de mingi de tenis (al căror preț este 1 u.m. / bucată), dar pe de altă parte ar vrea să-și
cumpere batoane de ciocolată (la 4 u.m. / bucată). Câte mingi va putea achiziționa, dacă alege să
suporte costul de oportunitate a două batoane de ciocolată: a. 12; b. 8; c. 20; d. 2.

4. Afirmația: „Fiecare nouă unitate care se consumă dintr-un bun economic oarecare aduce o
satisfactie mai mare” este: a. adevărată, pentru cä se adreseazñ unei nevoi deja satisfăcute; b. falsă; c.
adevărată, deoarece privește o nevoie în continuä creștere; d. adevărată, întrucât se adresează unei nevoi
fluctuante.

5. Între atrihutele proprietãtii evidențiem: a. dreptul la vot al cetățeanului; b. dreptul la libera opțiune; c.
dreptul de asumare a riscurilor; d. dreptul de posesiune.

6. Un coeficient de elasticitate a ofertei în raport cu pretul egal cu 1,5 (cazul unui bun normal, din
categoria marii majorități a bunurilor) înseamnă că, la modificarea prețului: a. oferta se modifică în
sens contrar prețului, cu 50% mai mult decât acesta; b. oferta se modifică în același sens cu prețul, cu 50%
mai puțin decât acesta; c. oferta se modifică în același sens cu prețul, cu 50% mai mult decât acesta; d.
oferta se modifică în sens contrar prețului, cu 50% mai puțin decât acesta.

7. În ordinea importanței lor pentru existența umană, primele nevoi satisfăcute sunt cele: a. de import; b.
de export; c. de hrană; d. de educație.

8. Identificați care dintre elementele următoare nu constituie o trăsătură a bunurilor economice: a.

caracterul limitat; b. abundența; c. raritatea; d. utilitatea.

9. Dacă în raport cu prețul, în valoare absolută, coeficientul de elasticitate a cererii pentru un bun
normal este mai mare decât 1, cererea este: a. inelastică (cu elasticitate redusă); b. perfect inelastică; c.
negativă; d. elastică.

10. În deciziile pe care trebuie sá le ia, consumatorul rațional urmărește: a. maximizarea costului de
oportunitate; b. minimizarea costului de oportunitate; c. egalizarea costului de oportunitate cu costul
marginal sau cu costul variabil; d. egalizarea costului de oportunitate cu costul total al producției.
11. Utilitatea marginală este: a. întotdeauna pozitivă, crescătoare în raport cu utilitatea unităților consumate
anterior; b. descrescätoare în raport cu utilitatea unităților consumate anterior, c. crescătoare în raport cu
utilitatea determinată de unitățile consumate anterior, d. negativă descrescătoare în raport cu utilitatea
determinată de unitățile consumate ulterior.

12. Manifestarea liberei initiative este favorizată de: a. proprietatea privată; b. dominația proprietății publice;
c. monopol; d. intervenția masivă a statului în economie

13. O ofertã inelastică (respectiv cu elasticitate redusă) dintr-un bun normal presupune: a. o modificare
procentuală a cantității oferite, mai intensä decât cea a prețului; b. o scădere a calității mărfii; c. o scădere a
cantității cerute pe piață;d. o modificare în termeni relativi a cantitätii oferite, de același sens, dar mai mică
decât cea a prețului.

14. Producția este activitatea având drept scop: a. scăderea cererii; b. reducerea ofertei; c. regenerarea
resurselor; d. crearea de utilități.

15. Utilizarea cât mai rațională a resurselor este impusă de: a. caracterul limitat al resurselor; b. micșorarea
nevoilor de consum (atât la nivel individual, cât colectiv); c. scăderea, în timp, a prețului resurselor; d.
substituția nevoilor.

16. O persoană își majorează consumul din bunul X, în condițiile în care toate celelalte elemente ale pieței
rămân neschimbate. Rezultă că în urma consumului, în mod normal, intensitatea nevoii individului
pentru acest bun: a. crește lent; b. nu se modifică; c. scade; d. crește rapid.

17. La creșterea cu 4% a prețului bunului B, cererea pentru bunul respectiv scade cu 8% (alte condiții
ale pietei rămânând neschimbate). Este cazul unei cereri: a. elastice în raport cu prețul; b. inelastice (cu
elasticitate scăzută) în raport cu prețul; c. puțin întâlnite în realitate; d. imposibile.

18. Pe piața bunului X, cererea este elastică în raport cu prețul. Dacă producătorul lui X își reduce
costurile fără a afecta calitatea bunului și decide să scadă prețul lui X: a. în mod cert, el va suporta
pierderi; b. cantitatea vândută de producätor nu mai comportă schimbări; c. cumpărătorii vor fi în
dezavantaj; d. producătorul ar putea încasa venituri mai mari, pe baza creșterii cererii.

19. Nu înregistrăm cost de oportunitate în cazul: a. achiziției unui bun rar; b. achiziției oricărui bun; c.
obținerii unui bun cu titlu gratuit; d. cumpărării unui bun care satisface nevoile mai multor persoane.

20. A câta unitate dintr-un bun economic omogen aduce o satisfacție tot mai intensă în urma consumării:
a. ultima; b. toate, cu excepția primei și ultimei; c. toate, mai puțin ultima; d. toate răspunsurile anterioare
sunt eronate.

21. Putem vorbi despre utilitatea economică a unui bun, doar dacă: a. acesta a fost produs într-o țară
dezvoltatä; b. suntem de acord că toate bunurile fabricate sunt utile; c. acceptăm ideea că utilitatea scäzută
este asociată prețurilor mici și invers; d. persoana care achiziționează acel bun consideră că acesta îi este
util.
22. Identificați afirmația falsă: a. subiecții proprietății sunt agenții economici (indivizi, sociogrupuri,
organizații); b. dreptul de folosință conferă proprietarului dreptul de utilizare a bunului aflat în proprietatea
sa, cum consideră el mai bine pentru a-și realiza interesul; c. dreptul de uzufruct presupune dreptul
proprietarului de a înstrăina bunul care-i aparține, de a constitui asupra lui drepturi în favoarea altei
persoane; d. existä bunuri cu caracter de marfä și bunuri care circulä fără a avea caracter de marfă.

23. Dacă impozitul pe profit scade, iar pe piață există cerere susținută pentru un anumit bun fabricat în
țară, producătorii: a. vor majora oferta; b. vor micșora oferta; c. vor fi dezavantajați; d. nu vor schimba
mărimea ofertei, deoarece situația nu-i avantajează și nu-i interesează.

24. Reprezintă muncă: a. orice tip de preocupare a omului; b. o modalitate de promovare a progresului tehnic;
c. o cale de sporire a eficienței folosirii resurselor; d. o activitate umană, conștientă, având ca finalitate
obținerea bunurilor și serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de consum.

25. Produc bunuri economice: a. vânzătorii; b. administrațiile publice; c. întreprinderile; d. comercianții.

26. Dacă restul condițiilor pieței rămân neschimbate, o cerere inelastică (cu elasticitate redusă) în raport
cu prețul presupune: a. modificarea cererii în același sens, dar mai accentuat decât modificarea
procentuală a prețului; b. modificarea în sens contrar, dar mai lent, a cererii față de modificarea procentuală
a prețului; c. o cerere neschimbată din punct de vedere temporal; d. o cerere întotdeauna mai mică în
prezent decât în perioada de referință.

27. Referitor la prima unitate consumată dintr-un bun economic omogen (având aceeași structură în
toată componența lui și fiind perfect divizibil în doze egale, interschimbabile), constatăm că: a.
utilitatea totală este mai mică decât utilitatea marginală; b. utilitatea totală este mai mare decât utilitatea
marginală; c. utilitatea totală este egală cu utilitatea marginală; d. nu se poate stabili o corelație între
utilitatea totală și utilitatea marginală aferentă.

28. Conținutul „Pe măsură ce sporște consumul dozelor succesive dintr-un bun, utilitatea marginală
scade" denumește legea economică a: a. rarității resurselor; b. profitului; c. diviziunii muncii; d. utilității
marginale descrescătoare.

29. Bunurile aparținând domeniului public sunt: a. private și personale; b. inalienabile și imprescriptibile; c.
înstrăinabile oricui și oricând, ca oricare alte bunuri; d. imperturbabile și imprevizibile.

30. Interesul principal al producătorului este: a. să vândă bunuri, indiferent de costul de productie și de preț;
b. sä fabrice o cantitate cât mai mare de produse, indiferent de evoluția altor informații legate de piață; c. să
obținä profit maxim; d. să vândă produse la cel mai mic preț care i se oferă.

31. Discutăm despre risipa de resurse în cazul în care știm doar că: a. oferta este adaptată cererii, din punct
de vedere sortimental calitativ; b. oferta corespunde cererii, structural cantitativ; c. pe piață, oferta nu
corespunde cererii; d. tehnologia utilizată de către producători este cea mai nouă în domeniu, aducând
sporuri de productivitate.
32. Cererea inelastică arată că, în valoare absolută, mărimea coeficientului de elasticitate a cererii în
raport cu pretul (K) este: a. K = O; b. K = – 1; c. O < K < 1; d. K = l.

33. În scopul atingerii satisfacției maxime, consumatorul rațional ține seama de restricții privind: a.
relația dintre venitul personal și investițiile efectuate de către stat în economie; b. raportul dintre consum și
economisire; c. prețul bunului achiziționat și venitul limitat al individului; d. utilitatea marginală și utilitatea
totală.

34. Care din următoarele afirmații este falsă: a. Utilitatea marginală exprimă sporul de satisfacție resimțit de
consumator, prin creșterea cu o unitate a cantității consumate dintr-un bun economic omogen; b. O unitate
„x” consumată dintr-un bun economic omogen, corespunde unei nevoi mai puțin intense decât unitatea „x –
l” consumată anterior; c. În general, prin consumul unei unități suplimentare dintr-un bun economic
omogen, crește satisfactia totală înregistrată de consumator; d. Fiecare nouä unitate adițională, consumată
dintr-un bun economic, are utilitate pentru consumator precum cea precedentä și cea urmätoare.

35. Pentru fabricarea mobilei, cheresteaua rezultată din tăierea buștenilor este: a. bun primar; b. bun
intermediar; c. bun final; d. inutilă.

36. Oferta de țiței a unui producător poate crește dacă: a. sectorul extracției de țiței primește subvenții; b. pe
plan mondial, apar tot mai multi substituenți ieftini ca alternativă la produsele pe bază de țiței; c. veniturile
consumatorilor casnici scad; d. apar resurse energetice noi.

BAC 2018: Alegeți răspunsul corect:

1. În sens general, utilitatea unui bun este dată de:
a. mărimea produsului
b. proprietăţile intrinseci ale bunului respectiv
c. preferinţele de consum ale cumpărătorului
d. calitatea reclamei

2. O creștere cu 10% a prețurilor determină o reducere cu 20% a cantității vândute, astfel încât:
a. kec/p>1
b. kec/p>0
c. kec/p=1
d. kec/p<1

3. Consumatorul raţional este acel agent economic care:

a. nu ţine cont de preferinţele sale subiective
b. cheltuieşte cât mai puţin din venitul său disponibil
c. obţine satisfacţia maximă posibilă, în condiţiile unui venit dat
d. cumpără numai bunuri de strictă necesitate

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Răspundeţi la fiecare dintre următoarele cerinţe:
2. Menționați trei forme de proprietate care coexistă în economia de piață. 12 puncte
4. Justificaţi corectitudinea următorului enunţ: Până la atingerea punctului de saturație,
utilitatea marginală este pozitivă și descrescătoare. 6 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1. Transcrieţi pe foaia de examen tabelul de mai jos:
Timp Preţul Cererea Oferta Exces de Exces de
(T) (u.m./buc.) (buc.) (buc.) cerere (buc.) ofertă (buc.)
T1 4000 800 300
T2 4500 700 400
T3 5000 600 450
T4 5100 500 500
T5 5300 400 650

A. Completaţi coloanele tabelului dat.

B. Construiţi un grafic prin care să ilustraţi evoluţia cererii şi ofertei în intervalul T1-T5
C. Precizaţi care este, conform graficului:
a) cantitatea de echilibru;
b) preţul ce corespunde cantităţii de echilibru