Nevoi și bunuri

1. Caracteristic nevoilor este faptul că :a.sunt limitate ca număr,;b.satisfacerea unor utilități nu mai poate genera
apariția altora;c.satisfacerea unor nevoi poate genera apariția altora;d.sunt pe deplin cuantificabile.

2. Nevoile umane sunt :a.elemente ale subconștientului;b.o expresie a cererii de bunuri;c.dovada satisfacerii tuturor
cerințelor necesare vieții;d.cerințe sau condiții obiectiv necesare vieții,existenței și dezvoltării purtătorilor lor

3. Evoluția vieții și activității sociale imprimă nevoilor un caracter : a.obiectiv;b.subiectiv;c.dinamic;d.echilibrat.

4. Economiile performante asigură o eficiență de ansamblu ridicată ca urmare a :a.eliminării risipei

resurselor;b.promovării progresului tehnic;c.înzestrării abundente de resurse;d.veniturilor mari ale locuitorilor lor.

5. Ce nevoi aşează, Maslow, în vârful piramidei sale :a.nevoi fiziologice ;b)nevoi de siguranţă ;c)nevoi de
autorealizare .

6. Satisfacerea nevoii se poate realiza pe două căi principale:a) direct (cu bunuri obţinute cu mijloace proprii) şi
indirect, prin schimb;b) numai direct, cu bunuri obţinute prin mijloace proprii;c) doar cu bunuri obţinute prin
intermediul schimbului;d) prin autoconsum;e) prin consum de bunuri.

7. Potrivit ştiinţei economice, nevoile sunt:a) satisfăcute numai cu bunuri economice;b) satisfăcute prin consumul de
bunuri;c) subiective, prin condiţiile care le generează;d) limitate şi statice;e) rezultatul exclusiv al presiunilor
externe, însoţite de ameninţarea cu pedeapsa.

8. După criteriul subiectului purtător, nevoile se clasifică în:a. individuale si sociale;b. fiziologice si complexe;c.
colective si sociale;d. vitale si elevate.

9. Atât bunurile economice ,cât și cele libere: a.satisfac nevoi;b.sunt rare;c.sunt deopotrivă marfare și nemarfare;d.au
ca sursă doar mediul natural.

10. Spre deosebire de bunurile libere, bunurile economice:a. sunt rare;b. se obţin fără efort;c. există în cantităţi
nelimitate;d. acoperă integral nevoile.

11. Spre deosebire de bunurile economice, bunurilor libere le este caracteristic faptul că: a. satisfac trebuinţe umane ;b.
sunt rare ;c. sunt gratuite ;d. provin din activitatea economică.

12. Care dintre următoarele bunuri pot fi mărfuri?a.bunurile libere,dacă sunt destinate schimbului;b.bunurile
economice apte să satisfacă o nevoie și care fac obiectul schimbului prin vânzare-cumpărare;c.bunurile economice
destinate consumului personal;d.toate bunurile destinate satisfacerii nevoilor umane.

13. Este marfă: a.un bun destinat autoconsumului;b.un bun liber;c.un bun existent în cantități nelimitate;d.un serviciu
destinat pieței.

14. Care este caracteristica dominantă a bunurilor economice?a.sunt dobândite din natură și trebuie consumate în
cantitățile indicate;b.sunt rezultatul consumului;c.producția lor depășește de regulă nevoile
anticipate;d.raritatea,respective insuficiența lor în raport cu nevoile.

15. Bunurile se împart în bunuri libere și bunuri economice după următorul criteriu : a.natura subiectului
purtător;b.complexitatea lor;c.modul de regenerare;d.modul de acces al indivizilor la ele.

16. Sunt bunuri de consum: a.doar bunurile libere;b.bunurile economice achiziționate pentru folosul
personal;c.bunurile cu prețurile mici;d.banii.

17. Săpunul este: a.bun de consum ,de folosință curentă;b.un serviciu;c.un bun intangibil;d.un bun de folosință
îndelungată care satisface nevoile de vârf ale populației.

18. Bunurile economice pot fi :a)bunuri palpabile şi nepalpabile ;b)bunuri tangibile şi materiale ;c)bunuri intangibile
şi nemateriale.

19. Untul și margarina sunt bunuri:a.complementare;b.substituibile;c.independente;d.noncomerciale.

20. Calculatorul și energia electrică sunt bunuri :a.complementare;b.substituibile;c.independente;d.noncomerciale.

21. Bunurile aparținând domeniului public sunt: a.private și personale;b.inalienabile și imprescriptibile;c.înstrăinabile

oriunde și oricui,ca oricare alte bunuri;d.imperturbabile și imprevizibile.

22. Bunurile necesare satisfacerii nevoilor pot fi:a) libere şi economice;b) numai libere;c) numai economice;d) doar
servicii;e) doar servicii de consum personal.

23. Sunt bunuri libere: a. cunoştinţele ştiinţifice ;b. căldura solară;c. acţiunile şi obligaţiunile ;d. terenurile agricole .

24. Pentru fabricarea mobilei ,cheresteaua rezultată din tăierea buștenilor este: a.bun primar;b.bun intermediar;c.bun
final;d.inutilă.

25. Croitoreasa X coase o rochie pentru uzul ei personal.Pentru ea,rochia finalizată reprezintă : a.un bun economic;b.o
marfă;c.un agent economic;d.o materie primă.

26. Dacă un elev cumpără articole sportive care se vând cu o reducere de 20%, atunci, în urma actului de vânzare-
cumpărare:a. câștigă atât elevul, cât și ofertantul;b. câștigă elevul, dar nu și ofertantul;c. nu câștigă elevul, dar
câștigă ofertantul;d. nu câștigă nici elevul, nici ofertantul.

Resurse și raționalitate.Cost de oportunitate.

1. După natura lor, resursele pot fi :a)financiare, umane şi materiale ;b)primare şi derivate ;c)umane,
materiale, financiare şi informaţionale.

2. Caracterul limitat al resurselor are în vedere faptul că acestea:a) se regenerează într-o perioadă
îndelungată;b. se uzează în timp;c. sunt insuficiente în raport cu nevoile;d. sunt refolosibile.

3. Pentru a obține bunuri și servicii necesare satisfacerii nevoilor,omul folosește,în activitatea sa:
a.interese;b.mărfuri;c.produse;d.resurse economice .

4. Ținând cont de durata utilizării lor, resursele naturale se pot grupa în:a. parțial recuperabile și parțial
regenerabile,b. recuperabile si nerecuperabile,c. nerecuperabile si regenerabile,d. neregenerabile si
regenerabile.

5. Lemnul este o resursă: a.naturală ,de tip regenerabil;b. naturală ,de tip neregenerabil;c. naturală ,de tip
nerecuperabil;d.epuizabilă și neregenerabilă.

6. În ţările cu economie performantă, resursele economice sunt: a. abundente ;b. gratuite ;c. în
creştere;d.limitate.

7. Costul oportunităţii reprezintă ;a)sacrificiul alegerilor în condiţiile resurselor limitate ;b)posibilitatea

alegerilor bunurilor dorite în orice condiţii ;c)satisfacţia pierdută prin nerealizarea celei de a treia
variante.

8. În oricare dintre deciziile sale, consumatorul raţional urmăreşte:a. maximizarea costului de

oportunitate;b. minimizarea costului de oportunitate;c. corelarea costului de oportunitate cu costul
relativ;d. corelarea costului de oportunitate cu costul producţiei.

9. Costul de oportunitate are în vedere:a.numărul de alternative eliminate din calculele

decidentului;b.valoarea tuturor alternativelor luate în calcul de agentul economic,prin acțiunile sale
curente;c. câștigul unui agent economic în urma unui plasament corect;d.valoarea alternativelor
eliminate de decident,respectiv ce pierde el prin alegerea făcută.
10. Existența costului de oportunitate derivă din:a. gradul de cultură si civilizație al indivizilor;b.
concurența dintre agenții economici;c. limitarea resurselor în raport cu nevoile;d. reducerea mai lentă a
nevoilor decât a resurselor.

11. Nu înregistrăm cost de oportunitate( el este zero) în cazul: a.achiziției unui bun rar;b.achiziției oricărui
bun;c.obținerii unui bun cu titlu gratuit;d.cumpărării unui bun care satisface nevoile mai multor
persoane.

12. Resursele necesare producției a două bunuri A și B sunt alocate eficient atunci când:a. creșterea
producției de bunuri se asigură prin creșterea cantității de resurse atrase;b. creșterea producției din
bunul A se poate asigura indiferent de dimensionarea producției din bunul B;c. nu se poate realiza
creșterea producției bunului B fără diminuarea corespunzătoare a producției bunului A;d. toate
posibilitățile de producție generează același consum de resurse.

13. Firma care produce bunurile A și B își utilizează deplin resursele limitate,la nivelul maxim de
eficiență,numai atunci când: a.pentru creșterea volumului din bunul A,în aceleași condiții de
producție,nu trebuie să reducă producția din B;b.producerea suplimentară din A sau din B atrage
încasări suplimentare inferioare costului de oportunitate;c.pentru realizarea unei cantități suplimentare
din bunul A,trebuie să renunțe la producerea un bun B;d.producerea suplimentară din A sau din B se
realizează prin nerespectarea condițiilor tehnice de producție.

14. Principiul minimului economic este : a)obţinerea rezutatelor dorite cu cele mai mici cheltuieli de
resurse ;b)maximum de rezultate utile cu minim de cheltuieli de resurse ;c)realizarea cu mijloacele date
a celor mai bune rezultate posibile .

15. Principiul minimaxului în economie presupune:a) realizarea cu mijloacele date a celor mai bune
rezultate posibile;b) obţinerea rezultatelor dorite, cu cele mai mici cheltuieli de mijloace;c) obţinerea
rezultatelor dorite cu resurse mai mari decât permite tehnologia dominantă;d) obţinerea de cât mai
multe rezultate indiferent de calitate;e) maxim de rezultate utile cu minimum de cheltuieli de resurse, în
restricţiile date, de spaţiu şi de timp.

16. Raţionalitatea economică presupune:a) respectarea regulii maximului doar pe termen scurt;b)
respectarea regulii minimului doar pe termen lung;c) utilizarea mijloacelor limitate, în aşa fel încât
satisfacerea nevoii să fie maximă;d) maximizarea rezultatelor utile la mijloacele date folosite doar pe
termen lung;e) minimizarea mijloacelor folosite pentru obţinerea rezultatelor dorite doar pe termen
lung.

17. Risipa de resurse survine, în principal, atunci când:a) se produce ce nu se cere;b) se produce ce se
cere;c) se produce cât se cere;d) consumul de resurse este pe măsura tehnologiei dominante;e) se
respectă calitatea produselor.

18. A avea eficiență în activitatea economică înseamnă: a)a satisface trebuințe mai mari cu resurse mai
ieftine ;b)a satisface trebuințele cu resursele pe care societatea le produce ;c)a satisface trebuințe mai
mari cu aceleași resurse sau cu resurse mai puține:d.a spori permanent cantitatea de resurse atrase și
utilizate.

19. În cele mai multe cazuri ,în mod logic,relația dintre nevoi(N) și resurse(R) este de următoarea formă:
a.N R; b.N=R;c.N R; d. nu se poate stabili o astfel de relație.

20. În general, se admite că :a)nevoile sunt mai reduse ca număr și diversitate decât resursele;b.între nevoi
și gradul lor de acoperire prin resurse există o egalitate perfectă;c.resursele nu pot acoperi în totalitate
nevoile manifestate;d.nu există o relație între resurse și nevoi.
21. Creşterea nivelului de raţionalitate a utilizării resurselor are loc atunci când: a. cu acelaşi consum de
resurse sunt satisfăcute mai puţine nevoi;b. creşterea consumului de resurse este superioară creşterii
volumului de nevoi satisfăcute;c. cu acelaşi consum de resurse sunt satisfăcute aceleaşi nevoi;d.
creşterea consumului de resurse este inferioară creşterii volumului de nevoi satisfăcute.

22. Dacă nevoile cresc şi se diversifică mai rapid decât posibilităţile de satisfacere a lor, atunci:a. se
impune alocarea mai raţională a resurselor;b. statul produce bunurile de consum cu mari sacrificii;c.
nevoile tind să se limiteze, iar resursele să se epuizeze;d. dezvoltarea economiei trebuie să asigure
satisfacerea tuturor trebuinţelor.

23. O persoană dispune de un venit de 2.000.000 u.m. și poate achiziționa 2 bunuri A și B.Prețul bunului A
este 250.000 u.m.,iar al bunului B este 500.000 u.m.În aceste condiții costul de oportunitate al
achiziției unei unități din bunul A este:a.0,5 unități din bunul B;b.1 unitate din bunul B;c.1,5 unități din
bunul B;d.2 unități din bunul B;e.2,5 unități din bunul B.

24. Alocarea eficientă a unei resurse din care se pot produce 12 bunuri X și 4 bunuri Y poate fi ilustrată
astfel:a. creșterea producției din bunul X se poate realiza concomitent cu creșterea producției din bunul
Y;b. creșterea producției pentru X este condiționată de nerespectarea tehnologiei de producție pentru
Y;c. producerea a 6 unități în plus din bunul X este posibilă doar prin renunțarea la 2 unități din bunul
Y;d. renunțarea la producerea a 2 unități din bunul Y este însoțită de renunțarea la 6 unități din X.

25. Dacă o carte costă costă 30 u.m. ,iar un CD costă 60 u.m. ,atunci costul de oportunitate al unui CD
este:a. 0 u.m.;b.60 u.m.;c.0,5 cărți;d.2 cărți.

26. Dacă o carte costă costă 50 u.m. ,iar un CD costă 25 u.m. ,atunci costul de oportunitate al unei cărți
este:a.este 0 u.m.;b.25 u.m.;c.două CD-uri;d.patru CD-uri.

Agenți economici și sisteme economice

1. Ce analizează economia ? a.cum se comportă oamenii când sunt puşi în situaţia de a alege să producă bunuri cu
mijloace limitate pentru satisfacerea nevoilor ;b)relaţia dintre producator şi consumator ţinând cont de factorii de
producţie utilizaţi ;c)modul în care se utilizează resursele economice disponibile ce vor satisface trebuinţe.

2. Ansamblul activităţilor interdependente prin care oamenii utilizează resurse limitate, cu întrebuinţări alternative,
pentru a produce bunuri economice în vederea acoperirii nevoilor concrete nelimitate semnifică:a) în principal
producerea de servicii;b) activităţi independente de producerea de bunuri;c) repartiţia veniturilor;d) schimbul de
bunuri alimentare;e) economia.

3. Aprecierea că “rolul ştiinţei economice este să explice procesul prin care individul este servit“ aparţine lui:a) J. K.
Galbraith;b) J. M. Keynes;c) P. Samuelson;d) R. Lipsey;e) A. Chrystal.

4. Problemele de bază ale economiei sunt:a) ce producem ? sau cât producem ?b) ce producem ? cât producem ? cum
producem ? pentru cine producem ?c) cât producem ? sau pentru cine producem ?d) ce producem ? sau cum
producem ?e) ce şi cât producem fără a avea importanţă cum producem.

5. Fundamentală pentru activitatea economică este corelația dintre : a.nevoi și cerere;b.consum și producție;c.costuri
și cheltuieli;d.șomaj și inflație.

6. Administraţiile publice:a) realizează producţie necomercială pentru colectivităţi şi redistribuie veniturile între
agenţii economici;b) realizează producţie comercială;c) distribuie veniturile între agenţii economici;d) realizează
numai producţie necomercială pentru menaje;e) realizează producţie comercială pentru menaje.
7. În economie, menajul desemnează unitatea care, în principal:a) consumă;b) produce;c) consumă doar bunuri
materiale;d) produce servicii;e) produce şi consumă servicii.

8. Întreprinderea dezvoltă relaţii cu statul prin:a) plata impozitelor şi primirea de ajutoare şi subvenţii;b) costuri;c)
economii de la alţi agenţi;d) diviziunea muncii;e) cifra de afaceri.

9. Menajele dezvoltă relaţii cu întreprinderile prin:a) muncă, salarii şi profit distribuit;b) impozite;c) economii la
bănci;d) ajutoare de stat;e) subvenţii.

10. Funcţia de a produce a întreprinderii constă în formularea următoarelor întrebări:a) cât de mare va fi profitul ?b)
care este segmentul de piaţă pe care îl va deţine ?c) va produce doar servicii ?d) ce bunuri vor fi produse, cum şi
pentru cine vor fi produse bunurile ?e) care vor fi firmele concurente.

11. Nu reprezintă trăsătură comună pentru toate întreprinderile:a) realizarea aceleiaşi funcţii;b) caracterul sistemic al
activităţii;c) inexistenţa dimensiunii sociale;d) crearea şi repartizarea valorii;e) efectuarea de investiţii.

12. Valoarea adăugată reprezintă:a) plusul de valoare care se creează în întreprindere;b) consumul intermediar;c)
capitalul circulant;d) partea amortizată a capitalului fix;e) diferenţa dintre cifra de afaceri şi investiţii.

13. O întreprindere nu îşi exercită funcţia de a produce în situaţia în care:a) cumpără factori de producţie;b) combină
factorii de producţie;c) distribuie producţia prin piaţă;d) realizează profit;e) nu distribuie producţia prin piaţă.

14. Derularea concomitentă a fluxurilor reale și monetare formează: a.mediul extern;b.circuitul economic;c.piața
bunurilor;d.comerțul internațional.

15. Unul dintre următoarele reprezintă dezavantaj al diviziunii muncii: a.creșterea productivității muncii;b.creșterea
riscului de șomaj;c.utilizarea mașinilor;d.dimensiunea pieței;e.libertatea comerțului.

16. În funcție de natura lor,fluxurile dintre agenții economici se împart în: a.nominale și reale;b.reale și
monetare;c.brute și nete;d.fixe și variabile;e.finale și intermediare.

17. Reprezintă consecințe ale diviziunii muncii :a.creșterea eficienței economice ;b. specializarea agenților
economici ;c. creșterea interdependențelor dintre agenții economici ;d. progresul economic ;e. toate răspunsurile
sunt corecte.

18. Economia de comandă nu se caracterizează prin :a.ineficiența economică;b.birocrație excesivă;c.preponderența

proprietății private;d.existența statului totalitar.

19. Economia de piață nu se caracterizează prin: a.pluralismul formelor de proprietate;b.concurența

liberă;c.centralizarea activității economice;d.existența statului democratic.

20. Organizarea economiei de piață nu relevă o structură economică: a.de mărfuri;b.de schimb;c.închisă;d.dezvoltată.

21. Economia naturală se mai numește și economie închisă ,deoarece: a.diviziunea muncii s-a adâncit;b.nevoile sunt
satisfăcute prin autoconsum;c.agenții economici au autonomie;d.producătorii sunt strict specializați.

22. Sistemul economiei naturale presupune : a.tranzacționarea surplusului de producție;b.specializarea agenților

naționali;c.preponderența proprietății private;d.consumul din producția proprie.

23. Într-o economie de piață ,alocarea resurselor și reprezintă un instrument de reglare a accesului la bunuri se
realizează prin:a.deciziile guvernului;b.decizii administrative;c.tehnologiile de producție;d.sistemul de
prețuri;e.plan.

24. Economia de piață se mai numește și : a.economie închisă;b.economie specializată;c.economie

concurențială;d.economie de comandă.

Utilitate economică și programul de consum

1. Utilitatea totală atinge punctul maxim atunci când:a) preţul unitar scade;b) utilitatea marginală este maximă;c)
utilitatea marginală este nulă;d) utilitatea marginală este negativă;e) utilitatea marginală creşte.

2. În sens general, utilitatea unui bun este dată de: a. mărimea produsului;b. proprietăţile intrinseci ale bunului
respective;c. preferinţele de consum ale cumpărătorului;d. calitatea reclamei.

3. Aprecierea utilităţii economice are un caracter :a. final ;b. obiectiv ;c. rațional; d. subiectiv .

4. Dacă, în urma suplimentării consumului unui bun cu o unitate, utilitatea totală rămâne constantă, atunci utilitatea
marginală a respectivei unități: a. a crescut;b. este negativă;c. este constantă;d. este zero.

5. Satisfacţia suplimentară pe care speră că o va obţine un consumator prin folosirea unei unităţi în plus dintr-un bun
reprezintă: a) utilitate totală; b) nevoie umană;c) utilitate marginală;d) utilitate economică;e) utilitate în sens
general.

6. Referitor la prima unitate consumată dintr-un bun omogen (doze egale,interschimbabile) constatăm că: a.UT este
mai mică decât Umg;b.UT este mai mare decât Umg;c.UT=Umg;d.nu se poate stabili o corelație între UT și Umg.

7. Atunci când se consumă succesiv unităţi dintr-un bun, intensitatea nevoii umane pentru bunul respectiv:a) scade;b)
nu se modifică;c) creşte;d) poate să crească sau să scadă;e) se accentuează.

8. Atâta timp cât consumatorul nu a atins limita de saturaţie, utilitatea marginală este întotdeauna: a. mai mare decât
utilitatea totală;b. pozitivă;c. mai mică decât utilitatea individuală;d. maximă.

9. Consumatorul are un comportament economic raţional atunci când:a) cumpără bunuri pe baza experienţei
precedente;b) alege bunuri sub influenţa publicităţii;c) alegerea bunurilor se bazează pe criterii de eficienţă;d) face
alegeri doar pe criterii ecologice;e) cumpără bunuri la întâmplare.

10. Conform legii lui H.H.Gossen, atunci când se consumă unităţi succesive dintr-un bun, intensitatea nevoii umane
pentru bunul respectiv:a) scade;b) creşte;c) nu se modifică; d) întâi creşte, apoi scade;e) se accentuează.

11. Conținutul pe măsură ce sporește consumul dozelor dintr-un bun,utilitatea marginală scade,denumește: legea
economică :a.rarității resurselor;b.profitului;c.diviziunii muncii;d.utilității marginale descrescânde.

12. Pe măsură ce creşte consumul unui bun, în condiţiile creşterii utilităţii totale până la nivelul de saturare, utilitatea
marginală are o tendinţă: a. descrescătoare şi pozitivă;b. crescătoare şi pozitivă;c. descrescătoare şi negativă;d.
crescătoare şi negativă.

13. Punctul de pornire în comportamentul consumatorului îl constituie:a) aprovizionarea corespunzătoare cu factori de

producţie;b) utilitatea bunurilor economice;c) o cantitate corespunzătoare de monedă;d) o organizare optimă a
activităţii de producere a bunurilor;e) utilitatea în sens general.

14. Dacă din venitul disponibil al unei gospodării scădem cheltuielile determinate de consumul ei privat
obținem:a.datoriile;b.economiile;c.impozitele și taxele;d.profiturile.

15. Consumatorul rațional este acel agent economic care: a. nu ține cont de preferințele sale subiective;b.cheltuiește
cât mai puțin din venitul său disponibil;c.cumpără numai bunuri de strictă necesitate;d.obține satisfacția maximă
posibilă,în condițiile unui venit dat.

16. Raportul pe care fiecare consumator îl stabileşte între cantităţi determinate dintr-un bun şi nevoile sale în condiţii
date de loc şi timp determină:a) caracterul eminamente obiectiv al utilităţii;b) caracterul eminamente subiectiv al
utilităţii;c) utilitatea totală;d) utilitatea marginală;e) caracterul obiectiv al utilităţii.

17. Utilitatea marginală scontată a se obţine prin consumul unor unităţi succesive dintr-un bun este:a) constantă;b)
crescătoare şi pozitivă;c) întotdeauna negativă;d) crescătoare şi negativă;e) descrescătoare.
18. Satisfacţia suplimentară pe care speră că o va obţine un consumator prin folosirea unei unităţi în plus dintr-un bun
reprezintă:a) utilitate totală;b) nevoie umană;c) utilitate marginală;d) utilitate economică;e) utilitate în sens
general.

19. Despre utilitatea marginală se afirmă corect că:a. este maximă, atunci când utilitatea totală este maximă;b. este
pozitivă, atunci când consumatorul obține satisfacție;c. este minimă, atunci când utilitatea se transformă în
dezutilitate;d. este negativă, atunci când utilitatea totală este maximă.

20. Utilitatea marginală este un indicator economic care:a. are întotdeauna valoarea zero atunci când utilitatea totală
este minimă:b. măsoară sporul utilităţii totale atunci când cantitatea produsă creşte cu o unitate:c. se calculează
însumând utilităţile individuale ale celor n doze consumate:d. exprimă sporul de satisfacţie resimţit prin
suplimentarea consumului cu o unitate.

21. Utilitatea marginală este nulă,atunci când: a.prețurile bunurile economice cresc;b.utilitatea totală scade;c.nevoia de
consum este integral satisfacută;d.venitul disponibil al consumatorului scade.

22. Consumatorul raţional este acel agent economic care:a. nu ţine cont de preferinţele sale subiective;b. cheltuieşte
cât mai puţin din venitul său disponibil;c. obţine satisfacţia maximă posibilă, în condiţiile unui venit dat;d.
cumpără numai bunuri de strictă necessitate.

23. Dacă prin consumarea celei de-a 6 unităţi dintr-un bun economic utilitatea totală creşte de la 24 la 28, utilitatea
marginală a acestei unităţi este: a) 24;b)28;c) 2;d)4;e) 22.

24. Dacă prin consumarea celei de-a patra unităţi din acelaşi bun economic utilitatea totală creşte de la 30 la 32, atunci
utilitatea marginală a acestei unităţi este:a. 2;b. 4;c. 6;d. 8.

25. În urma consumului succesiv a 7 unităţi dintr-un bun, un consumator obţine următoarele utilităţi marginale: 25, 20,
17, 13, 8, -3, -8. Utilitatea totală a primelor 6 unităţi consumate este:a) 80 unităţi de utilitate;b) 86 unităţi de
utilitate;c) 83 unităţi de utilitate;d) 72 unităţi de utilitate;e) 75 unităţi de utilitate.

26. Un individ consumă succesiv 5 unităţi din acelaşi bun economic utilităţile marginale: 15; 13; 11; 7; 2. Utilitatea
totală după primele 4 unităţi este:a) 28;b) 39;c) 7;d) 9;e) 46.

27. Prin consumul a 8 unități succesive dintr-un bun, un individ înregistrează următoarele utilități marginale
22,20,17,13,8,2,0,-3.Utilitatea totală a primelor 5 unități cosumate este(în unități de utilitate): a.8;b.59;c.79;d.80.

28. Bunurile X și Y sunt substituibile .Dacă prețul unitar al lui X se majorează (iar celelalte condiții ale pieței rămân
neschimbate),starea de echilibru în consum este asigurată atunci când se achiziționează :a.mai mult din X și
aceeași cantitate din Y;b.mai puțin din X și mai mult din Y;c.exact aceleași cantități ca înainte de scumpirea lui
X;d.mai puțin din ambele bunuri .

29. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 48, preţul bunului X
este de 8, iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este:a) 6;b) 8;c) 24;d) 22;e) 384.

30. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y sunt date de relaţiile: UmgX = 10-Q X,
UmgY =28-2QY. Dacă preţurile celor două bunuri sunt P X =1 u.m.,iar PY = 2 u.m., iar venitul consumatorului este
de 20 u.m., atunci programul de consum este: a) 2Q X şi 3QY; b) 4QX şi 8QY; c) 3QX şi 2QY; d) 8Q X şi 4 Qy; e) 2Qx şi
5QY.

31. Utilităţile marginale resimţite în urma consumului a două bunuri, X şi Y sunt date de relaţiile: Umg X = 14-2X,
UmgY =24-4Y. Dacă preţurile celor două bunuri sunt P X =2 u.m. , PY = 4 u.m., venitul este de 20 u.m. atunci
programul de consum este:a) 3X şi 3Y;b) 4X şi 3Y;c) 4X şi 2Y;d)5X şi 3Y.

32. Știind că prețul lui A este 5 ,iar prețul lui B este 7,programul de achiziții al unui consumator rational ce dispune de
un venit de 46 de lei este: a.5A și 3 B,b.3 Ași 5 B,c.6 A și 2 B,d.4A și 4 B.
 Q 1 2 3 4 5 6 7
UmgA 60 55 50 45 40 35 30
UmgB 56 49 42 35 28 21 14

33. Un consumator achiziţionează două bunuri X şi Y ale căror utilităţi marginale sunt 200 unităţi de utilitate, respectiv
250 unităţi de utilitate. Dacă preţul bunului X este 3.500 lei şi al bunului Y 4.000 lei, atunci consumatorul:a) va
mări consumul din X şi va reduce consumul din Y;b) va mări consumul din Y şi va reduce consumul din X;c) va
menţine consumul din ambele bunuri;d) va mări consumul din ambele bunuri;e) va reduce consumul din ambele
bunuri.

34. Știind că prețul lui A este 10 ,iar prețul lui B este 8,programul de achiziții al unui consummator rational ce dispune
de un plafon al venitului de 92 de lei este

Q 1 2 3 4 5 6
UTA 55 105 150 190 225 255
UTB 40 78 112 136 152 162
a.6A și 5 B,b.5 Ași 5 B,c.4 A și 5 B,d.6A și 4 B.

35. Dacă produsul dintre utilitatea marginală a unui bun X şi preţul unui bun substituibil Y este 24, preţul bunului X
este de 3 u.m., iar utilitatea totală este maximă, atunci utilitatea marginală a bunului Y este:a) 8 unităţi de
utilitate;b) 7 unităţi de utilitate;c) 72 unităţi de utilitate;d) 21 unităţi de utilitate; e) 27 unităţi de utilitate.

36. În condiţiile în care raportul preţurilor pentru două bunuri Y şi X, consumate de un individ este de 2, raportul
utilităţilor marginale UmgY/UmgX corespunzător utilităţii totale maxime este:a) 21;b) 2;c) 1;d) 0,25;e) 4.

37. Dacă preţul bunului X este cu 100% mai mare decât preţul bunului Y,atunci un consumator raţional alege:a) o
cantitate din bunul X de 2 ori mai mare decât cantitatea din bunul Y; b) o cantitate din bunul X de 2 ori mai mică
decât cantitatea din bunul Y;c) cantităţile din cele două bunuri astfel încât UmgX/UmgY= 2 ;d) cantităţile din cele
două bunuri astfel încât UmgX/UmgY= 1/2;e) cantităţile din cele două bunuri pentru care utilităţile lor marginale
sunt egale.

38. Dacă UmgA/PA>UmgB/PB, atunci consumatorul realizează o creştere a utilităţii totale dacă:a) consumă mai
puţine unităţi din bunul A;b) consumă cantităţi egale din bunurile A şi B;c) consumă mai puţin din ambele
bunuri;d) consumă mai mult din ambele bunuri;e) consumă mai multe unităţi din bunul A.

39. Starea de echilibru în consum se realizează la nivelul :a.egalității rapoartelor dintre utilitatea marginală și preț
aferente fiecărui produs/bun consumat,b.diferenței dintre utilitatea marginală și preț,pentru fiecare bun
consumat,c.prețul plătit pentru bunul consumat.d.raportului dintre preț și utilitatea totală, pentru fiecare bun
consumat.

40. Dacă UmgX = 14-2X,calculați UT4.

41. Putem vorbi despre utilitatea economică a unui bun, doar dacă :a.acesta a fost produs într-o țară civilizată;b.suntem
de acord că toate bunurile fabricate sunt utile;c.acceptăm ideea că utilitatea scăzută este asociată cu prețuri mici și
invers;d.persoana care achiziționează acest bun consideră că acesta îi este util.

42. Completați valorile fictive potrivite în tabelul de mai jos

Q 1 2 3 4 5 6
UTA 25 33 32
UmgA 15 10 5 3 0 -1
UmgB 20 10 7 1 0
 UTB 20 35 52 53

Proprietatea și libera inițiativă

1. Un bun economic oarecare va fi dat spre închiriere de proprietarul său în baza dreptului de
:a.posesiune;b.dispoziție;c.uzufruct;d.utilizare.

2. Una dintre modalitățile de înstrăinare integrală a atributelor proprietății este:

a.arendarea;b.închirierea;c.moștenirea;d.concesiunea.

3. Dreptul la proprietate însumează: a.totalitatea drepturilor civile,economice,culturale și politice;b.dreptul la

muncă,la plata unui salariu,la concediu de odihnă și la pensie;c.libertatea de a munci și a a-și asuma riscurile
inițierii unei afaceri;d.dreptul de a poseda și utiliza bunuri ,de a dispune de ele și de uzufructul lor.

4. Subiectul proprietății îl constituie:a. resursele economice;b. agenții vieții economice;c. bunurile libere;d. factorii
de producție.

5. Formele de proprietate sunt: a.de stat și privată;b.de stat,privată și mixtă;c.publică și particular;d.individuală și

comună.

6. Uzufructul poate fi reprezentat de : a. teren;b.rentă;c.proprietar;d.credit.

7. Atributele proprietății pot fi înstrăinate parțial prin: a.vânzare-cumpărare;b.contract de

chirie;c.achiziție;d.donație.

8. Înstrăinarea totală a drepturilor ce revin proprietarului nu are loc prin:a. donație;b. vânzare;c. moștenire;d.
închiriere.

9. Când o societate pe acțiuni angajează salariați,poate avea loc transferul următoarelor atribute: a.posesiunea și
utilizarea;b.dispoziția și uzufructul;c.utilizarea și ,parțial,uzufructul;d.uzufructul și posesiunea.

10. Obiectul proprietății îl constituie: a.agenții economici;b.relația dintre oameni;contractul

social;c.bunurile;d.nevoile umane.

11. Libera inițiativă nu se caracterizează prin :a.competență și competiție în activitatea economică;b.libertatea

agenților economici de a-și dezvolta,menține și restrânge acțiunilor lor;c.depersonalizarea proprietății prin măsuri
de politică economică centralizată;d.responsabilizarea agenților economici pentru consecințele acțiunilor lor.

12. Din punct de vedere economic, libera inițiativă reprezintă : a. o condiție de manifestare a concurenței;b.libertatea
necondiționată de a alege mijloacele în lupta de concurență;c.un element indispensabil de satisfacere a nevoilor
colective;d.o sursă de conducere planificată a economiei centralizate.

13. Libera inițiativă se restrânge atunci când: a.în economie există un puternic sector privat,b.o țară produce
preponderent pentru export;c.economia este condusă centralizat;d.se înstrăinează dreptul de dispoziție.

14. Pluralismul formelor de proprietate reprezintă o premisă a manifestării: a.libertății agenților

economici;b.diviziunii economice a muncii;c.intervenției statului în economie;d.dezechilibrelor în economie.

Factori de producție și combinarea lor(substituția)

1. Factorii de producţie reprezintă:a) resurse descoperite;b) elemente din mediul natural;c) resurse atrase şi utilizate
în activitatea economică;d) resurse utilizabile;e) resurse destinate consumului oamenilor.

2. Care este afirmaţia corectă cu privire la relaţia între resurse şi factori de producţie:a) raport de la întreg la parte;b)
raport de la parte la întreg;c) raport subunitar;d) raport unitar;e) nu există legătură.

3. Factorul activ şi determinant al producţiei este:a) capitalul;b) natura;c) munca;d) ajutoarele de stat;e) subvenţiile.

4. În cadrul factorilor de producţie primari se încadrează:a) munca şi capitalul;b) capitalul şi creativitatea tehnico-
ştiinţifică;c) natura şi capitalul;d) munca şi natura;e) munca şi informaţia.

5. Constituie un exemplu corect de factor de producţie: a. fondul funciar utilizat al unei ţări ;b. resursele
regenerabile ;c. populaţia aptă de muncă;d. resursele parţial refolosibile.

6. Sistemul de irigaţii folosit de lucrătorii agricoli este parte al: a. factorului de producţie capital fix; b. neofactorului
de producţie management ;c. factorului de producţie natură;d. neofactorului de producţie gospodărie .

7. Capitalul tehnic reprezintă:a) banii economisiţi de menaje;b) factor de producţie derivat;c) aptitudinile şi
experienţa oamenilor;d) elementul activ şi determinant al producţiei;e) un dar al naturii.

8. În capitalul circulant se include: a.materii prime și banii pentru energie,b.materiale,combustibil și utilaje,c.apă

tehnologică,materii prime și magaziile,d.combustibilul și energia pentru producție.

9. Capitalul tehnic fix: a) se consumă integral într-un ciclu de producţie;b) cuprinde şi apa tehnologică;c) se
înlocuieşte după fiecare ciclu de producţie;d) este afectat de uzura fizică şi morală;e) participă la un singur ciclu de
producţie.

10. Uzura fizică a factorului de producție capital fix: a.se recuperează,b.nu se poate determina
matematic,c.reprezintă o pierdere economică,d.are caracter subiectiv.

11. Uzura morală este o trăsătură definitorie a: a. capitalului fix ;b. muncii fizice ;c.pamântului arabil ;d. capitalului
tehnic .

12. Uzura morală (involuntară) a capitalului tehnic fix apare sub incidenţa:a) folosirii în producţie;b) progresului tehnic
şi a condiţiilor pieţei;c) acţiunii agenţilor naturali;d) poluării mediului natural;e) uzurii fizice.

13. Consumul de capital circulant se reflectă în valoarea producţiei la care a participat:a) numai în formă materială
transformată;b) sub formă de amortizare;c) atât în formă materială, cât şi valorică;d) numai sub formă
bănească;e) după mai multe cicluri de producţie.

14. Îmbunătăţirea utilizării factorilor de producţie este cerută de:a) dezvoltarea extensivă;b) accentuarea tensiunii
dintre nevoi şi resurse;c) caracterul regenerabil al resurselor;d) ieftinirea factorilor de producţie;e) caracterul
originar al factorilor.

15. Nu reprezintă capital tehnic (real): a.abilitatea întreprinzătorului;b.energia utilizată în procesul de

producție;c.materiile prime;d.utilajele.

16. În cadrul activității economice,consumul factorului de producție pământ se exprimă prin :a.numărul de hectare
folosite în activitatea agricolă;b.cheltuielile făcute pentru dobândirea și utilizarea sa;c.consumul tehnologic al
echipamentelor utilizate;d.rata anuală a amortizării.

17. Dacă durata de amortizare a capitalului fix scade ,iar ceilalți factori rămân neschimbați ,atunci valoarea capitalului
tehnic consumat :a.rămâne constant,b.crește,c.este subunitară,d.este minimă.

18. În situația unor elemente de capital fix a căror durată de utilizare este de 2 ani ,în primul an : a. valoarea capitalului
circulant este mai mica decât valoarea capitalului circulant utilizat ,b. valoarea capitalului fix consumat este mai
 mica decât valoarea capitalului fix utilizat ,c. valoarea capitalului consumat este egală cu valoarea capitalului
utilizat,d. valoarea capitalului fix consumat este egală cu valoarea capitalului fix folosit.

19. Amortizarea (recuperarea treptată a cheltuielilor făcute cu achiziționarea unui echipament ) este expresia valorică
a:a. capitalului tehnic consumat;b. capitalului fix consumat;c. consumului de capital circulant;d. cheltuielilor cu
factorul capital.

20. Dacă o firmă utilizează un capital în valoare de 4000 u.m., din care 75% reprezintă bunuri de capital fix, având o
durată de funcționare de 5 ani, atunci cota anuală de amortizare este de:a. 6%;b. 8%;c. 20 %;d. 25%.

21. Capitalul fix utilizat este de 40 mil. U.m. și se consumă integral în 4 ani, iar capitalul circulant reprezintă 60% din
capitalul tehnic utilizat.În aceste condiții ,cota de amortizare este a.25%,b.30%,40%,d.55%.

22. Dacă o firmă utilizează un capital în valoare de 10.000 u.m., din care 75% reprezintă bunuri de capital fix, având o
durată de funcționare de 5 ani, atunci capitalul fix amortizat la finalul anului 3 are valoarea :a.5 mii lei ;b. 4,5 mii
lei;c. 3000 u.m.d. 25%.

23. Capitalul utilizat de o firmă este în valoare de 340.000 u.m. din care se consumă anual 200.000 u.m.,iar capitalul
circulant este de 130.000 u.m.În aceste condiții,perioada de amortizare a capitalului fix este de : a.24 de luni,b.3
ani,c.5 ani,d.48 de luni.

24. O firmă utilizează un capital tehnic în valoare de 60 de mil. u.m.,capitalul fix necesar fiind de 2 ori mai mare decât
cel circulant.Dacă amortizarea reprezintă 15% din valoarea capitalului fix utilizat,atunci consumul total al
capitalului este a.16 mil. um.,b.26 mil. u.m,c.20 mil. u.m.,d.28 mil.um.

25. Pentru inițierea unei afaceri,un întreprinzător împrumută de la bancă 85 mil. U.m. ,bani pe care îi cheltuie astfel
10 mil –chirie,50 mil. U.m.-utilaje,20 mil. U.m.-materii prime,5 mil.u.m-salarii.În aceste condiții ,valoarea
capitalului circulant este: a.10 mil.u.m,b.50 mil.u.m,c.5 mil. Um.m,d.20 mil.u.m.

26. Într-o firmă se utilizează capital tehnic în valoare de 150 mil.um.Capitalul fix necesar este de două ori mai mare
decât cel circulant,iar un ciclu de producție durează 4 luni.Anual se amortizează 10% din valoarea capitalului
fix.Determinați valoarea capitalului care se consumă într-o jumătate de an?a.60 mi.,b.75 mi.,c.80 mil.,d.82 mil.
U.m

27. Se dau următoarele date privind costurile unei producții de 20 000 de bucăți dintr-un bun și care a adus încasări
de 50 mil .lei:salariile personalului direct implicat în producție=10 mil.lei,salariile personalului administrativ=4 mil
lei,chirii=4 mil lei,materii prime, materiale, combustibil=15 mil lei,capital circulant=22 mil lei,capital tehnic
utilizat=28 mil .lei,consumul capitalului fix este de 2 mil. Lei,Valoarea capitalului fix este…

28. Substituirea factorilor de producţie se bazează pe: a) utilitatea marginală a produsului finit;b) maximizarea
cheltuielilor cu salariile; c) compatibilitatea caracteristicilor de utilitate şi adaptabilitate ale factorilor;d)
compatibilitatea costurilor de producţie;e) minimizarea rentabilităţii.

29. Pentru a putea fi combinați în cadrul proceselor de producție, factorii de producție nu trebuie să fie a.
adaptabili;b.indivizibili;c.complementari;d.sustituibili.

30. Substituția factorilor de producție reflectă: a.producția maximă ce se poate realiza cu un factor de producție nou
sau folosit;b.înlocuirea parțială sau totală a unui factor cu un altul ,astfel încât să se obțină cel puțin aceleași
rezultate economice;c.sporul de producție ce se obține prin utilizarea unui singur factor;d. sporirea resurselor
consumate.

31. Unul dintre indicatorii eficienţei combinării factorilor de producţie este: a. utilitatea marginală;b. productivitatea
medie a muncii; c. rata marginală de substituţie ;d. costul total mediu.

32. Când productivitatea marginală a factorului substituit este mai mică decât productivitatea marginală a factorului ce
îl substituie, rata marginală de substituţie: a. este nulă;b. este mai mic decât 1 ;c. este mai mare decât 1;d. tinde
spre infinit .
33. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?a) între productivităţile marginale a doi factori de producţie şi rata lor de
substituţie nu există legătură;b) combinarea factorilor de producţie este o operaţie tehnico-economică;c)
substituirea factorilor de producţie presupune obţinerea cel puţin a aceloraşi rezultate;d) rata marginală de
substituţie se foloseşte la calculele de eficienţă a combinării factorilor;e) elemente ale capitalului circulant se pot
substitui în producţie.

34. Care din aprecierile de mai jos este adevărată?a) rata marginală de substituţie este întotdeauna un număr
subunitar;b) combinarea factorilor de producţie este o operaţiune exclusiv economică;c) substituirea factorilor este
un mijloc eficient de combinare;d) productivitatea marginală a unui factor este acelaşi cu productivitatea medie;e)
o rată marginală de substituţie supraunitară nu permite combinarea.

35. Dacă productivitatea marginală a factorului substituit este egală cu productivitatea marginală a factorului care
substituie, atunci rata marginală de substituţie este:a) negativă;b) supraunitară;c) unitară;d) subunitară;e) egală cu –
1.

36. Principalul indicator de eficiență a combinării factorilor de producţie este:a. utilitatea marginală;b. costul
marginal;c. productivitatea marginală a unui factor de producție;d. venitul marginal obținut de producători din
vânzări.

37. Dacă productivitatea marginală a factorului substituit este 10 buc./sal., iar productivitatea marginală a factorului ce
îl substituie este 20 buc./utilaj, rata marginală de substituţie are valoarea:a) 20;b) 10;c) 5;d) 0,5;e) 2,5.

38. La o rată marginală de substituţie egală cu 10 şi la o productivitate marginală a factorului ce substituie egală cu 50,
productivitatea marginală a factorului substituit este egală cu:a) 150;b) 250;c) 500;d) 350;e) 400.

39. În situația în care productivitatea marginală a factorului de producție X este de 100,iar a factorului de producție Y
este de 50,rata marginală de sustituție a factorului Y de către X este: a.5,b.2,c.05,d.0,2.

40. Dacă factorul substituit,munca, este redus cu 10 angajați,pentru că are loc o retehnologizare iar factorului ce îl
substituie,capitalul, este de 5 utilaje, rata marginală de substituţie are valoarea:a) 20;b) 10;c) 5;d) 0,5;e) 2,5.

41. Într-o firmă sunt angajați 100 de salariați și valoarea capitalului tehnic utilizat este de 100 mld um.Dacă numărul
angajaților se reduce cu 10 ,Rms va avea valoarea de 10 mil/salariat ,atunci valoarea capitalului
suplimentar,pentru ca producția să rămână constantă este de: a. 100 mil,b.500 mil.,c.5 mld,d.10 mld.

Productivitatea

1. Pentru determinarea nivelului productivităţii muncii, factorul muncă se exprimă:a) numai ca număr de salariaţi;b)
numai în ore-om;c) numai în formă valorică (bănească);d) atât în formă fizică, cât şi valorică;e) în număr de
salariaţi sau în ore-om lucrate.

2. În care din situaţiile de mai jos, scăderea indicatorului înseamnă creşterea productivităţii muncii?a) producţia pe
ore-om lucrate;b) producţia pe capitalul tehnic consumat;c) timpul cheltuit pe unitatea de producţie fizică;d)
producţia pe salariat;e) producţia raportată la cheltuielile salariale.

3. Rodnicia cu care sunt utilizaţi factorii de producţie se poate exprima:a) numai ca productivitate a muncii;b) numai
sub forma costului producţiei;c) cu ajutorul productivităţii factorilor de producţie;d) numai cu ajutorul mărimilor
fizice;e) numai la nivel de economie naţională.

4. La nivelul unei întreprinderi ce produce bunuri diferite, nivelul productivităţii muncii, cu luarea în considerare a
întregii producţii, se poate exprima:a) în unităţi fizice naturale;b) în unităţi natural-convenţionale;c) în unităţi
monetare;d) atât în unităţi fizice, cât şi monetare;e) în unităţi fizice şi natural convenţionale.

5. Nu reprezintă efect al creşterii productivităţii factorilor de producţie:a) reducerea tensiunii dintre nevoi şi
resurse;b) sporirea competitivităţii produselor pe piaţa internă;c) reducerea cheltuielilor cu salariile pe unitatea de
produs;d) sporirea inflaţiei;e) sporirea producţiei pe cale intensivă.
6. Productivitatea capitalului tehnic se determină:a) numai în expresie fizică;b) numai la nivelul ramurii;c) doar când
numărul de lucrători nu se modifică;d) ca mărime medie şi marginală;e) numai la întreprinderile mari.

7. Productivitatea globală a factorilor de producţie se calculează:a) numai în expresie fizică, naturală;b) numai ca
mărime marginală;c) ca mărime medie şi marginală;d) numai ca mărime medie;e) numai pentru factorii muncă şi
pământ.

8. Atunci când productivitatea marginală a muncii este mai mare decât productivitatea medie a muncii, aceasta din
urmă:a) scade;b) creşte;c) nu se modifică;d) influenţează negativ eficienţa generală a întreprinderii;e) devine un
element de sporire a factorilor de producţie.

9. Productivitatea medie este egală cu productivitatea marginală(productivitatea marginală a muncii egalizează sporul
producției): a.când producția este maximă,b.în punctul de minim al producției,c.când nivelul costului este
minim,d.în punctul de maxim al productivității medii.

10. Dinamica productivității muncii este determinată de : a.măsurarea productivității la nivel de

ramură,b.productivitatea globală ,c.indicele productivității muncii,d.reducerea costurilor de producție.

11. În cadrul unei firme,dacă randamentul factorilor de producție utilizați de un agent economic crește,atunci:a.profitul
crește,b.rentabilitatea scade,c.se declanșează falimentul,d.crește lupta concurențială.

12. Productivitatea muncii crește dacă : a.producția crește mai repede decât numărul de lucrători,b.producția scade,iar
numărul de lucrători crește,c.producția rămâne constantă,iar numărul de salariați crește,d.numărul de lucrători
crește mai repede decât producția.

13. La o firmă, unde lucrează 10 muncitori, cu o productivitate medie a muncii de 50 de produse pe un muncitor:a)
producţia a crescut de 5 ori;b) fiecare muncitor produce câte 50 de produse; c) toţi muncitorii produc 5.000
produse;d) în medie, un muncitor produce 50 de produse;e) întreprinderea este rentabilă.

14. Volumul producţiei unei firme cu 125 de salariaţi este de 2500 de produse.Câţi salariaţi trebuie să mai angajeze
această firmă pentru a-şi dubla producţia în condiţiile creşterii productivităţii medii a muncii cu 25%?:a) 25;b)
125;c) 100;d) 50;e) 75.

15. Lucrând 5 zile câte 6 ore pe zi,15 muncitori realizează o productivitate medie a muncii de 12 piese/oră.Cu câte
procente trebuie să crească productivitatea medie a muncii,astfel încât angajații să realizeze aceeași producție în 4
zile( lucrând câte 6 ore pe zi)?: a.cu 25%;b.cu 10%;c.cu 125%;d.cu 60%

16. Un indice al productivității muncii egal cu 120% înseamnă că în anul curent față de anul de bază,productivitatea
:a.a crescut cu 120%;b.a scăzut cu 20%;c.a crescut de 1,2 ori;d.a crescut de 2 ori.

17. La momentul T0, productivitatea medie a muncii într-o firmă a fost de 1000 de produse/salariat. În momentul T 1
producţia a sporit de 3 ori faţă de T0, iar numărul de salariaţi a crescut cu 100%.Productivitatea marginală a muncii
este:a) 1000 produse;b) 2000 produse;c) 3000 produse;d) 4000 produse;e) 5000 produse.

18. În T0 productivitatea medie a muncii este de 1000 unităţi/salariat. În intervalul T 0-T1 producţia creşte cu 100% iar
numărul de salariaţi se dublează. Productivitatea marginală a muncii este:a) 150 produse;b) 250 produse;c) 50
produse;d) egală cu productivitatea medie a muncii în T 0;e) 100 produse.

19. Faţă de o producţie zilnică de 6.000 bucăţi din bunul X şi o productivitate medie a muncii de 120 bucăţi/salariat,
dacă productivitatea marginală a muncii este 150 bucăţi, iar numărul de salariaţi se dublează, atunci producţia
sporeşte:a) cu 50%;b) cu 100 bucăţi;c) cu 250 bucăţi;d) cu 125%;e) cu 13,25%.

20. În intervalul T0-T1, productivitatea marginală a muncii a fost de 40 produse, cu 60% mai mare decât
productivitatea medie a muncii în T 0. Cunoscând că în T1 faţă de T0 producţia a sporit cu 1.000 de produse iar
numărul de salariaţi s-a dublat, atunci numărul de lucrători în T 0 a fost de:a) 25;b) 16;c) 19;d) 20;e) 32.

21. La o anumită firmă, productivitatea medie a muncii în T 1 faţă de T0 sporeşte cu 50%, iar producţia se dublează.
Numărul de salariaţi în T1 faţă de T0:a) creşte cu 75%;b) creşte cu 35%;c) scade cu 25%;d) scade cu 18,33%;e)
creşte cu 33,33%.
22. La firma "x" - productivitatea medie a muncii este în T0 de 40 piese pe lucrător. Dacă în perioada T0-T1, producţia
creşte cu 150%, iar numărul de lucrători cu 50%, care este productivitatea marginală a muncii? a) 150;b)
200;c) 120.

23. Productivitatea medie a 4 angajați este de 16 bucăți/lucrător,iar productivitatea marginală a celui de-al 5 lea este
de 15 buc/salariat.În lipsa altor informații(caeteris paribus),se poate spune cu certitudine atunci când numărul
devine 5 :a.productivitatea marginală nu se mai poate comensura și devine zero,b.productivitatea medie scade față
de situația precedentă,c.productivitatea medie ajunge să fie nulă,d. productivitatea medie crește față de situația
precedentă.

24. Relația dintre producție(Q-bucăți) și (L)numărul de lucrători este următoarea: pentru Q=20,L=1 ;pentru
Q=58,L=2;pentru Q=75,L=3;pentru Q=88 ,L=4;pentru Q=1000,L=5.Productivitatea marginală are nivelul maxim:
a.în cazul celui de-al 2 lea muncitor,b. în cazul celui de-al 3 lea muncitor,c. în cazul celui de-al 4 lea muncitor,d. în
cazul celui de-al 5 lea muncitor.

25. În cadrul unei firme,numărul de angajați scade cu 20%.Pentru ca firma să își păstreze producția
constantă,productivitatea muncii trebuie să crească cu a.15%,b.12,5%,c.25,5%,d.25%.

26. Indicele producției este 1,2, iar indicele productivității medii a muncii este 0,6.Modificarea relativă a factorului
muncă este a.20%;0,6;c.220%;d.100%.

27. În T0 o întreprindere cu 50 de lucrători obține o producție de 10.000 de bucăți.Dacă firma substituie 5 utilaje cu
factorul muncă ,atunci Rms=10,iar productivitatea medie a muncii în T1 este a.100,b.200,c.150,d.300,e.250.

28. O fermă dispune de un teren de 24 ha pe care îl lucrează trei oameni .Productivitatea medie pe lucrător este de 800
q.Cât de mare este randamentul terenului?a.33 q/ha,b.66,66 q/ha,c.100 q/ha,d.120 q/ha.

PROFITUL

1. Profitul reprezintă:a) excedentul costurilor totale faţă de încasări;b) venitul factorului muncă;c) diferenţa
între încasările totale şi cheltuielile cu materiile prime;d) motivaţia obiectivă a posesorilor capitalurilor
pentru a le pune în funcţiune;e) venitul posesorului factorului natural.

2. Dacă, într-un interval dat de timp, numărul de rotaţii ale capitalului folosit de o firmă creşte, atunci: a.
viteza de rotaţie a capitalului va scădea; b. masa profitului va scădea; c. durata unei rotaţii va creşte; d.
viteza de rotaţie a capitalului va creşte.

3. Mărimea şi gradul de profitabilitate al firmei se află în relaţie de acelaşi sens cu:a) nivelul costului unitar;b)
nivelul preţului unitar;c) durata în timp a unei rotaţii a capitalului;d) nivelul salariului;e) nivelul salariului şi
al rentei.

4. Factorul care influențează invers proporțional mărimea profitului este a.prețul de vânzare,b.viteza de rotație a
capitalului,c.costul unitar,d.calitatea bunurilor.

5. Partea rămasă după ce firma plăteşte impozitul pe profit reprezintă:a) profit brut;b) profit nelegitim;c) profit
net;d) profit de monopol;e) profit obişnuit.

6. Atunci când profitul net este mai mic decât profitul brut ,dar are o valoare pozitivă, activitatea firmei este :
a.ineficientă,b.falimentară,d.rentabilă,d.nonprofit.

7. Volumul profitului şi gradul de profitabilitate al firmei se află în relaţie inversă cu:a) nivelul costului
unitar;b) nivelul preţului unitar;c) volumul produselor şi serviciilor vândute;d) viteza de rotaţie a capitalului
folosit;e) eficienţa activităţii economice.

8. Suma ce revine celui ce deţine firma pentru serviciul adus în activitatea economică reprezintă:a) profit
legitim sau venit meritat;b) venit nemeritat;c) profit nelegitim;d) câştig real;e) câştig nominal.

9. Conceptul de profit admis reprezintă:a) profitul brut;b) câştigul real;c) o altă denumire pentru profitul net;d)
eficienţa totală;e) rentabilitatea.

10. Supraprofitul sau profitul de monopol reprezintă: a.profitul obținut din concurența neloială,b.profitul obținut
peste cel normal,c.profitul obținut prin încălcarea normelor ,d.condiția fără de care nicio firmă nu poate
exista.
11. Daca venitul total al firmei egalizeaza costul total ,agentul economic înregistrează: a. punctul de randament
maxim;b.supraprofit;c.optimul activității sale;d.profit zero.

12. Una din afirmaţiile următoare este adevărată:a) motivaţia profitului nu poate genera şi abuzuri;b) profitul net
este mai mare decât profitul admis;c) profitul este sursa de înlocuire a capitalului fix uzat şi scos din
funcţiune;d) profitul relevă raţionalitatea activităţii economice;e) diferenţa dintre profitul brut şi profitul net
reprezintă profitul admis.

13. O relaţie de acelaşi sens există între:a) rata profitului la cost şi costul de producţie;b) costul unitar şi profitul
unitar;c) durata unei rotaţii a capitalului folosit şi profit;d) viteza de rotaţie şi profit;e) salariul real şi preţurile
bunurilor de consum.

14. Una din afirmaţiile următoare nu este corectă:a) cine obţine profit suplimentar îl obţine şi pe cel normal;b) rata
profitului calculată la cost este mai mare decât rata profitului calculate la cifra de afaceri;c) când durata unei
rotaţii a capitalului creşte, viteza de rotaţie creşte;d) când costul unitar scade, la un preţ dat, masa profitului
creşte;e) când numărul de rotaţii ale capitalului folosit creşte, masa profitului creşte.

15. Una din afirmaţiile următoare este adevărată:a) creşterea preţului unitar se află în relaţie de acelaşi sens cu
profitul unitar;b) modificarea costului unitar se află în relaţie de acelaşi sens cu profitul unitar;c) atunci când
viteza de rotaţie a capitalului creşte, masa profitului scade;d) rata profitului calculată la cost este mai mică
decât rata profitului calculate la cifra de afaceri;e) creşterea numărului de rotaţii ale capitalului se află în relaţie
de acelaşi sens cu durata unei rotaţii a capitalului folosit.

16. Profitul, în esenţă, răsplăteşte:a) munca depusă de salariat într-o întreprindere;b) aportul posesorului
pământului la activitatea economică;c) aportul managementului guvernamental la acţiuni sociale;d) iniţiativa
şi acceptarea riscului din partea întreprinzătorului;e) contribuţia posesorului de capital bănesc la activitatea
economică.

17. În situaţia în care preţul de vânzare şi costul unitar scad în aceeaşi măsură, rata profitului, calculată la cost: a.
creşte ;b. rămâne constant;c. este egală cu rata profitului, calculată la capital ;d. nu mai poate fi determinate.

18. O firmă se situează la nivelul minim de rentabilitate a activităţii economice, atunci când: a. se înregistrează
pierderi succesive şi, apoi, falimentul ;b. încasările sunt mai mari decât cheltuielile de producţie ;c. profitul normal
este sub cel aşteptat de producător ;d. costurile de producţie sunt egale cu încasările totale .

19. Punctul de echilibru al rentabilității unei firme este exprimat de egalitatea dintre: a.încasări și profit,b.cost și
preț,c.cheltuieli și economii,d.preț și încasări.

20. O firmă produce la nivelul optim al producției,atunci când: a.costul mediu este maxim,b. costul fix mediu este
nul,c.venitul marginal este egal cu costul marginal,d.costul variabil mediu.

21. Dacă, într-un interval dat de timp, numărul de rotaţii ale capitalului folosit de o firmă creşte, atunci: a. viteza de
rotaţie a capitalului va scădea ;b. masa profitului va scădea ;c. durata unei rotaţii va creşte ;d. viteza de rotaţie a
capitalului va creşte.

22. În situaţia în care încasările totale ale firmei scad cu un procentaj mai mic decât scade costul producţiei, rata
profitului, calculată la cost:a. este mai mare decât rata profitului, calculată la capital;b. este egală cu rata
profitului, calculată la cifra de afaceri;c. rămâne constantă;d. creşte.

23. La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul
50 bucăţi. Dacă preţul unitar este egal cu 40 u.m., atunci costul total, costul total mediu şi profitul total sunt:a)
1250; 25; 0;b) 3000; 60; 0;c) 2000; 40; 0;d) 2000; 80; 0;e) 4000; 80; 0.

24. În condițiile unei rate de 16% a impozitului pe profit,un profit net de 21 de u.m.,presupune un profit brut de :
a.25,b.37,c.3,36,d.131,25.

25. Raportul dintre profitul total şi profitul unitar al unei firme este egal cu 3/2 .Profitul unitar este egal cu 10 um,
iar preţul de vânzare este cu 15 um.Venitul total încasat de firmă este egal cu :a) 11um;b) 22,5um;c) 12 um;d)
15 um;e) 12 um.

26. Atât preţul unui bun economic cât şi costul său unitar, nu se modifică de la o perioadă la alta. Dacă volumul
producţiei creşte de 2 ori, atunci profitul total şi rata profitului calculată la costul total vor cunoaşte următoarea
evoluţie:a) profitul va scădea, iar rata profitului va fi constantă ;b) profitul va rămâne constant, iar rata
 profitului va scădea cu 50%;c) profitul va creşte de 2 ori, iar rata profitului rămâne constantă;d) profitul scade,
iar rata profitului va creşte de 2 ori;e) modificarea profitului va fi egală cu modificarea ratei profitului.

27. Când profitul şi costul cresc cu o sumă dată x, încasările: a) cresc cu x;b) cresc cu x/2;c) cresc cu 2x;d) nu se
modifică;e) se reduc.

28. Rata profitului, calculată la cost, este de 20%. Când costul total mediu se reduce cu 10%, iar preţul rămâne
neschimbat, rata profitului calculată la cost devine:a) 10%;b) 20%;c) 26,66%;d) 33,33%e) 50%.

29. Din vânzarea producţiei obţinute, o firmă încasează 10 mld. u.m. Obţinerea producţiei ocazionează costuri
totale de 8 mld. u.m. În condiţiile în care firma trebuie să plătească statului sub formă de impozite şi taxe pe
profit 25%, iar cota repartizată sub formă de dividende este de 10%, mărimea dividendelor plătite acţionarilor
va fi:a) 35,7 mil. u.m.;b) 150 mil. u.m.;c) 50 mil. u.m.;d) 17,5 mil. u.m.;e) 500 mil. u.m.

30. La un preţ unitar de 10.000 u.m., un cost fix total de 1 milion u.m. şi un cost variabil mediu de 5.000 u.m.,
volumul producţiei la care profitul total al firmei este egal cu zero este:a) 300 unităţi;b) 200 unităţi;c) 150
unităţi;d) 250 unităţi;e) 100 unităţi.

31. O firmă urmărește obținerea unui profit de 8000 u.m.Ea vinde pe piață produsul cu 100 u.m./bucată,iar costul
mediu variabil înregistrat este de 30 u.m./buc.și 6000 de u.m. costuri fixe.Cantitatea pe care ar trebui să o
producă antreprenorul este de a.6000,b.200,c.20.000,d.12.

32. La o rată a profitului, calculată la costurile totale, de 10%, o cifră de afaceri de 400 milioane u.m. a asigurat
firmei un profit de:a) 363,63 milioane u.m;b) 36,36 milioane u.m.;c) 40 milioane u.m.;d) 76,63 milioane
u.m.;e) 46,43 milioane u.m.

33. La o cifră de afaceri de 20 milioane u.m. şi la o rată a profitului, calculată la costurile totale, de 20%, costul
total de producţie este:a) 3,34 milioane u.m.;b) 23,34 milioane u.m.;c) 16,66 milioane u.m.;d) 18,43 milioane
u.m.;e) 24,34 milioane u.m.

34. O firmă previzionează pentru anul următor costuri fixe totale de 20 milioane u.m., un cost variabil mediu de
2000 u.m. şi că preţul bunului pe care-l produce va fi de 7000 u.m. În condiţiile în care firma şi-a stabilit ca
obiectiv obţinerea unui profit total de 5 milioane u.m., producţia care trebuie realizată este de:a)6000 bucăţi;b)
4500 bucăţi;c)5000 bucăţi;d)7500 bucăţi;e)10.000 bucăţi.

35. În T0, rata profitului calculată la costurile totale a fost de 10%. În T1, costurile totale cresc cu 20%, iar rata
profitului calculată la costurile totale creşte cu 5 puncte procentuale. Profitul în T1:a)creşte cu 280%;b)scade
cu 280%;c)creşte cu 180%;d)creşte cu 80%;e)rămâne constantă.

36. În T0, costurile totale reprezintă 80% din cifra de afaceri. În T1, cifra de afaceri creşte cu 40%, iar profitul se
dublează.Costurile totale în T1:a)nu se modifică;b)se reduc cu 12,5%;c)se reduc cu 70%;d)cresc cu
25%;e)cresc cu 20,5%.

37. Dacă nivelul preţului de vânzare este de 20.000 u.m., iar rata profitului calculată în funcţie de cost este de 25%,
atunci nivelul costului şi profitului sunt:a)4.000 u.m., 16.000 u.m.;b)10.000 u.m., 10.000 u.m.;c)16.000 u.m.,
4.000 u.m.;d)8.000 u.m., 12.000 u.m.;e)12.000 u.m., 8.000 u.m.

38. Costul de producţie în T0 reprezintă 80% din preţ, iar în T1 reprezintă 75% din preţ. Cum s-a modificat rata
profitului calculată la cifra de afaceri?a) creşte cu 25%;b) a crescut cu 20%;c) a scăzut cu 5 puncte
procentuale;d) a scăzut cu 25%;e) a scăzut cu 20%.

39. Un capital se roteşte anual de 3 ori, totalul încasărilor fiind de 2 mil. um. corespunzător fiecărei
rotaţii. Dacă rata anuală a profitului în funcţie de costul total este de 25%, nivelul anual al profitului
şi costului total va fi :4 mil u.m., 1,2 mil. u.m.;1,2 mil u.m., 4,8 mil. u.m.;0,4 mil u.m., 1,6 mil.
u.m.;1,6 mil u.m., 0,4 mil. u.m.;1 mil u.m., 1 mil. u.m.

40. Un agent economic obține la fiecare din cele 4 rotații pe an 100 u.m.Dacă anul următor durata de
rotații scade la 2 luni,înseamnă că masa profitului anual față de anul anterior : a.scade cu
50%,b.crește cu 400 u.m.,c.crește cu 100 u.m.,d.crește cu 50%.

41. La o cifră de afaceri de 20 milioane u.m. şi la o rată a profitului, calculată la costurile totale, de 20%, costul
total de producţie este:a) 24,34 milioane u.m.;b) 23,34 milioane u.m.;c) 16,66 milioane u.m.;d) 18,43
milioane u.m.;e) 3,34 milioane u.m.

42. În T0 prețul unitar =10.000 um,costul total reprezintă 80%din îmcasări,iar producția este de 10 buc.În T1
producția se dublează ,costul marginal este cu 10% mai mic decât costul mediu din T0.Știind că rata
 profitului calculată la cost este egală în cele două perioade ,întreprinzătorul va putea să scadă prețul cu
a.1000 de um,b.1500 um,c.2000 um,d.500 um.

43. Costul fix total este de 1000 u.m.,costul variabil mediu este 20 u.m/buc.,prețul unitar este de 30 u.m.În
aceste condiții,la nivelul pragului de rentabilitate firma va produce: a.100 de buc,b.10 buc.,c.110 buc.,d.99
buc.

44. Ca urmare a majorării cu 10 puncte procentuale ,o rată a profitului de 7 % devine

a.0,77,b.7,1%,c.17%,d.0,077.

45. Ca urmare a majorării cu 10% ,o rată a profitului calculată la cifra de afaceri de 7 % devine
a.0,77,b.7,1%,c.17%,d.0,077.

46. În T0 rata profitului calculată la costurile totale a fost de 10%.În T 1 costurile cresc cu 20%,iar rata profitului
crește cu 5 puncte procentuale.Profitul în T 1: a.crește cu 180%,b.crește cu 280%,c.crește cu 80%,d.scade cu
280%,e.rămâne constantă.

47. În ultimul trimestru al anului 2011, la nivelul unei firme care produce 1000 de piese, costul variabil mediu a
fost de 50 u.m., costurile fixe totale au fost de 30.000 u.m., iar preţul unitar de vânzare a fost 500 u.m.
Volumul producţiei realizate şi vândute a crescut în primul trimestru al lui 2012 cu 200%, iar preţul unitar de
vânzare s-a redus cu 5%.Rata profitului calculată la costul total pentru ultimul trimestru al anului 2011 este
…

48. O firmă realizează într-un an o producţie de 5500 buc., din care vinde 90%, și încasează 1.237.500 u.m.
Firma utilizează anual capital în valoare de 1.200.000 u.m., din care 60% este capital fix, amortizabil în 8
ani, şi cheltuieşte lunar câte 125 u.m. pentru fiecare din cei 20 de salariaţi pe care îi are. Rata profitului,
calculată la cifra de afaceri este…

48.Se utilizează un capital de 5 mld. U.m. din care 60% reprezintă capitalul fix, amortizabil în 60 de luni. Cheltuielile
salariale se ridică la 400 mil. u.m., iar încasările totale sunt de 3,6 mld.u.m.Rata profitului, la capital este ...

49. Un atelier de producţie vinde 1000 bucăţi dintr-un bun la preţul de 100.000 u.m./bucată. În contabilitatea atelierului s-au
înregistrat următoarele date: capital fix, 100 mil. u.m., cota de amortizare, 10%, capitalul circulant utilizat, 50 mil. u.m.,
număr de ore de muncă, 1000, salarii şi contribuţii la asigurările sociale, 15 mil. u.m.Ponderea profitul obţinut de atelier în
cifra de afaceri este ...

50. O firmă a realizat o cifră de afaceri de 25.000.000 u.m. în urma vânzării a 100.000 de bucăţi dintr-un bun X. Ştiind că
rata profitului, la cost, este de 25%, rata profitului calculate la cifra de afaceri este ...

52.La o societate comercială, costul variabil mediu este de 20 u.m. iar nivelul producţiei la care profitul este nul 50 bucăţi.
Dacă preţul este egal cu 40 u.m.,calculaţi, profitul total are valoarea …

53. Capitalul tehnic al unei firme este de 100 mld. u.m. Cheltuielile aferente materiilor prime,
materialelor, energiei şi combustibilului consumate reprezintă 30% din valoarea capitalului utilizat.Firma produce 1000 de
bunuri pentru care are cheltuieli materiale de 44 mld. u.m. și cheltuieli salariale de 6 mld. u.m. Încasările firmei sunt de 80
mld. u.m.Profitul unitar înregistrat este ….

54.O firmă a realizat inițial o producție de 500 buc. cu un cost total mediu de 8000 u.m./buc., din care 3000 u.m./buc cost fix
total mediu.Ulterior producția firmei a crescut cu 10%, în condițiile creșterii costului variabil unitar cu 15%.Prețul de
vânzare practicat pe piață a rămas de 15000 u.m./buc.Rata profitului actual raportată la costul total este ....

55. În cazul unui producător, în momentul T0 costul fix mediu, costul variabil mediu şi profitul pe unitatea de produs sunt,
fiecare dintre ele, egale cu 1000 u.m. În momentul T1, volumul producţiei creşte cu 100%, iar costurile variabile totale şi
profitul pe unitatea de produs se dublează.Profitul unitar în momentul T0 este...

56.Raportul dintre valoarea capitalului fix şi cea a capitalului circulant utilizat într-un an de către o firmă este de 5:1. Pentru
realizarea a 50000 de produse şi vânzarea producţiei sale la pretul unitar de 1000 lei pe u.m., firma consumă în acel an
bunuri de capital circulant în valoare de 20 de milioane de lei, reuşind să amortizeze 10% din valoarea capitalului fix.
Cheltuielile salariale ale firmei se ridică la 25% din valoarea capitalului consumat în acel an.Rata profitului la costuri este ...

57. Se dau următoarele date privind costurile unei producţii de 20.000 de bucăţi dintr-un bun, realizate într-un an: salariile
personalului direct implicat în producţie, 10 mil. u.m., salariile personalului administrativ, 4 mil. u.m., chirii, 4 mil. u.m.,
materii prime, materiale,combustibil şi energie pentru producţie, 15 mil. u.m., capitalul circulant consumat, 22 mil. u.m.,
capitalul tehnic utilizat, 28 mil. u.m., iar amortizarea capitalului fix, 2 mil. u.m.Pretul de vanzare este de 2 500 lei.Rata
profitului la capitalul utilizat reprezintă...

58. O firmă produce anual 25000 de unităţi din bunul X, cu urmatoarele costuri: cheltuielile cu materia primă, 800 mil. u.m.,
cheltuielile cu materialele auxiliare, 300 mil. u.m., cheltuielile antrenate de consumul de capital fix, 200 mil. u.m.,
cheltuielile salariale, 400 mil. u.m., din care 10% sunt salarii ale personalului administrativ, chiria este de 100 mil. u.m., iar
costurile consumului de energie electrică în producţie, 200 mil. u.m.pretul de vanzare este de 50000 um /buc. Rata profitului
la cifra de afaceri este ..

59. În T0, o firmă a obţinut o producţie de 50.000 bucăţi, cu cheltuieli materiale de 200 milioane u.m., din care 60% sunt
variabile. Cheltuielile salariale au fost de 50 milioane u.m., iar preţul unitar de 6000 u.m. În anul următor T1 preţul unitar
rămâne acelaşi, iar majorarea producţiei cu 20% antrenează creşterea cheltuielilor salariale cu 10% şi a cheltuielilor
materiale variabile cu 30%.Rata profitului la costuri este ...

60. Încasările anuale ale unei firme sunt de 20% din valoarea capitalului utilizat. Cheltuielile cu amortizarea sunt egale cu
cheltuielile salariale şi cu profitul, reprezentând împreună 6% din capitalul utilizat. Valoarea capitalului fix este de 86 mil.
u.m.Rata profitului la capitalul utilizat este ...

61. Un întreprinzător obţine în T 0 un profit de 20 mil. u.m. şi are costuri fixe de 100 mil. u.m., costuri variabile medii de
125.000 u.m., iar preţul unitar este de 200.000 u.m. În T 1 producţia creşte cu 200 de bucăţi, antrenând creşterea cu acelaşi
procentaj a costurilor variabile totale. Preţul de vânzare rămâne la nivelul din T 0.Rata profitului la cifra de afaceri este ..

62. O firmă produce anual 1000 de unităţi din bunul X cu urmatoarele cheltuieli: materii prime 500 mil. u.m., materiale
auxiliare 110 mil. u.m., amortizarea capitalului fix 140 mil. u.m., salarii 200 mil. u.m., din care 10% ale personalului
administrativ, chirie şi întreţinere 150 mil. u.m., combustibil şi energie folosite în producţie 100 mil. u.m. Firma vinde bunul
X la preţul de 1,5 mil. u.m.Rata profitului la costuri reprezintă ..

63. Un agent economic utilizează un capital de 5 mld. u.m. din care 60% reprezintă capitalul fix, amortizabil în 60 de luni.
Salariile plătite de agentul economic se ridică la 400 mil. u.m., încasările totale obţinute fiind de 3,6 mld. u.m.Rata profitului
la capital reprezintă ...

64. O firmă a realizat în T0 o cifră de afaceri de 420 mil. u.m. şi o rată a profitului, la încasări, de 20%, numărul de ore de
muncă fiind de 1440. În T1, volumul încasărilor a rămas constant, rata profitului, la cifra de afaceri, s-a redus la 15%,
producţia a crescut cu 1000 de bucăţi, ajungând la 7000 de bucăţi, iar numărul de ore de muncă a totalizat 1560 ore .Nivelul
costurilor fixe în T1 a fost de 200 mil. u.m., valoric egal cu nivelul cheltuielilor materiale din T0 şi amortizarea a fost 1/3 din
valoarea capitalului circulant în T0.Masa profitului brut este ...

65. O firmă a realizat într-un an o producţie de 1000 de bucăţi. În anul următor, producţia firmei a crescut cu 100%, ceea ce a
determinat o diminuare a costului fix mediu cu 50%, de la 10.000 u.m. şi a costului variabil mediu cu 10%, de la 50.000 u.m.
Preţul practicat pe piaţă a rămas constant, la nivelul de 100.000 u.m./bucată.Pentru cel de-al doilea an :rata profitului la
costuri este ...

66. În anul de referință s-au vândut 2000 de unități dintr-o marfă la prețul de 1,2 .u.m./unitate.
Valoarea capitalului fix a fost de 1000 u.m., iar durata de amortizare a fost estimată la 5 ani.
Realizarea producției a implicat următoarele cheltuieli: materia primă – 800 u.m., materialele
auxiliare – 300 u.m., salariile – 400 u.m., chiria – 100 u.m., consumul de energie electrică pentru producție – 200 u.m. Rata
profitului la costurile materiale este …

67. În momentul T0 o fabrică de pantofi încasează 37,5 mil. u.m. în urma vânzării a 100.000 de perechi, fabricate prin
aportul a 500 de lucrători. Costurile fixe sunt de 10 mil. u.m., iar costurile medii variabile sunt de 200 u.m./pereche. Din
costurile variabile, 40% sunt cheltuieli salariale,restul fiind cheltuieli materiale. În T1, același număr de lucrători muncesc
mai eficient,productivitatea muncii înregistrând astfel o creștere de 20%, iar cheltuielile salariale variabile au un indice de
110%, celelalte costuri variabile crescând în mod similar producției.Rata profitului, la cost, în T 0 este …

68.În T0 producția a fost de 10 unități dintr-un bun X,cu ofertă de elasticitate unitară.Producția s-a vândut integral cu un preț
de 100 u.m.Costul total a fost de 1000 u.m. În T1 prețul a crescut cu 20%.Costul marginal a fost de 100 u.m.Pentru ca firma
să nu coboare sub pragul minim de rentabilitate ,procentajul maxim de scădere a cantității vândute în T1 față de To pe care îl
poate suporta antreprenorul este …

CEREREA
1. Care din afirmaţiile de mai jos nu este adevărată:a) cererea este cantitatea dintr-un bun marfar ce se doreşte a fi
cumpărată;b) cererea este dependentă de preţ;c) cererea este mai mare decât nevoia socială;d) cererea provine şi
din partea administraţiilor;e) cererea depinde şi de venitul cumpărătorilor.

2. Situația de viață care se manifestă sub forma cererii este :a.dorința de a consuma o prăjitură pregătită în
casă;b.dorința de a consuma o bomboană oferită de un coleg;c.nevoia de a folosi tabla pentru a rezolva o
problem;d.nevoia de a cumpăra un pachet de biscuiți de 2 lei.

3. Între modificarea preţului şi modificarea cantităţii cerute dintr-un bun există:a) o relaţie directă;b) o relaţie
inversă;c) atât o relaţie directă cât şi una indirectă;d) o relaţie de la parte la întreg;e) aceeaşi relaţie ca de la preţ la
ofertă.

4. Creșterea cantității de benzină vândută pe o piață concurențială este determinată de:a. creșterea prețului
petrolului;b. scăderea prețului automobilelor;c. scăderea veniturilor consumatorilor;d. creșterea taxelor plătite de
producătorii de benzină.

5. Dacă preţul unui bun cu cerere elastică creşte, atunci veniturile vânzătorilor: a. se triplează;b. scad ;c. nu se
modifică;d. sunt nule

6. Gradul de sensibilitate a cererii la modificarea factorilor care o determină se numeşte:a) elasticitatea cererii;b) rată
marginală de substituţie;c) utilitate marginală;d) înclinaţia marginală spre consum;e) risc în consum.

7. Coeficientul subunitar de elasticitate a cererii în raport de preţ pentru un anumit bun economic arată:a) o cerere
elastică;b) o cerere inelastică;c) că bunul respectiv nu este de strictă necesitate pentru consumator;d) o modificare a
cererii în acelaşi sens cu preţul, dar mai lent;e) o situaţie de cerere întâlnită la bunurile de lux.

8. Atunci când cererea pentru un bun este elastică în raport de preţ, iar vânzătorul ia decizia să reducă preţul:a)
încasările firmei scad;b) încasările firmei cresc;c) firma este dezavantajată;d) cumpărătorii sunt dezavantajaţi;e)
cantitatea vândută nu se modifică.

9. Atunci când se înregistrează o cerere inelastică în raport de preţ:a) cantitatea cerută scade într-o proporţie mai mare
decât scade preţul;b) firma vânzătoare este avantajată când reduce preţul;c) reducerea preţului determină scăderea
volumului valoric al vânzărilor;d) volumul valoric al vânzărilor creşte, indiferent de modificarea preţului

10. La o cerere inelastică în raport de preţ, dacă vânzătorul urmăreşte să mărească încasările, atunci el va acţiona în
direcţia:a) sporirii cantităţii bunului pe piaţă;b) creşterii preţului;c) menţinerii preţului;d) menţinerii cantităţii
bunului pe piaţă;e) reducerii preţului.

11. Dacă bunurile X şi Y sunt substituibile, creşterea preţului bunului X determină:a) creşterea cantităţii cerute din
bunul X şi scăderea cantităţii cerute din bunul Y; b) scăderea cantităţii cerute din ambele bunuri;c) creşterea
cantităţii cerute din ambele bunuri;d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y;e)
scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

12. Dacă bunurile X şi Y sunt complementare, creşterea preţului bunului X determină:a) scăderea cantităţii cerute din
ambele bunuri;b) creşterea cantităţii cerute din bunul X şi scăderea cantităţii cerute pentru bunul Y;c) creşterea
cantităţii cerute din ambele bunuri;d) menţinerea constantă a cantităţii cerute atât din bunul X, cât şi din bunul Y;e)
scăderea cantităţii cerute din bunul X şi creşterea cantităţii cerute din bunul Y.

13. O consecinţă a creşterii ofertei bunului X este reducerea cererii pentru bunul Y. Bunurile X şi Y pot fi:a)
automobile şi, respectiv, benzină;b) mere şi, respectiv, portocale;c) fulgi de porumb şi, respectiv, lapte;d) cafea şi,
respectiv, zahăr;e) unt şi, respectiv, pâine.

14. În situaţia în care cererea pentru produsele agricole este inelastică: a) procentul de reducere al preţurilor este mai
mic decât cel de creştere a cantităţii cerute; b) reducerea preţurilor determină o creştere a încasărilor
producătorilor; c) reducerea preţurilor determină o reducere a încasărilor producătorilor; d) creşterea preţurilor
determină o reducere a încasărilor producătorilor; e) creşterea preţurilor nu modifică încasările producătorilor.

15. Cunoasterea elasticității cererii în funcție de preț pentru un bun economic este importantă pentru:a. consumator;b.
cumpărător;c. producător;d. debitor.
16. Dacă cererea pentru bunul X a crescut,atunci ilustrarea grafică a acestei modificări este a.o curbă ascendentă,în
drepta celei inițiale;b. o curbă ascendentă,în stânga celei inițiale;c. o curbă descendentă,în drepta celei inițiale,d.
a.o curbă descendentă,în stânga celei inițiale.

17. Bunurile pentru care cantitatea cerută crește atunci când veniturile cresc,sunt
bunuri:a.normale;b.inferioare;c.complementare;d.substituibile.

18. Situația (alte condiții ale pieței rămân neschimbate) în care o creștere cu 10% a prețurilor determină o reducere cu
20% a cantității vândute reflectă o cerere:a. elastică;b. perfect inelastică;c. cu elasticitate unitară;d. perfect elastică.

19. Cererea pentru bunul normal Y ( din categoria marii majorități a bunurilor)corespunde unui coeficient de
elasticitate în raport cu prețul ,egal cu 1,25.Dacă prețul lui Y crește cu o zecime,cantitatea cerută din Y: a. crește cu
10%;b.crește cu 37,5%;c.scade cu 12,5%;d. scade cu 25%.

20. La o cerere inelastică în raport de venit, coeficientul de elasticitate poate să aibă valoarea:a) 1;b) 3;c) 0,33;d) 1,5;e)
2.

21. O creştere a venitului unui consumator de la 2.000 u.m. la 4.000 u.m. antrenează o creştere a cantităţii cerute de la
100 de bucăţi la 150 bucăţi. Care din afirmaţiile următoare, unde Kc/V este coeficientul de elasticitate a cererii în
raport cu venitul, este adevărată?a)Kc/V < 0;b) 0 < Kc/V <1;c) Kc/V = 1;d) Kc/V > 1;e) Kc/V = −3.

22. Dacă veniturile încasate din vânzarea laptelui cresc cu 10%, ca urmare a majorării preţului cu 12%(cu intensitate
mai mare), cererea pentru lapte este: a) elastică; b) unitar elastică; c) inelastică; d) perfect elastică; e) perfect
inelastică.

23. Un consumator va cheltui mai mult atunci când achiziționează bunuri cu: a.cerere inelastică al căror preț a
crescut;b. cerere perfect inelastică al căror preț a scăzut;c cerere elastică al căror preț a crescut;d. cerere cu
elasticitate unitară indiferent de modificarea prețului.

24. O creștere cu 10% a prețurilor determină o reducere cu 20% a cantității vândute ( alte condiții ale pieței rămân
neschimbate-caeteris paribus), astfel încât:a. kec/p>1;b. kec/p>0;c. kec/p=1;d. kec/p<1.

25. Elasticitatea cererii pentru calculatoare este de 0,6 în raport cu prețul și 2 în raport cu venitul.Creșterea cu 1% a
veniturilor și cu 1% a prețului generează: a .creșterea cererii cu 2,6%;b. creșterea cererii cu 1%;c. creșterea cererii
cu 1,4%;d. reducerea cererii cu 1%,e.reducerea cererii cu 1,4%.

26. Dacă la creșterea cu 20% a prețului o firmă își pierde un sfert din clientelă atunci cererea este
:a.elastică;b.inelastică;c.perfect elastic;d.elastic unitară.

27. Determinați a și b știind că funcția cererii este Qc=a-b∙p,iar p 0=5 u.m., cantitatea cerută inițial Qo=20 ,iar
Kec/p=25 :a. a=520 și b=100;b. b=520 și a=100;c. a=110 și b=240;d. a=100 și b=110;e. a=520 și b=110.

28. Care dintre următoarele produse poate fi considerat un bun inferior: a.

carnea;b.cartofii;c.îmbrăcămintea;d.vacanțele.

29. Care dintre următoarele afirmații despre bunurile normale este adevărată?a.au elasticitatea cererii la venit
pozitivă;b.echipamentele utilizate pentru producerea lor nu se amortizează;c.au elasticitatea cererii la preț
pozitivă;d.toate afirmațiile anterioare sunt false.

30. Cererea de înghețată este descrisă de funcția/ecuația C=240-15∙p, unde p-prețul .Dacă prețul crește de la 2 la 3
lei /buc.,cantitatea cerută(bucăți) de consumatori în perioada curentă va fi: a.210;b.195;c.15 cornete;d. nu se poate
calcula.

31. Când prețul unei cămăși era de 100 de lei ,o firmă vinde 500 de bucăți.Când reduce prețul la 90 de lei obține din
vânzarea acestora 58.500 de lei.Cerere în acest caz este: a. elastică la venit;b.inelastică la preț;c.inelastică la
venit;d. elastică la preț.

32. În cazul unui bun cu elasticitate unitară a cererii în funcție de preț,dacă prețul lui se reduce cu 8,2%, atunci
cantitatea cerută: a.scade cu cel puțin 8,2%;b. crește cu cel puțin 8,2%;c.crește cu 8,2%;d.scade cu mai mult de
8,2%.

33. În momentul T1, cantitatea cerută este de 910 buc., mai mare cu 30% față de cea din T0,iar prețul scade la 7 u.m.
de la 10 u.m.Cererea este: a. inelastică;b. elastic unitară, c. elastică.
34. Pornind de la valorile ipotetice din tabelul de mai jos precizați o situație cear fi putut să le genereze:
Factorul ce influențează cererea…………………………..… și dinamica acestuia………………………..

Prețul(lei/buc.) Cantitatea cerută A(buc.) Cantitatea cerută B (buc.)

1 30 40
2 20 30
3 10 20

Trasați dreapta(curba) cererii pentru situația A și situația B.

OFERTA

1. Între modificarea preţului unitar şi cantitatea oferită din bunul respectiv:a) există o relaţie negativă;b) se constată o
extindere, când preţul scade;c) se constată o contracţie, când preţul creşte;d) există o relaţie pozitivă;e) există o
relaţie indirectă.

2. În raport cu producţia totală dintr-un bun, oferta lui pe piaţă reprezintă:a) o cantitate mai mare când preţul creşte;b)
o cantitate mai mică, indiferent de evoluţia preţului;c) o cantitate egală, indiferent de preţ;d) o parte egală cu ceea
ce se stochează;e) o parte mai mică decât ceea ce se stochează.

3. Dacă celelalte împrejurări rămân neschimbate, modificarea preţului determină, în mod normal:a) scăderea cantităţii
oferite;b) schimbarea în sens opus a cantităţii oferite;c) creşterea cantităţii oferite;d) schimbarea în acelaşi sens a
cantităţii oferite;e) schimbare direct proporţională a cantităţii oferite.

4. Reprezintă factor ce influențează în mod fundamental oferta :a.numărul de consumatori;b.preferințele

consumatorilor;c.venitul consumatorilor;d.modificarea prețului altor bunuri;e.costul de producție.

5. Reducerea taxelor de import are ca efect pe piața bunurilor de consum a.reducerea ofertei și creșterea
prețurilor,b.majorarea ofertei și creșterea prețurilor,c.reducerea ofertei și a prețuirlor,d.creșterea ofertei și a
prețului.

6. Creșterea prețului factorilor de producție va influența oferta astfel încât:a. curba ofertei se va deplasa spre
dreapta;b. curba ofertei se va deplasa spre stânga;c. curba cererii se va deplasa spre stânga;d. curba cererii se va
deplasa spre dreapta.

7. Deplasarea curbei ofertei către dreapta este determinată de: a. creşterea cheltuielilor de desfacere ;b. scăderea
preţurilor factorilor de producţie ;c. scăderea preţurilor de vânzare ale bunurilor ;d. creşterea fiscalităţii şi a
impozitelor datorate statului .

8. Curba ofertei de locuințe se deplasează spre stânga dacă a.cererea de locuințe descrește,b.salariile constructorilor
de locuințe cresc,c.se dezvoltă industria materialelor de construcție,d.costul unei locuințe scade.

9. Curba unei oferte perfect elastice este a.crescătoare,b.verticală,c.orizontală,d.descrescătoare.

10. Deplasarea curbei ofertei la stânga, este determinată de: a. creşterea performanţelor tehnologice ale utilajelor ;b.
creşterea preţurilor factorilor de producţie ;c. scăderea taxelor şi impozitelor ;d. scăderea cantităţii de echilibru.

11. Zahărul este una dintre materiile prime principale în producția de jeleuri.Ca urmare a creșterii prețului zahărului
oferta de jeleuri: a.crește;b.se reduce;c.nu se modifică.

12. Oferta de cărbune crește dacă :a.prețul cărbunelui crește;b.prețul cărbunelui scade;c.se mărește fiscalitate ;d.se
acordă subvenții industriei extractive;e.veniturile consumatorilor de cărbune cresc.

13. Curba unei oferte perfect elastice este :a.crescătoare;b.verticală;c.descrescătoare;d.orizontală;e.paralelă cu axa

prețului.
14. Dacă oferta este elastică în raport cu prețul ,atunci: a.variația procentuală a prețului este mai mare decât variația
relativă a cantității oferite;b. variația procentuală a prețului este mai mică decât variația relativă a cantității
oferite;c.prețul și cantitatea oferită se modifică proporțional;d. prețul și cantitatea oferită se modifică în același
sens.

15. Coeficientul de elasticitate a ofertei în funcţie de preţ se calculează ca raport între modificarea: a. relativă a ofertei
şi modificarea absolută a preţului ;b. absolută a preţului şi modificarea absolută a ofertei ;c. relativă a cererii şi
modificarea relativă a preţului ;d. relativă a ofertei şi modificarea relativă a preţului.

16. Dacă preţul unui bun este 2000 u.m., atunci oferta este de 200 de unităţi.Dacă preţul este de 4000 u.m., atunci
oferta este de 240 unităţi. Coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ este:a) 5;b) 0,5;c) 0,8;d) 0,2;e) 1.

17. Dacă oferta unui bun are o elasticitate unitară, iar preţul bunului creşte cu 10%:a) cantitatea oferită creşte cu mai
mult de 10%;b) cantitatea cerută scade cu cel puţin 10%;c) cantitatea oferită creşte cu 10%;d) cantitatea oferită nu
se modificăe) cantitatea oferită scade cu 1%.

18. Oferta unui produs crește de la 60 la 78 bucăți, ca urmare a evoluției a prețului pieței de la 6 u.m./buc la 6,36
u.m./buc.Este o ofertă: a.inelastică;b.elastică;,c.cu elasticitate unitară;d.toate variantele anterioare sunt false.

19. La prețul unitar de 18 u.m./buc oferta dintr-un bun pe piață este de X bucăți.Dacă prețul pieței crește cu 6
um/buc.,oferta sporește cu 10 bucăți.Știind că mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu prețul
este 1,înseamnă că oferta inițială(în bucăți ) a fost de :a.90;b.24;c.30;d.imposibil de determinat doar pe baza
datelor respective.

20. Dacă prețul unui bun crește cu 16%,iar oferta se majorează cu 4%,este cazul unei oferte: a.elastice;b.inelastice;c.cu
elasticitate unitară;d.perfect inelastice.

21. În intervalul iunie-septembrie ,venitul unui producător scade de la 10.000 u.m. la 8.000 u.m.Pe piață,oferta pentru
bunul B a ajuns ,în același interval de timp , la 50 kg (fiind cu 50% mai mică decât cea inițială).Mărimea
coeficientului de elasticitate a ofertei în raport cu venitul este: a.0,0;b.2,5;c.2;d.5.

22. Fie dată funcția ofertei din bunul X sub forma O(X)=2•P+4.Știind că în decursul unei perioade de timp ,prețul lui
X a crescut cu 30%(față de prețul inițial care a fost egal cu 10 euro),mărimea coeficientului de elasticitate a ofertei
în funcție de preț este: a.5/6;b.1,2;c.2/3;d.0,67.

23. La prețul de 150 u.m. ,oferta unui bun este de 2000 u.m. O creștere cu 20% a cantității oferite ,în condițiile unui
coeficient de elasticitate al ofertei în funcție de preț egal cu 1 ,este determinată de:a. scăderea prețului cu 30 de
u.m.;b.creșterea prețului cu 20%;c. creșterea prețului cu 20 de u.m.;d. scăderea prețului cu 30 %.

Comun(cerere și ofertă)

1. Dacă prețul unicului substituent al bunului A a scăzut, atunci, în mod normal:a. va creste oferta pentru bunul A;b.
va scădea cererea pentru substituentul bunului A;c. va scădea cererea pentru bunul A;d. va creste oferta pentru
substituentul bunului A.

2. Dacă X și Y sunt bunuri substituibile ,iar prețul lui Y scade ,atunci a.cererea bunului X scade ,b. cererea bunului Y
scade ,c. oferta bunului X crește,d. oferta bunului Y crește.

3. Creșterea ofertei dintr-un bun X poate determina scăderea cererii dintr-un bun Y.Este cazul a.automobil și
combustibil,b.pâine și unt,c.furculițe și calculatoare,d.portocale și mandarine.
4. Creșterea prețului pantofilor pe o piață concurențială este cauzată, în primul rând, de:a. scăderea ofertei de
pantofi;b. scăderea cererii de pantofi;c. creșterii productivității utilajelor din fabrica de pantofi;d. reducerii
costurilor ca urmare a cumpărării de utilaje noi.

5. Indicele prețului este 85%,iar indicele cantității cerute este 125%, iat indicele cantității oferite este 65% .În aceste
condiții: a.cererea și oferta sunt inelastice la preț,b. cererea și oferta sunt elastice la preț,c. cererea este inelastică la
preț,iar oferta sunt elastică la preț,d. oferta este inelastică la preț,iar cererea este elastică la preț,.

Piața și prețul de echilibru

1. Când pe piaţa unui bun, cererea creşte mai puţin decât creşte oferta, preţul şi cantitatea de echilibru:a) cresc;b)
scad;c) nu se modifică;d) scade şi, respectiv, creşte;e) creşte şi, respectiv, scade.

2. În economie,prețul de echilibru: a.impune recunoașterea utilității unui bun,b.orientează cerere și oferta,c.regelează

concurența,d.diminuează speculațiile de pe piață.

3. Preţul de echilibru este:a. cel mai mic preţ de pe piaţă; b. preţul la care se vând cele mai multe bunuri economice
de un anumit fel; c. preţul acceptat atât de cumpărători cât şi de vânzători în orice operaţie pe piaţă; d. preţul unic pentru un
bun economic.

4. Când pe piaţa unui bun, cererea creşte şi oferta scade, preţul şi cantitatea de echilibru:a) cresc;b) scad;c) nu se
modifică;d) creşte şi, respectiv, creşte, scade sau nu se modifică;e) scade şi, respectiv, creşte, scade sau nu se
modifică.

5. Pe piața unui bun,egalitatea dintre cerere și ofertă semnifică: a.elasticitatea unitară a cererii,b.echilibrul
pieței,c.armonia dintre vânzători și cumpărători,d.elasticitatea unitară a ofertei.

6. Când pe piaţa unui bun, cererea scade şi oferta creşte, preţul şi cantitatea de echilibru:a) scad;b) cresc;c) nu se
modifică;d) scade şi, respectiv, creşte;e) scade şi respectiv, creşte, scade, nu se modifică.

7. Când pe piaţa unui bun, oferta creşte mai mult decât scade cererea, preţul şi cantitatea de echilibru:a) scad;b)
cresc;c) nu se modifică;d) scade şi, respectiv, creşte;e) creşte şi, respectiv, scade.

8. Dacă cererea pentru un tablou celebru va crește,atunci prețul tabloului: a.va scădea, iar cantitatea oferită va
scădea;b.va crește,iar cantitatea oferită va scădea;c.va crește,iar cantitatea oferită va rămâne constantă;d.va
scădea ,iar cantitatea oferită va rămâne constantă.

9. Prețul de echilibru crește dacă: a.oferta crește,iar cererea rămâne aceeași;b.cererea crește,iar oferta scade;c.cererea
scade,iar oferta crește;d.cererea scade,iar oferta rămâne aceeași.

10. Dacă pe piață ,cererea și oferta scad în ritmuri diferite ,atunci cantitatea care corespunde noului preț de echilibru :
a.crește;b.scade;c.nu se modifică;d.poate crește,scădea sau rămâne constantă.

11. Dacă un număr tot mai mare de persoane conștientizează efectele pozitive ale consumului de fructe și majorează
cantitatea de fructe consumate,atunci pe piața fructelor este de așteptat:a.prețul să crească,iar cantitatea de
echilibru să scadă;b.prețul și cantitatea de echilibru să crescă deopotrivă;c. prețul și cantitatea de echilibru să scadă
,deopotrivă;d. .prețul să scadă,iar cantitatea de echilibru să crească.

12. Dacă cererea și oferta cresc ,atunci cantitatea de echilibru: a.va crește,b.va scădea,c.va fi nulă,d.va fi minimă.

13. Dacă prețul unicului substituent al bunului A a scăzut, atunci, în mod normal:a. va creste oferta pentru bunul A,b.
va scădea cererea pentru substituentul bunului A,c. va scădea cererea pentru bunul A,d. va crește oferta pentru
substituentul bunului A.

14. Dacă, pe piaţa factorilor de producţie, preţul materiilor prime a crescut, producătorii aflându-se în imposibilitatea
de a compensa această creștere prin măsuri de reducere a costurilor, iar cerereanu se modifică, atunci pe piaţa
bunurilor de consum este de aşteptat ca:a. preţul de echilibru să crească, iar cantitatea de echilibru să scadă,b. atât
preţul de echilibru, cât şi cantitatea de echilibru să crească,c. preţul de echilibru să scadă, iar cantitatea de echilibru
să crească,d. atât preţul de echilibru, cât şi cantitatea de echilibru să scadă.
15. Surplusul(excesul) de ofertă apare în situaţia în care: a. preţul de echilibru este mai mare decât preţul de vânzare
;b. preţul de echilibru şi preţul de vânzare cresc, deopotrivă;c. preţul de echilibru este mai mic decât preţul de
vânzare ;d. preţul de echilibru şi preţul de vânzare scad, deopotrivă.

16. Dacă pe piața factorilor de producție ,prețul lemnului crește,atunci pe piața mobilei este de așteptat ca:a.prețul să
crească,iar cantitatea de echilibru să scadă,b.prețul și cantitatea de echilibru să crescă deopotrivă,c. prețul și
cantitatea de echilibru să scadă ,deopotrivă,d. .prețul să scadă,iar cantitatea de echilibru să crească.

17. Statul intervine asupra nivelului prețului prin stabilirea: a.numărului de cumpărători,b.tehnologia de
fabricație,c.unor plafoane de preț,d.ca urmare a progresului social.

18. Dacă prețul unui bun X este mai mare decât prețul de echilibru,atunci piața acestui bun se caracterizează prin:
a.exces de ofertă,b.realizarea celui mai mare volum de tranzacții,c.creșterea prețurilor,d.accentuarea concurenței
dintre cumpărători.

19. Funcția ofertei pentru bunul X este Qo=10* Px+1000(unde Px este prețul bunului).În condiții de echilibru pe
piață,mărimea cererii este de 5000 bucăți din X.Ca urmare ,prețul de echilibru este :a.500 u.m./buc.;b.400 um
/buc.;c.1000 um/buc;d.50 um/buc.

20. Pe piața unui bun X,funcția cererii este C(X)=154-3P,iar funcția ofertei este O(x)=30+5P.Dacă statul fixează
pentru bunul X un preț administrat P=18 u.m./buc.,rezultă că pe această piață se înregistrează: a .un deficit de
ofertă de 120 de bucăți;b.un exces de ofertă de 20 de bucăți;c.un exces de cerere de 100 bucăți;d.un exces de cerere
de 120 de bucăți.

21. Presupunând că statul intervine administrativ asupra unui preț de echilibru de 30 u.m.fixându-l la nivelul de 27
u.m., înseamnă că:a. există exces de ofertă;b. există exces de cerere;c. există deficit de cerere;d. cererea este egală
cu oferta.

22. Pe piaţa grâului, cererea şi oferta sunt Qc= 50 – 2P şi, respectiv, Qo = 10 + 4P, (unde Q –cantitatea, P – preţul).
Dacă guvernul intervine asupra preţului fixându-l la un nivel de 5 u.m(preț administrat)., pe piaţă apare un exces
de:a) ofertă de 10 unităţi;b) cerere de 40 unităţi;c) cerere de 10 unităţi;d) ofertă de 30 unităţi;e) ofertă de 40 unităţi.

23. Pe piaţa untului, la un preţ de 20.000 u.m. apare un exces de ofertă, iar la un preţ de 10.000 u.m. apare un exces de
cerere. Preţul de echilibru la unt este:a) mai mare de 20.000 u.m.;b) mai mic de 10.000 u.m.;c) între 10.000 u.m. şi
20.000 u.m.;d) 22.000 u.m.;e) 9.000 u.m.

24. Cererea şi oferta de benzină sunt reprezentate prin relaţiile Qc= 40 – 2P şi,respectiv, Qo = 20 + 3P, (unde Q –
cantitatea, P – preţul). În cazul unui exces de cerere pe piaţă, preţul benzinei este:a) mai mare decât 4 u.m.;b) egal
cu 6 u.m.;c) mai mare decât 6 u.m.;d) mai mic decât 4 u.m.;e) mai mare decât 8 u.m.

25. În urma creșterii veniturilor consumatorilor,cantitatea cerută din bunul X nu mai evoluează după funcția inițială
Qc1=45-5P,ci după Qc2=55-5P( P=prețul lui X).Cantitatea oferită rămâne,în întreaga perioadă Qof=5P+5.Arătați
evoluția prețului de echilibru în intervalul dat: a.a crescut cu 25%;b.a crescut de 2,5 ori;c.a scăzut cu 25%;d.a
scăzut la 25%.

26. Pe fondul sporirii veniturilor consumatorilor cantitatea cerută se modifică de la C 0=50-5•P0 la forma C1=65-5•P1.În
condițiileîn care oferta este dată de funcțiile O 0=10•P0+5 și respectiv O1=10•P0+5,atunci prețul de echilibru:
a.rămâne constant,b.scade cu 15 u.m.,c.crește cu 1 um.,d.crește cu 133%.

27. Piața funcționează bine atunci când O≥C (este plină de mărfuri) și nu când O=C(echilibru)!

CONCURENȚĂ

1. În condiții de concurență incorectă, neloială:a) sunt favorizați în mod artificial numai vânzătorii;b) câștigă toți
cumprărătorii și toți vânzătorii;c) pierd atât vânzătorii, cât și cumpărătorii;d) sunt favorizați numai unii vânzători
sau cumpărători;e) pierd numai cumpărătorii.
2. Rațiunea de a fi a concurenței este:a) creșterea prețurilor factorilor de producție;b) satisfacerea mai bună a
trebuințelor consumatorului, fără sacrificarea intereselor producătorului;c) asigurarea cooperării între
producători;d) informarea operativă a tuturor cumpărătorilor;e) sporirea permanentă a prețurilor de vânzare.

3. Concurența îl avantajează pe consumator atunci când : a.oferta de bunuri crește,b.diferența preț-cost

crește,c.profitul unitar este mic,d.numărul producătorilor scade.

4. Atomicitatea pieței se caracterizează prin:a) vânzătorii și cumpărătorii sunt mulți și egali ca număr;b) vânzătorii și
cumpărătorii sunt numeroși, fiecare având o forță economică mare;c) numeroși agenți ai cererii și ofertei, fiecare
având o forță economică redusă;d) deciziile proprii ale fiecărui agent al cererii și ofertei exercită un efect
semnificativ asupra cererii, ofertei și prețului;e) volum redus de tranzacții de vânzare și cumpărare.

5. Ca trăsătură a pieței cu concurență perfectă, transparența semnifică :a.echivalența perfectă a

produselor,b.omogenitatea bunurilor de pe piață,c.existența unui număr mare de producători,d.cunoașterea
perfectă a cererii și a ofertei.

6. Pe piața cu concurență pură și perfectă prețul este:a) fixat de stat;b) fixat de agenții economici prin negocieri
directe;c) permanent stabil;d) expresia raportului cerere-ofertă;e) impus de câțiva vânzători.

7. Atunci când piața unui bun economic se caracterizează prin existența unui singur vânzător și a unui singur
cumpărător, ea se numește:a) piață de monopson;b) piață de oligopol;c) piață de concurență pură și perfectă;d)
piață cu concurență loială;e) piață de monopol bilateral.

8. Vânzarea de mărfuri diferențiate sortimental de către un număr mare de producători este una dintre
caracteristicile pieței cu concurență:a. perfectă;b.incorectă;c. de oligopol;d. monopolistică.

9. Piața caracterizată prin existența a numeroși agenți ai cererii și numeroși agenți ai ofertei poate fi:a) piață de
monopol;b) piață monopolistică;c) piață de oligopol ;d) piață de oligopol bilateral;e) piață de monopol bilateral.

10. Piața caracterizată prin existența a numeroși agenți ai cererii și câțiva agenți ai ofertei se numește:a) piață de
oligopol;b) piață monopolistică;c) piață de monopol;d) piață de oligopson;e) piață de oligopol bilateral.

11. Piața caracterizată prin existența a numeroși agenți ai cererii și un singur agent al ofertei se numește:a) piață de
oligopol;b) piață de monopol;c) piață de monopson;d) piață de monopol contrat;e) piață de monopol bilateral.

12. Piața pe care nu există bariere la intrarea pe piață / ieșirea de pe piață a producătorilor este:
a. piața de monopol;b. piața de oligopol;c. piața cu concurență perfectă;d. piața cu concurență monopolistică.

13. Piața caracterizată prin câțiva agenți ai cererii și numeroși agenți ai ofertei se numește:a) piață monopolistică;b)
piață de monopson;c) piață de oligopson;d) piață de oligopol bilateral;e) piață de monopson contrat.

14. Existența câtorva cumpărători și a numeroși vânzători este specific pieței de: a. oligopol ;b. monopson ;c.
oligopson ;d. monopol.

15. În situația în care monopolul în domeniul producției de energie electrică a fost spart în mai multe firme
concurente, este de așteptat ca:a. producția, dar și prețul energiei electrice să scadă;b. producția, dar și prețul
energiei electrice să crească;c. producția de energie electrică să scadă, iar prețul energiei electrice să crească;d.
producția de energie electrică să crească, iar prețul energiei electrice să scadă.

16. Piața caracterizată prin câțiva agenți ai cererii și câțiva agenți ai ofertei se numește:a) piață de monopson
contrat;b) piață de monopol;c) piață de monopol bilateral;d) piață de oligopson;e) piață de oligopol bilateral.

17. Piața caracterizată prin câțiva agenți ai cererii și un singur agent al ofertei se numește:a) piață de monopol
contrat;b) piață de monopol bilateral;c) piață de monopson contrat;d) piață de monopson;e) piață de oligopson.
18. Piața caracterizată prin existența unui singur agent al cererii și numeroși agenți ai ofertei se numește:a) piață
monopolistică;b) piață de oligopson;c) piață de oligopol;d) piață de monopson;e) piață de monopol.

19. Piața caracterizată prin existența unui singur agent al cererii și câțiva agenți ai ofertei se numește:a) piață de
monopol;b) piață de oligopol;c) piață de monopson contrat;d) piață de oligopson;e) piață monopolistică.

20. Concurența directă dintre producători este eliminată pe piața:a) de oligopson;b) monopolistică;c) de oligopol;d)
pură și perfectă;e) de monopol.

21. Piața cu concurență perfectă nu se caracterizează prin: a.atomicitate perfectă;b.perfecta eterogenitate a

produselor ;c.perfecta mobilitate a factorilor de producție;d.transparența perfectă.

22. Dacă pe piața unui produs există numai câteva firme producătoare, care au putere economică mare si
influențează prețul produsului, atunci piața este:a. cu concurență de oligopson,b. cu concurență perfectă,c. cu
concurență de oligopol,d. cu concurență monopolistică.

23. Acțiunile unei firme pe piață,în scopul obținerii supremației pe piață prin lansarea unui produs de lux,sunt
specifice strategiei concurențiale a: a.costurilor,b.elitei,c.câștigului dispersat,d.efortului concetrat.

24. Din ansamblul strategiilor concurențiale,strategia elitei pune accentul pe

a.costuri,b.management,c.calitate,d.venituri.

25. Piața de monopol se caracterizează prin: a.nu este reglementată,b.concentrează cererea și oferta uni produs și
determină prețurile minime pe piață,c.în cadrul ei se pierde atomicitatea ofertei,d.controlează piața pentru
produsele care nu sunt unice.

26. Trăsătura comună a piețelor de oligopol și monopol este aceea că a. pe piață acționează câțiva agenți economici
producători,b.produsele sunt achiziționate de mai mulți cosnumatori,c.există atomicitatea ofertei,d.produsele
sunt absolut omogene.

27. O ramură industrială alcătuită din 3-5 firme ,dintre care niciuna nu deține mai mul de 25 % pe piață constituie un
exemplu de piață cu concurență de: a.monopol,monopolistică,c.oligopol,d.perfectă.

Piața monetară

1. Cea mai mare parte a masei bănesti aflată în circulație se prezintă sub forma:a. monedei scripturale,b.
numerarului,c. monedei metalice,d. bancnotei.

2. Atunci când banii sunt utilizați în vederea achiziționării unor articole sportive, ei îndeplinesc funcția de:a. depozit
de valoare;b. mijloc de economisire;c. măsură a valorii;d. mijloc de schimb.

3. Dacă pentru un pachet de biscuiți se plătește 3 lei ,atunci banii dați vânzătorului au funcția de:
a.plată,b.schimb,c.economisire,d.putere.

4. Masa monetară va creşte atunci când:a. bugetul de stat este excedentar,b. volumul valoric al mărfurilor creşte,c.
viteza de rotaţie a banilor creşte,d. banca centrală retrage numerar.

5. Moneda scripturală se multiplică prin: a.acordarea de credite,b.operațiile de vânzare-cumpărare,c.transformarea

numerarului în monedă scripturală,d.tranzacții cu valută.

6. În momentul în care o persoană preia un credit de la bancă: a.scade masa monetară ,b.cresc rezervele băncii,c.se
multiplică masa scripturală,d.crește numerarul în circulație.

7. Restrângerea masei monetare nu este determinat de: a. creşterea vitezei de rotaţie a banilor ;b. scăderea volumului
valoric al bunurilor economice marfare ;c.deficitul bugetului de stat; d. vânzarea valutei de către bănci în schimbul
monedei naţionale.
8. Reducerea masei monetare nu se realizează prin:a. limitarea creditelor;b. creşterea cotei de rezervă obligatorii;c.
schimbul monedei străine convertibile pe monedă naţională;d. impunerea de restricţii pentru sistemul creditului
“doar cu buletinul”.

9. Asupra masei monetare se acţionează pentru micșorare prin :a. creşterea ratei dobânzii de politică monetară(rata
minimă obligatorie) scăderea vitezei de rotaţie a banilor;b. creşterea deficitului bugetar;c.scăderea vitezei de rotaţie
a banilor;d. liberalizarea salariilor.

10. Când monedele străine sunt schimbate pe moneda națională a țării X,masa monetară a țării X
:a.crește;b.scade;c.rămâne aceeași;d.devine dependent de moneda străină.

11. Prin operaţiunile caracteristice pieţei monetare are loc:a. realizarea unor proporţii constante între diferitele
segmente ale populaţiei ocupate;b. reglarea raporturilor dintre rata dobânzii şi rata profitului;c. reglarea cantităţii
de monedă cerută de activitatea economică;d. realizarea unui volum corespunzător de credite bancare.

12. Există un raport invers proporţional între:a. masa monetară şi nivelul preţurilor; b. viteza de rotaţie a banilor şi
volumul creditelor acordate; c. rata dobânzii şi oferta de monedă; d. cererea de credite și rata dobânzii.

13. Masa monetară nu evoluează în acelaşi sens cu: a. preţurile bunurilor de consum; b. cantitatea de bunuri supuse
tranzacţiilor ;c. viteza de rotaţie a monedei ;d. volumul valoric al bunurilor.

14. Dacă viteza de rotaţie a banilor creşte mai repede decât creşte masa monetară, volumul valoric al tranzacţiilor:a.se
majorează;b.nu se modifică;c.se micșorează;d. este egală cu masa monetară.

15. Pe piața monetară,dobânda este considerată : a.un venit pentru debitor,b.un cost pentru creditor,c.un câștig pentru
creditor,d.o investiție pentru debitor.

16. Elementele de bază ale pieței monetare sunt:a.prețurile bunurilor material,b.cererea și oferta de monedă,c.tarifele
pentru servicii,d.creditul,scadența și elasticitatea.

17. Dacă rata dobânzii(Prețul banilor) este mai mare decât preţul de echilibru, atunci piaţa monetară se caracterizează
prin: a. existenţa unui exces de cerere de credite(Cerere de bani); b. existenţa unui exces de cerere de
credite(Cerere de bani) de ofertă de disponibilități bănești(Oferta); c. omogenitatea ofertelor băncilor; d.
diferenţierea produselor bancare.

18. În condițiile unui exces al cererii de capital de împrumut pe piața monetară,rata dobânzii are tendința: a. de a se
reduce,b.de a se majora,c.de a rămâne constantă,d. de a egaliza rata inflației.

19. Mărirea cotei de rezervă minimă obligatorie ,la intervenția Băncii Centrale,se realizează în scopul: a.creșterii
valorii monedei,b.limitării creditelor,c.creșterii masei monetare,d.scăderea cheltuielilor bancare.

20. Se vorbeşte despre procesul de capitalizare: a. la calculul dobânzii compuse; b. în orice tip de operaţiune pe piaţa
monetară; c. la calculul dobânzii simple; d. la determinarea plafoanelor de credit

21. Profitul băncii este egal cu:a. diferenţa dintre câştigul băncii şi cheltuielile de administrare ale băncii; b. diferenţa
dintre câştigul băncii şi dobânda încasată;c.câştigul băncii; d. diferenţa dintre dobânda încasată şi cea plătită de
bancă.

22. Unul dintre scopurile pe care le vizează banca centrală atunci când decide majorarea cotei de rezervă obligatorie a
băncilor este:a. sporirea cererii de muncă;b. reducerea masei monetare;c. creşterea ofertei de credite;d. scăderea
cheltuielilor bancare.

23. Ce formă specifică îmbracă mărimea relativă a preţului plătit de către debitor, creditorului?: a. suma de bani
convenită între bancă şi creditori; b. suma de bani negociată între bancă şi debitori; c. rata profitului; d. rata anuală
a dobânzii.

24. Valoarea banilor se exprimă prin:a. rezervele de aur ale Băncii Centrale; b. cantitatea şi calitatea materialelor din
care sunt confecţionaţi; c. raportul în care se schimbă cu alte monede; d. cantitatea de bunuri şi servicii care se
poate procura cu o unitate monetară.
25. Rata profitului bancar calculată în funcţie de cheltuielile de funcționare ale băncii(RprBancar=PrBancar/Cf) ,
comparativ cu rata profitului calculată în funcţie de câștigul bancar RprBancar=PrBancar/CB) este:a. mai mică; b.
egală; c. mai puţin importantă,d. mai mare.

26. Ce înseamnă că banii sunt lichiditate: a.capacitatea acestora de fi preschimbați rapid și ușor în alte monede,b.banii
sunt în tranzacții în condiții de risc și cheltuieli suplimentare minime pentru deținători,c.banii pot fi ușor depozitați
sau preschimbați rapid în alte monede,d.permit achitarea oricărei sume(mai ales bani de cont)oricâtde mare sau de
mică ar fi aceasta?

27. Reducerea ratelor dobânzii atât pentru depuneri, cât și pentru credite, îi va determina pe agenții economici:a. să
economisească mai mult, dar și să se împrumute mai mult;b. să economisească mai puțin, dar și să se împrumute
mai puțin ;c. să economisească mai mult și să se împrumute mai puțin;d. să economisească mai puțin și să se
împrumute mai mult.

28. Dacă pe piaţa monetară are loc scăderea simultană a ratei dobânzii la credite şi a ratei dobânzii la depozite, atunci,
în mod normal, cererea de credite:a. va creşte, iar volumul depunerilor va scădea;b. va scădea, iar volumul
depunerilor va creşte;c. va creşte, iar volumul depunerilor va creşte;d. va scădea, iar volumul depunerilor va
scădea.

29. Într-un stat, moneda scripturală totalizează 190 mld. u.m., iar numerarul în circulație 20 mld.u.m., deci masa
monetară este:a. 20 mld. u.m.;b. 190 mld. u.m.;c. 210 mld. u.m.d. 170 mld. u.m.

30. În intervalul T0 – T1, cantitatea de bunuri supusă tranzacţiilor se dublează,preţurile cresc cu 10% iar viteza de
rotaţie a monedei se triplează. Masa monetară:a) creşte cu 73%;b) nu se modifică;c) este egală cu 73% din cea
iniţială;d) scade cu 25%;e) creşte cu 27%.

31. Atunci când masa monetară este de 20000 miliarde u.m., iar volumul valoric al tranzacţiilor de 80000 miliarde
u.m., viteza de rotaţie a banilor este:a) 0,25;b) 1;c) 4;d) 0,5;e) 1,2.

32. În T0 masa monetară este de 3000 miliarde u.m. În perioada T0 – T1, sistemul bancar acordă credite de 300
miliarde u.m. iar credite de 200 miliarde u.m. ajung la scadenţă şi trebuie rambursate către bănci. Atunci, masa
monetară în T1 este:a) 3300 miliarde u.m.;b) 3000 miliarde u.m.;c) 3200 miliarde u.m.;d) 3100 miliarde u.m.;e)
3500 miliarde u.m.

33. La un curs de 35000 lei la 1 dolar, dacă intră în ţară 100 milioane de dolari şi ies 80 milioane de dolari, iar
celelalte condiţii nu se modifică, atunci masa monetară în circulaţie:a) scade cu 700 miliarde u.m.;b) creşte cu 700
miliarde u.m.;c) scade cu 3500 miliarde u.m.;d) creşte cu 2800 miliarde u.m.;e) scade cu 1700 miliarde u.m.

34. Volumul valoric al tranzacţiilor este 140000 u.m. iar viteza de rotaţie a monedei este de 7. Masa monetară în
circulaţie este:a) 14000 u.m.;b) 20000 u.m.;c) 10000 u.m.;d) 140000 u.m.;e) 98000 u.m.

35. Atunci când masa monetară este 30000 u.m. iar volumul valoric al tranzacţiilor 150000 u.m., viteza de rotaţie a
monedei este:a) 3;b) 0,2;c) 1;d) 0,5;e) 5.

36. Masa monetară creşte cu 26% iar preţurile cresc cu 20%. Dacă viteza de rotaţie monedei este constantă, atunci
volumul fizic al tranzacţiilor:a) creşte cu 5%;b) scade cu 26%;c) creşte cu 26%;d) nu se modifică;e) creşte cu 20%.

37. În intervalul T0 – T1, masa monetară creşte de la 5000 miliarde u.m. la 12000 miliarde u.m. În acelaşi interval,
valoarea tranzacţiilor creşte de la 10000 la 36000 miliarde u.m. Viteza de circulaţie a banilor în T0 şi T1 este:a) 2
şi, respectiv 1,5;b) 2 şi, respectiv 3;c) 2,5 şi, respectiv 1,5;d) 3 şi, respectiv 3,5;e) 3 şi, respectiv 2,5.

38. În intervalul T0 – T1, masa monetară în circulaţie creşte cu 8%, volumul fizic al tranzacţiilor cu 12%, iar preţurile
cresc cu 6%. Viteza de rotaţie a monedei:a) creşte cu 1,92%;b) scade cu 1,92%;c) creşte cu 10%;d) creşte cu
9,92%;e) scade cu 9,92%.
39. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 50%. Dacă în acelaşi interval valoarea tranzacţiilor pe piaţă
sporeşte cu 25%, viteza de rotaţie a monedei:a) scade cu 16,67%;b) creşte cu 83,33%;c) scade cu 83,33%;d) nu se
modifică;e) creşte cu 166,67%.

40. Dacă masa monetară în circulaţie este de 15000 miliarde u.m. şi viteza de rotaţie a monedei este 4, atunci valoarea
tranzacţiilor pe piaţă este:a) 3750 miliarde u.m.;b) 60000 miliarde u.m.;c) 30000 miliarde u.m.;d) 90000 miliarde
u.m.;e) 15000 miliarde u.m.

41. Atunci când masa monetară în circulaţie este 20000 miliarde u.m. iar valoarea tranzacţiilor pe piaţă de 120000
miliarde u.m., viteza de rotaţie a monedei este:a) 16,66;b) 6,66;c) 6;d) 1;e) 1,66.

42. În T1 faţă de T0, masa monetară în circulaţie creşte cu 200%. Dacă în acelaşi interval valoarea tranzacţiilor pe
piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei:a) creşte cu 50%;b) scade cu 150%;c) creşte cu 100%;d) scade
cu 100%;e) scade cu 50%.

43. În anul 2016 față de 2015 ,valoarea bunurilor și serviciilor supuse tranzacțiilor crește cu 35%,iar viteza de rotație a
banilor scade cu 10%.În aceste condiții,masa monetară în 2006:a. rămâne constantă;b.a scăzut cu 25%;c.a crescut
cu 45%;d.a crescut cu 50%.

44. Dacă masa monetară este de 50 mld. U.m. ,cantitatea de bunuri aflată în circulație este de 200.000 de bucăți,iar
viteza de rotație a banilor este de 4 ,prețul mediu al bunurilor este a.1.000.000,b.6250,c.100.000,d.10.000.000.

45. Ca urmare a majorării cu 10%,o rată a dobânzii de 7 % devine a.0,77,b.7,1%,c.17%,d.0,077.

46. O rată a inflației de 9% presupune un indice general al prețurilor egal cu: a.100%;b.9%;c.91%;d.109%.

47. Un depozit plasat pe o perioadă de 180 de zile aduce o dobândă de 500 u.m.,în condițiile unei rate a dobânzii de
16%,dacă valoarea depozitului este de :a.1250 u.m.;b.6750u.m.;c.5750 u.m.;d.6250 u.m.

48. Dacă pentru un împrumut de 10 mil. u.m., acordat pe o perioadă de 5 ani, se percepe o rată anuală a dobânzii de
10%, dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an, iar creditul se restituie integral la sfârşitul perioadei de creditare,
atunci suma totală a dobânzii plătită băncii este de:a. 10.000.000 u.m.,b. 6.105.100 u.m.,c. 5.000.000 u.m.,d.
16.105.100 u.m.

49. Un agent economic împrumută de la o bancă pentru un an suma de 100 mil. u.m., pentru care trebuie să plătească o
dobândă totală de 50 mil. u.m. Ştiind că împrumutul a fost făcut în regim de dobândă simplă, rata anuală a
dobânzii cu care a fost obţinut creditul este de:a. 50%,b. 25%,c. 10%d. 5% .

50. Un credit acordat unei firme pe doi ani, în regim de dobândă compusă, cu o rată anuală de 20%, aduce o dobândă
totală de 44 milioane u.m. Creditul acordat este de:a) 74 milioane u.m.;b) 144 milioane u.m.;c) 120 milioane
u.m.;d) 100 milioane u.m.;e) 110 milioane u.m.

51. O bancă acordă două credite însumând 3 milioane u.m, primul pe 6 luni cu o rată a dobânzii de 10%, iar al doilea
pe 1 an cu o rată anuală a dobânzii de 20%. Dobânda încasată de către bancă din primul credit este de două ori mai
mică decât dobânda celui de-al doilea credit. Cele două credite sunt:a) 1,5 milioane şi, respectiv, 1,5 milioane;b)
1,75 milioane şi, respectiv, 1,75 milioane;c) 1 milion şi, respectiv, 2 milioane;d) 2 milioane şi, respectiv, 1 milion;
e) 2,25 milioane şi, respectiv, 0,75 milioane.

52. O bancă acordă din depozitele clienților credite în valoare de 100.000 u.m.Rata dobânzii încasate este de 50%,iar
cea plătită de 45%.Câștigul anual al băncii este:
a.5.000.000;
b.50 mil.;
c.95.000.000;
d.nu se poate calcula.

53. Un credit de 10 milioane u.m. este acordat pe o perioadă de trei ani, cu o rată anuală a dobânzii de 10% , în regim
de dobândă compusă. Suma finală pe care debitorul trebuie să o restituie este de:a) 13.300.000 u.m.;b) 13.331.000
u.m.;c) 3.300.000 u.m.;d) 1.331.000 u.m.;e) 13.330.000 u.m.
54. O firmă obține un credit de 100 mil u.m. pe o anumită perioadă de timp , la o rată a dobânzii de 20%.Știind că
dobânda totală capitalizată este de 44 mil u.m.,deducem că împrumutul a fost preluat pe o perioadă de a.2,2 ani,b.6
luni,c.2ani,d.20 ani.

55. O firmă ia un credit de 10.000 u.m., pe o perioadă de 4 ani,cu o rată a dobânzii de 50%.Dacă dobânda se plătește la
sfârșitul fiecărui an,iar creditul se restituie în tranșe egale,suma dobânzilor plătite băncii pentru acest împrumut
a.22500,b.2500,c.15000,d.12500.

56. O firmă obține un credit de 100.000 u.m.cu rambursare în tranșe egale ,într-o perioadă de 4 ani ,iar dobânda va fi
plătită anual și va fi calculată la o rată de 20%.Dobânda pe care o va plăti la sfârșitul anului doi este
a.45.000,b.40.000,c.20.000,d.15.000.

57. În decursul unei perioade ,prețurile cresc cu 25%,iar masa monetară rămâne constantă.În acest caz,puterea de
cumpărare a banilor :a.a crescut cu 25%;b.a scăzut cu 20%;c.a crescut cu 80%;d.a scăzut cu 25%.

58. Atunci când preţurile cunosc o creştere generalizată de 25%, puterea de cumpărare a monedei:a) creşte cu 20%;b)
scade cu 25%;c) scade cu 20%;d) nu se modifică;e) scade cu 80%.

59. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată de 25%, puterea de cumpărare a monedei:a) creşte cu 20%;b) scade
cu 25%;c) creşte cu 33,33%;d) nu se modifică;e) scade cu 80%.

60. O bancă acordă într-un an, sub formă de credite, sumele deponenţilor în valoare de 5 mil. u.m. Rata anuală a
dobânzii, plătită deponenţilor este de 10%, iar creditele se acordă la o rată anuală a dobânzii de 1,15 ori mai
mare.Știind că cheltuielile administrative/de functionare ale bancii au fost de 3 ori mai mici decat castigul
brut,profitul bancar brut este ...

61. Un agent economic contractează un împrumut de 200.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de 10%. Dacă
împrumutul trebuie restituit în patru tranşe anuale egale, suma cumulată pe care o primeşte creditorul pe perioada
contractului de împrumut reprezintă....

62. Se cunoaşte că într-un an, profitul unei bănci este de 6,3 mil. u.m., fiind cu o zecime mai mic decât câştigul ei. În
decursul anului respectiv, banca a plătit deponenţilor sume corespunzătoare unei rate a dobânzii de 10% şi a
încasat dobânzi la o rată de 12%, în condiţiile în care a acordat credite egale cu depunerile. Dobânda plătită
deponenţilor a reprezentat ...

63. O bancă mobilizează de la deținătorii de economii disponibilități bănesti în valoare de 20 mil. u.m., pe o perioadă
de un an, cu o rată a dobânzii de 30%. În aceeasi perioadă, banca acordă credite în valoare de 18 mil. u.m., cu o
rată a dobânzii de 40%. În situația în care cheltuielile de funcționare ale băncii sunt de 500.000 u.m., iar impozitul
plătit statului este de 25%, profitul net este ...

64. 2400 u.m. este creditul total, format din două credite CX+CY. Angajamentul creditului pentru X este de 2 ani, iar
pentru Y de 1 an, ratele dobânzilor sunt d’X=2d’Y si d’Y=5%, iar valoarea dobânzii pentru X (DX), după
capitalizare, este de 3DY. Calculati, scriind formulele de calcul si explicitând simbolurile utilizate:

a. suma de bani care revine creditorului, în urma contractului Y;

b. dobânda obtinută în situatia în care creditul total ar fi facut obiectul unui contract în conditiile precizate pentru
creditul X.

65. Un agent economic contractează un împrumut de 30.000 u.m. la o bancă pe o perioadă de trei ani, cu o rată anuală
a dobânzii de 10%.
A. Știind că împrumutul este rambursabil în trei tranşe anuale egale, determinați, scriind algoritmul folosit pentru
efectuarea calculelor şi precizând semnificația notațiilor din formulele utilizate:
 a) suma pe care o plătește agentul economic în cel de-al treilea an;
b) valoarea totală a dobânzii plătite pentru creditul luat.
B. Presupunând că împrumutul a fost contractat pentru trei ani, cu capitalizare, calculați dobânda pe care agentul
economic trebuie să o plătească, scriind totodată formula de calcul şi precizând semnificația notațiilor din formulă.

66. Dacă rata dobânzii este 3%, atunci cererea de credite este în valoare de 15.000 lei,iar dacă rata dobânzii crește cu
1,5 puncte procentuale ,atunci cererea de crește se contract,noua cerere reprezentând 2/3 din ceea inițială.Calculați
coeficientul de elasticitate al cererii în funcție de rata dobânzii.

Piața financiară
1. Acţiunile sunt:a) emise de administraţia publică centrală pentru finanţarea deficitului bugetului de stat; b) emise de
administraţiile publice locale pentru finanţarea deficitelor bugetelor locale;c) titluri de credit;d) titluri de
proprietate;e) instrumente ale politicii monetare.

2. Între drepturile pe care le conferă acţiunea posesorului acesteia nu se include:a) dreptul de a participa la adunarea
generală a acţionarilor;b) dreptul de vot în adunarea generală;c) dreptul de a primi dividende;d) dreptul de a încasa
dobânzi;e) dreptul de a obţine o parte din capitalul societăţii în cazul în care aceasta este lichidată.

3. Care dintre afirmaţiile următoare este falsă?a) acţiunea este un titlu de proprietate, în timp ca obligaţiunea este un
titlu de credit.b) venitul acţiunii este dividendul, în timp ce venitul obligaţiunii este dobânda.c) acţiunea aduce un
venit fix, în timp ce venitul obligaţiunii este variabil.d) gradul de risc este mai ridicat pentru acţiuni decât pentru
obligaţiuni.e) acţiunea există atât timp cât societatea respectivă funcţionează, în timp ce existenţa obligaţiunii este
limitată la termenul de scadenţă.

4. Câştigul pe care îl obţine cumpărătorul unei obligaţiuni în urma investiţiei făcute, poartă numele de: a. primă ;b.
cupon ;c. dividend ;d. salariu .

5. Dacă o societate comercială emite acţiuni noi, atunci:a) datoriile societăţii comerciale cresc;b) datoriile societăţii
comerciale se reduc;c) capitalul social creşte;d) capitalul social se reduce;e) disponibilităţile băneşti ale societăţii
comerciale se reduc.

6. Dacă o societate comercială emite obligaţiuni noi, atunci:a) datoriile societăţii comerciale cresc;b) datoriile
societăţii comerciale se reduc;c) capitalul social creşte;d) capitalul social se reduce;e) disponibilităţile băneşti ale
societăţii comerciale se reduc.

7. Membrii Consiliului de Administrație al unei societăți pe acțiuni sunt aleși de către: a.directorul
general,b.stat,c.Adunarea Generală a acționarilor,d.fondatorii societății pe acțiuni.

8. Pentru o societate comercială, posesorul unei obligaţiuni emise de către aceasta este:a) debitor;b) creditor;c)
proprietar;d) acţionar;e) asociat.

9. Dacă o persoană cumpără o obligaţiune din economiile proprii, atunci:a) datoriile sale cresc;b) datoriile sale se
reduc;c) activele persoanei respective cresc;d) activele persoanei se reduc;e) averea sa se reduce.

10. Dacă gradul de risc este mai mare pentru acţiuni decât pentru obligaţiuni,atunci:a) investitorii se orientează către
acţiuni;b) investitorii se orientează către obligaţiuni;c) randamentul acţiunilor este mai mare decât rata cuponului
obligaţiunilor;d) randamentul acţiunilor este mai mic decât rata cuponului obligaţiunilor;e) piaţa acţiunilor este de
tip “bear”.

11. Pe piaţa financiară primară:a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri;b) se tranzacţionează titluri emise
anterior;c) tranzacţiile se derulează la bursă;d) tranzacţiile au loc, în general, direct, între cumpărători şi vânzători,
fără intermediar;e) posesorii titlurilor se pot manifesta în calitate de vânzători.
12. Pe piaţa financiară secundară:a) se tranzacţionează emisiuni noi de titluri;b) se tranzacţionează titluri emise
anterior;c) titlurile se vând şi se cumpără la valoarea lor nominală;d) cursul titlurilor este fix;e) cursul titlurilor nu
se negociază.

13. Obligațiunea se deosebeste de acțiune prin aceea că:a. este un titlu de valoare cu venit variabil;b. se
tranzacționează pe piața capitalurilor;c. este expresia unui împrumut pe termen lung;d. venitul încasat de
deținătorul ei se numește dividend.

14. Acţiunea se deosebeşte de obligaţiune prin aceea că:a) prima se tranzacţionează pe piaţa financiară, iar a doua
nu;b) obligaţiunea aduce un venit fix, iar acţiunea unul variabil;c) acţiunea aduce un venit fix, iar obligaţiunea unul
variabil; d) poate fi vândută altei persoane.

15. În cadrul pieţei financiare, deţinătorul de acţiuni: a. este debitor faţă de emitentul titlului de valoare;b. obţine un
venit variabil numit cupon;c. este proprietar al unei părţi din capitalul social al firmei;d. obţine un venit fix numit
cupon.

16. La bursa de valori, cursul titlurilor se formează în funcţie de: a. valoarea nominală a titlurilor de valoare
tranzacţionate;b. raportul dintre cererea şi oferta de acţiuni şi obligaţiuni ;c. capitalul social al firmei; d. mărimea
profitului ilegal.

17. Vânzătorii de titluri pe piaţa financiară secundară:a) sunt speculatori “a la hausse”;b) sunt speculatori “bull”;c)
mizează pe scăderea cursului titlurilor;d) mizează pe creşterea cursului titlurilor;e) câştigă în cazul în care cursul
titlurilor creşte.

18. Cumpărătorii de titluri pe piaţa financiară secundară:a) sunt speculatori “a la baisse”;b) sunt speculatori “bear”;c)
mizează pe scăderea cursului titlurilor;d) mizează pe creşterea cursului titlurilor;e) câştigă în cazul în care cursul
titlurilor scade.

19. În cazul operațiunilor la termen,cumpărătorul speră :a.că până la scadență,cursul acțiunilor va scădea;b. că până la
scadență,cursul acțiunilor va crește;c. că până la scadență,cursul acțiunilor va rămâne la fel;d.nu își asumă niciun
risc.

20. Dacă în cazul operațiunilor bursiere la termen,rata dobânzii crește,atunci vânzătorul: a.va pierde și cursul titlurilor
va scădea,b. va pierde și cursul titlurilor va crește,c. va câștiga și cursul titlurilor va scădea,d. va câștiga și cursul
titlurilor va crește.

21. De regulă și în condiții normale, dacă rata dobânzii pe piaţa monetară creşte, atunci cursul titlurilor la bursa de
valori : a. rămâne constant;b. se dublează;c. nu este influenţat;d. scade.

22. În condițiile în care cererea de obligațiuni este mai mare decât oferta: a. cursul de schimb crește,b.prețul
obligațiunilor va crește,c.rata dobânzii va crește,d.oferta de obligațiuni va crește.

23. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 1000 u.m. Care este modificarea procentuală şi absolută a cursului
obligaţiunii, dacă rata dobânzii se reduce de la 25% la 20%:a) creşte cu 20%, respectiv cu 4000 u.m.;b) creşte cu
25%, respectiv cu 4000 u.m.;c) scade cu 20%, respectiv cu 8000 u.m.;d) creşte cu 25%, respectiv cu 1000 u.m.;e)
creşte cu 20%, respectiv cu 1000 u.m.

24. Încasările unei firme sunt de 20 miliarde u.m. iar costurile totale de 12 miliarde u.m. Impozitul pe profit este de
25%, iar 75% din profitul net se distribuie acţionarilor sub formă de dividende. Capitalul social al firmei este
divizat în 2000 acţiuni. Dividendul pe o acţiune este:a) 4,5 milioane u.m.;b) 2,5 milioane u.m.;c) 2,25 milioane
u.m.;d) 2 milioane u.m.;e) 1,5 milioane u.m.

25. O persoană cumpără 100 de acțiuni la valoarea nominală de 50.000 de um.După primul an,titlurile asigură un
randament de 10%,profit ce este reinvestit în acțiuni cu valoarea nominală de 25.000 u.m.Numărul de acțiuni noi
este de: a.10,b.20,c.50,d.100.

26. Profitul unei societăți pe acțiuni(5000 de acțiuni)este de 1 milion u.m.Dacă s-a luat decizia de a se distribui
întregul profit ,atunci un acționar ce deține 3% din acțiuni va obține dividende în valoare de
a.5000,b.30000,c.3,d.300.000.
27. Atunci când venitul anual adus de o obligaţiune este 2000 u.m. iar rata dobânzii este de 20%, cursul obligaţiunii
este:a) 2000 u.m.;b) 1000 u.m.;c) 4000 u.m.;d) 5000 u.m.;e) 10000 u.m.

28. Un agent economic dă ordin de cumpărare la termen pentru 10.000 acţiuni A la un curs de 100 u.m. pe acţiune şi
un ordin de vânzare la acelaşi termen pentru 20.000 acţiuni B la un curs de 120 u.m. pe acţiune. La scadenţă, atât
cursul acţiunii A cât şi cursul acţiunii B sunt de 110 u.m. pe acţiune. Agentul economic:a) câştigă 200000 u.m.;b)
pierde 100000 u.m.;c) câştigă 300000 u.m.;d) pierde 200000 u.m.;e) câştigă 100000 u.m.

29. La o rată a dobânzii de 20%, venitul anual adus de o obligaţiune este de 100000 u.m. Dacă rata dobânzii creşte cu
30 puncte procentuale, în mod normal cursul obligaţiunii:a) creşte cu 500000 u.m.;b) scade cu 500000 u.m.;c)
creşte cu 300000 u.m.;d) scade cu 300000 u.m.;e) creşte cu 200000 u.m.

30. Când venitul anual adus de o obligaţiune este de 2000 u.m., iar rata dobânzii este de 40%, cursul obligaţiunii
este:a) 5000 u.m.;b) 10000 u.m.;c) 20000 u.m.;d) 7500 u.m.;e) 12500 u.m.

31. Venitul anual fix al unei obligaţiuni este 10000 u.m. la o rată a dobânzii de 20%. Dacă rata dobânzii creşte la 40%,
atunci cursul obligaţiunii:a) scade cu 20%;b) creşte cu 20%;c) scade cu 100%;d) creşte cu 100%;e) scade cu 50%.

32. Un agent economic încheie un contract de vânzare la termen a 1000 acţiuni A la cursul de 100 u.m. pe acţiune.
Dacă la scadenţă cursul acţiunii A este 110 u.m., agentul economic:a) câştigă 10000 u.m.;b) pierde 10000 u.m.;c)
câştigă 20000 u.m.;d) pierde 20000 u.m.;e) nu câştigă şi nu pierde.

33. La o rată a dobânzii de 20%, venitul anual adus de o obligaţiune este de 500 u.m. Dacă rata dobânzii creşte cu 5
puncte procentuale, atunci cursul obligaţiunii:a) scade cu 25 u.m.;b) scade cu 500 u.m.;c) creşte cu 500 u.m.;d)
scade cu 7500 u.m.;e) creşte cu 7500 u.m.

34. În momentul T0, între agenţii economici A (vânzător) şi B (cumpărător) se încheie un contract pentru vânzarea –
cumpărarea a 1000 acţiuni, la un curs de 1000 u.m./acţiune, cu scadenţa în T1. La scadenţă, cursul acţiunilor este
2000 u.m. Câştigă:a) vânzătorul, 1.000.000 u.m.;b) vânzătorul, 1.500.000 u.m.;c) cumpărătorul, 1.000.000 u.m.;d)
cumpărătorul, 1.500.000 u.m.;e) vânzătorul şi cumpărătorul, câte 750.000 u.m.

35. Dacă rata dobânzii este 20% iar cursul obligaţiunii este 10000 u.m., venitul anual fix adus de obligaţiune este:a)
200 u.m.;b) 20000 u.m.;c) 12000 u.m.;d) 2000 u.m.; e) 10000 u.m.

36. Între agenţii economici A şi B se încheie un contract de vânzare – cumpărare la termen a 100 acţiuni X, la un curs
de 5000 u.m./acţiune. La scadenţă, cursul acţiunii X este 10000 u.m. Atunci:a) cumpărătorul câştigă 500.000
u.m.;b) vânzătorul câştigă 1.500.000 u.m.;c) cumpărătorul câştigă 1.500.000 u.m.;d) cumpărătorul pierde 100.000
u.m.;e) cumpărătorul câştigă 100.000 u.m.

37. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 10000 u.m. În condiţiile unei rate a dobânzii de 20%, cursul
obligaţiunii este:a) 5000 u.m.;b) 15000 u.m.;c) 50000 u.m.;d) 2500 u.m.;e) 1500 u.m.

38. În perioada T0 – T1, dacă rata dobânzii creşte cu 25% şi venitul adus de obligaţiune rămâne constant, cursul
obligaţiunii:a) creşte cu 20%;b) scade cu 20%;c) creşte cu 25%;d) scade cu 25%;e) nu se modifică.

39. O acțiune în valoare nominală de 150 de u.m.și aduce un venit(dividend) de 15 u.m.Dacă profitul net repartizat de
societatea care a emis acțiunea crește cu 20%,atunci rata rentabilității devine: a.10%,b.15%,c.12%,d.30%.

40. O obligațiune publică cu valoarea nominală de 100 u.m.și scadența de 2 ani este vândută pe piața financiară cu
10% ssub pari.Statul garantează o dobândă de 10% .Cât câștigă o persoană care achiziționează 20 de obligațiuni?

41. Un agent economic intenționează să-și plaseze eficient 2 milioane u.m.După documentarea pe care o face
,constatată că pe piața financiară secundară sunt oferite obligațiuni în valoare de 20.000 u.m.fiecare și un venit
anual garantat de 4500 u.m.,obligațiunea având viabilitatea de 5 ani.Investitorul ia în calcul și rata
anuală,practicată la depozitele bancare ,care îi poate aduce o dobândă anulă de 500.000 u.m.Calculați
a.randamentul capitalului bănesc și pentru dobândă
b.calculați perioada de recuperare a investițiilor.

42. În perioada T0-T1 rata dobânzii în economie a crescut de 20% la 25%.Știind că initial cursul unei obligațiuni
scadente în T1 era de 10.000 u.m.,calculați ,scriind formulele de calcul și explicitând simbolurile utilizate
a.cursul obligațiunii în T1
b.venitul anual
c.modificarea procentuală a cursului obligațiunii,precizând și sensul
d.câștigul unui speculator “a la baisse” care tranzacționează la termen 200 de obligațiuni pe piața secundară.
43. O obligațiune publică ,cu valoarea nominală de 1 mil. u.m. și scadența peste 2 ani ,este plasată pe piața financiară
primară cu 10% sub pari .Statul garantează o rată anuală a cuponului de 20%,pentru fiecare obligațiune ,cu plata
anuală a dobânzii.Știind că o persoană achiziționează 20 de obligațiuni ,calculați
a.dobânda totală pe care o plătește statul
b.suma totală răscumpărată la scadență
c.suma încasată de vânzătorul obligațiunii
d.câștigul obținut de cumpărător.

44. Se cunoaste d0=20%,d1=25%,C0=10.000,Se cere a.C1,b.venitul annual al obligatiunii,c.castigul unui speculator a la

Baisse care tranzactioneaza 200 de obligatiuni.
45. În caz de faliment sunt despăgubiți în mod prioritar OBLIGATARII.(A/F)

Piața muncii.Salariul.

1. Cererea de muncă:a) este egală cu nevoia de muncă existentă în economie;b) exprimă nevoia de muncă salariată
formată, la un moment dat, într-oeconomie;c) se ilustrează prin numărul locurilor de muncă solicitate de şomeri;d)
reprezintă cererile formulate de tinerii care doresc să pătrundă pe piaţamuncii după absolvirea unei forme de
învăţământ;e) este dată de cererile exprimate, într-o anumită perioadă de către cei care doresc să se angajeze pe
piaţa muncii.

2. Pe prima treaptă a pieței muncii are loc a.confruntarea cererii cu oferta la nivelul firmei,b.stabilirea condițiilor
generale de angajare ale salariațiilor,c.formarea ofertei de muncă,d.formarea cererii de muncă.

3. Cererea de muncă derivă din:a) nevoia de bunuri care se pot obţine prin muncă salariată;b) nevoia de a munci a
persoanelor adulte;c) cerinţa şomerilor de a se încadra în muncă;d) solicitarea de a munci formulată de persoanele
casnice;e) nevoia de a munci a tinerilor absolvenţi ai unei forme de calificare.

4. Pe piaţa muncii cererea derivă din:a. elasticitatea cererii de credite;b. randamentul titlurilor de valoare;c. oferta de
factori de producție;d. dinamica cererii pe piaţa bunurilor economice.

5. Reprezintă nevoie de muncă,fără a fi și cerere de muncă: a. munca realizată de orice persoană salarizată,b.munca
depusă ca activitate casnică,c.munca profesorilor,ca activitate didactică,d.munca pe bază de contract temporar.

6. Nu sunt particularităţi ale ofertei de muncă:a) perioada îndelungată în care ea se formează;b) mobilitatea perfectă a
ei;c) proprietatea de a nu se putea conserva;d) limitarea angajării sub o anumită vârstă;e) are la bază procese
demografice.

7. Formarea într-un timp îndelungat reprezintă o caracteristică:a) doar a cererii de muncă;b) doar a ofertei de
muncă;c) pieţei muncii;d) numai a cererii de muncă pentru tineri;e) numai a ofertei de muncă pentru persoanele ce
realizează activităţi casnice.

8. Cererea de muncă se exprimă prin: a. cerere de locuri de muncă;b. ofertă de forţă de muncă;c. ofertă de locuri de
muncă;d. număr de posesori de forţă de muncă.

9. În sens economic, reprezintă nevoie de muncă, fără a fi şi cerere de muncă:a. activitatea realizată de un salariat,
întrucât salariul este un venit;b. activitatea prestată pe bază de contract temporar, fără plata contribuțiilor la bugetul
de stat;c. activitatea prestată în activitățile casnice și destinată satisfacerii nevoilor personale de consum;d.
activitatea profesorilor, întrucât este prestată în domeniul neeconomic, fiind plătită de la buget.

10. Salariul social se acordă: a.unor grupuri de salariați ce se confruntă cu dificultăți legate de realizarea producției,b.
unor grupuri de salariați ce se confruntă cu dificultăți legate de slaba lor calificare,c. unor grupuri de salariați ce se
confruntă cu dificultăți legate pensionare,d. unor grupuri de salariați ce se confruntă cu dificultăți legate accidente
de muncă,boli profesionale,șomaj etc.

11. Salariul social, spre deosebire de salariul colectiv:a) se acordă din beneficiul firmei;b) se acordă de către societate
pentru a spori veniturile unor categorii de salariaţi;c) se atribuie în sumă globală tuturor salariaţilor;d) se acordă
numai dacă întreprinderea realizează profit;e) este mai mare.

12. Din confruntarea cererii cu oferta de muncă, la nivelul firmei, se determină:a) doar mărimea salariului;b) condiţiile
generale de angajare a salariaţilor;c) mărimea şi dinamica salariului;d) principiile generale pentru stabilirea
salariilor;e) tendinţa de ansamblu a salariilor.
13. Pe piaţa muncii, creşterea cererii de muncă şi scăderea concomitentă a ofertei de muncă determină:a. reducerea
salariului real;b. scăderea gradului de ocupare;c. creșterea salariului de echilibru;d. reducerea ratei profitului.

14. Pe termen lung, unul dintre factorii care face necesară creșterea salariului nominal este:a. scăderea nivelului
salariului minim pe economie, garantat legal;b. diversificarea continuă a trebuințelor pe care le au angajatorii;c.
scăderea cheltuielilor cu factorii de producție;d. creșterea cheltuielilor necesare instruirii şi calificării noilor
generații.

15. Veniturile băneşti totale încasate de un salariat (salariul tarifar nominal,sporuri, premii etc. reprezintă:a) câştigul
real;b) câştigul nominal;c) salariul nominal;d) salariul real;e) salariul net.

16. Cantitatea de bunuri materiale şi de servicii de consum ce se poate cumpăra cu ajutorul câştigului nominal net la
un nivel general mediu al preţurilor de consum şi într-o anumită perioadă de timp reprezintă:a) salariul real;b)
salariul colectiv;c) salariul social;d) câştigul real;e) salariul nominal.

17. Una din afirmaţiile de mai jos este corectă:a) atunci când salariul real creşte mai mult decât cresc preţurile
bunurilor de consum, salariul nominal poate să nu se modifice;b) salariul real este invers proporţional cu salariul
nominal;c) atunci când salariul nominal scade, salariul real poate să crească, dacă preţurile bunurilor de consum nu
se modifică;d) salariul real este într-o relaţie de sens opus cu preţurile bunurilor de consum;e) salariul real este
suma de bani pe care o primeşte un salariat în mod efectiv.

18. Una din următoarele afirmaţii este falsă:a) când preţurile bunurilor de consum cresc, salariul real poate să
crească;b) evoluţia salariului real este într-o relaţie inversă cu evoluţia nivelului preţurilor bunurilor de consum;c)
câştigul real este direct proporţional cu câştigul nominal;d) salariul este atât un venit, cât şi un cost;e) salariul
nominal minim este fixat de către patron.

19. Salariul real nu poate să crească atunci când:a) salariul nominal este constant, iar preţurile bunurilor de consum
scad;b) salariul nominal scade mai puţin decât scad preţurile bunurilor de consum;c) preţurile bunurilor de consum
cresc mai mult decât creşte salariul nominal;d) preţurile nu se modifică şi salariul nominal creşte;e) salariul
nominal creşte, iar preţurile bunurilor de consum scad.

20. Suma de bani pe care o primeşte efectiv lucrătorul salariat pentru munca prestată, după reţinerea impozitului pe
salariu şi a altor taxe legale, reprezintă: a) salariul real;b) salariul nominal;c) salariul nominal net;d) câştigul
nominal;e) câştigul real.

21. Decizia statului de a majora salariile angajaţilor din sectorul bugetar poate determina:a. scăderea preţurilor
bunurilor de producție și a celor de consum;b. creşterea salariului real al salariaţilor plătiţi de către stat;c. scăderea
venitului brut al angajaţilor bugetar;d. creşterea costului de producţie al agenţilor din sectorul privat.

22. Limita inferioară a salariului este SALARIUL MINIM PE ECONOMIE(A/F)

23. Pe piața muncii salariul nominal va crește dacă: a.se manifestă o tendință de relaxare fiscală;b.prețurile
prodfactorilor cresc;c.productivitatea medie a muncii scade;d.angajații nu se organizează în sindicate.

24. Dacă pe piaţa muncii, creşterea salariului nominal este mai mare decât creşterea preţurilor, atunci salariul real:a.
creşte;b. nu este influenţat;c. rămâne constant;d. va fluctua la întâmplare.

25. Limita inferioară a salariului este dată de a.nivelul prețurilor de pe piața bunurilor,b.costul de oportunitate al
muncii,c.productivitatea marginală a muncii,d.salariul minim pe economie.

26. La nivelul unei ţări, cererea de muncă se exprimă prin:a. rata de ocupare a forței de muncă disponibile,b. cererea
de locuri de muncă existentă,c. numărul de locuri de muncă disponibile în condiţii salariale,d. cantitatea de
echilibru pe piaţa muncii.

27. Relația dintre salariul nominal și câștigul nominal este: a. invers proporțională,b.biunivocă,c. de la parte la
întreg,d.de egalitate.

28. Relația care permite determinarea numărului de lucrători pe care îi poate angaja o firmă este:
a.P=Cmg,b.P×WmgL=SN,c.WmgL=CmgL,d.P×SN=WmgL.

29. În condiţiile în care salariul real creşte cu 50% şi preţurile de consum se reduc cu 40%, salariul nominal:a) creşte
cu 200%;b) scade cu 200%;c) scade cu 90%;d) creşte cu 90%;e) scade cu 10%.
30. În T0 salariul nominal al unui individ era de 1.500.000 lei, iar preţul unei pâini de 5.000 lei. În T1, salariul nominal
a crescut cu 100%, iar preţul pâinii cu 300%. Salariul real în T1 faţă de T0:a) a crescut cu 50%;b) a scăzut cu
50%;c) a rămas constant;d) a crescut cu 100%;e) a scăzut cu 100%.

31. La o creştere a salariului nominal cu 50% şi o reducere a preţurilor de consum cu 25%, salariul real:a) a crescut cu
200%;b) a scăzut cu 200%;c) a scăzut cu 75%;d) a crescut cu 90%;e) a crescut cu 100%.

32. Salariul nominal în T0 este de 2.000.000 lei. În perioada T0-T1, acesta creşte cu 50% iar preţurile bunurilor de
consum cresc cu 200%. Salariul real:a) a crescut cu 50%;b) a scăzut cu 100%;c) a scăzut cu 150%;d) a scăzut cu
50%;e) a crescut cu 100%.

33. Dacă în perioada T0-T1 salariul nominal a scăzut cu 50% iar preţurile de consum s-au dublat, salariul real:a) a
scăzut cu 150%;b) a scăzut cu 50%;c) a crescut cu 50%;d) a scăzut cu 125%;e) a scăzut cu 75%.

34. Salariul nominal net în T0 este de 5.000.000 lei. În situaţia în care, în perioadaT0-T1, creşterea salariului
reprezintă 50% din creşterea productivităţii medii a muncii, care s-a dublat, salariul nominal net în T1 este:a)
5.500.000 lei;b) 10.000.000 lei;c) 7.500.000 lei;d) 7.250.000 lei;e) 10.500.000 lei.

35. Atunci când salariul real scade cu 25%, iar salariul nominal creşte cu 50%, indicele preţurilor de consum este:a)
109%;b) 110%;c) 121%;d) 200%;e) 150%.

36. Dacă salariul real creşte cu 25%, iar salariul nominal cu 20%, preţurile bunurilor de consum:a) scad cu 4,16%;b)
cresc cu 4,16%;c) scad cu 4%;d) cresc cu 5%;e) scad cu 5%.

37. Dacă salariul real creşte cu 20%, iar rata inflaţiei este 15%, salariul nominal:a) scade cu 38%;b) creşte cu 28%;c)
creşte cu 4,3%;d) scade cu 4,3%;e) creşte cu 38%.

38. În T0, salariul nominal era de 25.000 u.m. Cu cât trebuie mărit salariul nominal pentru ca salariul real să crească cu
30%, în condiţiile sporirii preţurilor cu 40%?a) cu 7,69%;b) cu 80%;c) cu 20.000 u.m.;d) cu 20.500 u.m.;e) cu
90%.

39. Dacă nivelul prețurilor de consum crește cu 25%, iar salariile nominale, inițial de 10.000 u.m. cresc cu 20%, atunci
salariul real:a. va crește de 1,04 ori;b. va scădea cu 4%;c. va scădea de 1,04 ori;d. va crește de 0,96 ori.

40. În decursul unui an ,salariul mediu anual a crescut cu 30%,iar indicele prețurilor a fost de 130%.Indicele salariului
mediu real este a.130%,b.0%,c.100%,d.1%.

41. Într-o economie ,salariul mediu este 3000 u.m.Se estimează că prețurile vor crește cu 5%.Cum ar trebui să se
modifice salariul nominal pentru ca salariul real să nu se modifice?

42. În decursul unui an ,în condițiile unui indice general al prețurilor de 105%,salariul nominal crește cu
26%.Înseamnă că în anul respectiv salariul real a.sacde cu 26%,b.crește cu 5%,c.scade cu 1,2%,d.crește cu 20%.

43. Care este salariul brut al unui angajat care câștigă lunar 4500 u.m salariu net,știind că impozitul pe salariu
reprezintă 10% din salariul brut?

44. Oferta de forță de muncă este OL=3•S,iar cererea de forță de muncă este CL=250-8•S.Dacă S=25 um/salariat
atunci,pe piață se înregistrează: a.echilibru între cerere și ofertă,b.exces de cerere de forță de muncă de 50
lucrători,c.necesitatea creșterii salariului peste S,d. exces de ofertă de forță de muncă de 25 lucrători.

45. Salariații firmei A obțin în T1 un salariu mediu nominal de 2500 de u.m.,care este de 1.25 ori mai mare decât în
T0.Salariații firmei B au primit în T0 un salariu de 1500 u.m.,iar în urma revendicărilor sindicale au obținut în T1
o creștere cu 50%.În același timp prețurile bunurilor de consum au crescut cu 30% ca urmare a scumpirii energiei
electrice. Calculati, scriind formulele de calcul si explicitând simbolurile utilizate:
a.salariul nominal în T0 la firma A și în T1 la firma B
b.modificarea relativă a salariului real în ambele firme
c.modificarea absolută a salariului nominal din firma A astfel încât salariul real să rămână constant.