Capitolul 1 ECONOMIA – FORMĂ A ACŢIUNII UMANE

ÎNTREBĂRI DE CONTROL ŞI DE APROFUNDARE

• Care este natura trebuinţelor umane? • Cărei componente a sistemului de

De ce consideraţi că analiza trăsăturilor interese aţi dat curs atunci când aţi
caracteristice ale nevoilor umane decis să urmaţi cursurile Academiei de
reflectă un principiu economic Studii Economice? Ce costuri ale
esenţial? oportunităţii presupune această
alegere?
• În opinia dumneavoastră:
¾ Scopul scuză mijloacele? • Arătaţi două situaţii care vă determină
¾ Nici un scop nu poate fi atât de să luaţi o anumită decizie de alegere a
puternic încâ să justifice folosirea unei anumite acţiuni dintr-o plajă
¾ anumitor mijloace. posibilă.
¾ Argumentaţi !
• Comentaţi afirmaţia: “Bunăstarea de
• Ştiind că individul este purtătorul mâine cere sacrificii astăzi”.
tuturor categoriilor de interese
economice şi că acestea sunt adesea • Construiţi şi apoi descrieţi frontiera
divergente, cum şi în ce condiţii credeţi posibilităţilor de producţie pe baza unui
că se poate realiza armonizarea exemplu concret!
acestora?
• Care sunt sensurile lexicale ale
• Ce se înţelege prin folosirea cuvântului “economie”? Scrieţi
alternativă a resurselor şi ce definiţia formală a activităţii
semnificaţie are aceasta pentru economice!
activitatea economică?
• Având în vedere formele activităţii
• Comentaţi afirmaţia:” Un cal şchiop economice, ce raporturi există între
este rar, deci un astfel de cal ar trebui producţie şi consum ?
să fie scump”.
• Argumentaţi afirmaţia: “Dimensiunea
• Pentru dumneavoastră care sunt mondoeconomică devine prioritară în
răspunsurile la întrebările conţinute de raport cu cea macroeconomică,
problema generală a oricărei economii? statală”.
Dar pentru grupul social căruia
aparţineţi ? • După părerea dumneavoastră, de ce
André Malraux a afirmat: ”Secolul
XXI va fi religios sau nu va fi deloc”?
• Cum se explică existenţa costului
şansei sacrificate? • Ce exprimă o lege economică?
• Care este raportul între termenii de: (principii) economice - teorii
categorie (noţiune) economică –legi economice ?

Completaţi spaţiile libere

1. Nevoile sunt preferinţe, ..............................................., aşteptări ale oamenilor de
a.......................................... şi de a crede, respectiv de a-şi însuşi ....................... .

2. Nevoile umane sunt………………..ca număr şi….….………………….în

capacitate.

3. Resursele economice constau din totalitatea elementelor şi împrejurărilor utilizate-

direct sau indirect-sau utilizabile ca………………………………….. la producţia
şi obţinerea de …………………….

4. Legea rarităţii constă în aceea că volumul.............................................. resurselor şi

bunurilor economice evoluează mai încet decât volumul,
................…........................... nevoilor umane.

5. Costul oportunităţii constă în ....................................... acordată celei

...................………………......... dintre şansele sacrificate atunci când se face
............................ .

6. Microeconomia constă din procesele, faptele, actele şi comportamentele

participanţilor…………………… la viaţa economică.

7. Macroeconomia constă din………………. referitoare la………………………de

subiecţi economici reuniţi în categorii………………..şi degajate de
comportamentele lor……………...…, precum şi la întreaga economie privită
ca……………………

TESTE GRILĂ ŞI PROBLEME

Răspundeţi cu adevărat sau fals. Argumentaţi răspunsul!

A F
• Trebuinţele economice sunt identice în toată lumea.
• Nevoile locuitorilor României sunt mai multe şi mai mari decât cele ale
cetăţenilor statelor dezvoltate.
• Interesele generale sunt prioritare în raport cu cele personale.
• În definirea rarităţii trebuie adăugat criteriul de trebuinţă şi de cerere
• Costul oportunităţii este crescător după ordonată.
• Costul oportunităţii unei producţii mai mari datorat progresului tehnologic
este mai mare decât cel iniţial, al producţiei inferioare.
• O persoană care decide să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ
superior mizând pe o creştere a venitului în viitor va greşi deoarece ignoră
consecinţele de moment.
• Creşterea vânzărilor de bunuri economice pentru un producător (ceteris
paribus) determină modificarea frontierei posibilităţilor de producţie.
• Activitatea economică are ca scop principal satisfacerea trebuinţelor
indivizilor prin producerea de bunuri materiale şi servicii.
• Toate activităţile economice au ca rezultat producerea de mărfuri
• Diviziunea socială a muncii determină interdependenţe între agenţii
economici
• Deoarece legile economice au caracter obiectiv, ele nu sunt compatibile cu
iniţiativa şi activitatea individuală
• Principiile economice nu pot contribui la previzionarea efectelor pe care le
generează actiunile oamenilor.

1. Omul este mai întâi: b) subordonarea intereselor personale

a) creator; şi de grup celor generale;
b) producător; c) crearea cadrului democratic de
c) consumator; exercitare a tuturor intereselor;
d) concomitent producător şi d) subordonarea intereselor private
consumator. celor publice;
Argumentaţi-vă aprecierea! e) subordonarea intereselor curente
faţă de cele de perspectivă.
2. În analiza economică sunt luate în
considerare doar: 5. În raport cu evoluţia nevoilor umane,
a) trebuinţele fiziologice; resursele sporesc şi se diversifică:
b) trebuinţele de bază; a) mai repede ;
c) trebuinţele superioare; b) mai lent;
d) trebuinţele ce pot fi satisfăcute prin c) în acelaşi ritm;
cumpărarea şi consumarea de d) nu există o legătură.
bunuri economice;
e) trebuinţele nesatisfăcute. 6. În zona Golfului Persic, petrolul este:
a) o resursă abundentă;
3. La baza desfăşurării activităţii b) o resursă limitată;
economice, în toate formele sale, se c) o resursă naturală.
află:
a) dorinţa organică a omului de a 7. Oamenii săraci călătoresc mai mult cu
muncii; autobuzul dar oamenii bogaţi
b) spiritul de aventură; călătoresc de obicei cu avionul
c) interesul de satisfacere a deoarece:
trebuinţelor; a) călătoria cu autobuzul este prea
d) plăcerea de a face ceva pentru ieftină în comparaţie cu statutul lor
binele său şi al semenilor săi; social;
e) obligaţia prevăzută prin normele b) oamenii bogaţi preferă confortul
juridice. avionului;
c) autobuzul este un mijloc de transport
4. Unitatea diverselor forme (categorii) de foarte scump pentru oamenii cu un
interese economice poate fi asigurată cost ridicat al şansei de timp.
prin:
a) subordonarea intereselor personale
celor de grup;
 servicii este desemnat prin termenul
8. Introducerea de către o firmă a unei de:
tehnologii moderne în producerea a) activitate economică;
bunului X determină: b) producţie;
a) modificarea cantităţilor produse din c) repartiţie;
bunurile x şi y; d) circulaţie;
b) creşterea producţiei lui x şi e) analiză economică.
scăderea producţiei lui y;
c) creşterea costului oportunităţii 10. Analizând actele economice
bunului x; individuale, aceasta se va realiza la
d) renunţarea la producerea lui y; nivel:
e) sporirea cantităţii produse din x. a) microeconomic;
b) mezoeconomic;
9. Procesul prin care se utilizează resurse c) macroeconomic;
economice pentru a creea bunuri şi d) mondoeconomic;
e) empiric.

11. Un călător care foloseşte avionul poate ajunge de la oraşul A la oraşul B într-o oră;
aceeaşi călătorie durează cinci ore cu autobuzul. Dacă tariful unui bilet de avion este de 30
u.m., iar pentru un bilet de autobuz trebuie să se plătească 10 u.m., care ar fi mijlocul de
transport mai ieftin pentru o persoană ce poate câştiga 2 u.m. în fiecare oră? Dar pentru o
persoană care ar putea câştiga 10 u.m. în fiecare oră ce alegere ar face? Dar un individ ce
câştigă 5 u.m. pe oră, cu ce anume va circula?

12. Un tânăr absolvent al unui institut de învăţămînt economic superior care deţine un capital
de 100 u.m. are în faţa sa următoarele alternative de a începe cariera:
a) să se angajeze într-o firmă de renume cu un salariu de 5 u.m. lunar şi să îşi depună
capitalul într-o bancă cu o dobîndă de 10% anual;
b) să deschidă o afacere pe cont propriu, utilizînd în acest scop întregul capital şi având o
rată a profitului de 70% anual;
c) să cumpere acţiuni la o firmă care acordă un dividend de 15% la valoarea nominală a
acţiunilor şi să ocupe un loc în consiliul de administraţie al aceleiaşi firme primind
pentru aceasta o indemnizaţie de 5 u.m. lunar;
Dacă vom realiza o analiză pentru un an de zile, ce îi putem recomanda tânărului
absolvent?

13. O firmă produce trei tipuri de bunuri A,B şi C la care obtine profit în mod diferentiat,
după cum urmează:

Produse Profit Timp alocat (ore)

(u.m.)
A 100 2
B 150 4
C 160 5

Calculaţi costurile oportunităţii şi arătaţi ce bun va fi preferat pentru a fi produs.

14. Alocând resursele sale limitate, o brutărie poate produce două sortimente de pâine în
următoarele variante:

Variante 1 2 3 4 5 6 7 8
Sortimentul A 0 4 8 15 20 26 34 40
Sortimentul B 20 18 16 10 8 6 4 0
Ce variantă de producţie va fi aleasă ?

15. Pornind de la următoarea reprezentare a frontierei posibilităţilor de producţie explicaţi ce

se întâmplă referitor la aliura curbei şi dinamicii costului oportunităţii în următoarele
situaţii:
A) În procesul de producţie al bunului x se introduce o tehnologie nouă, performantă ;
B) Pe piaţă apare o realizare tehnică deosebită care permite sporirea producţiei cu
30% pentru toate produsele;
C) De asemenea, precizaţi pe grafic pentru fiecare combinaţie ce literă îi corespunde,
ţinând cont că fiecare literă desemnează unul dintre conceptele:
a - costul oportunităţii;
b– combinaţie de bunuri imposibil de produs;
c – combinaţie de bunuri, posibil de produs însă procesul ar fi ineficient
economic;
d- combinaţie de bunuri posibile de produs în condiţii economice eficiente.

Frontiera posibilităţilor de producţie

Y2
Y4

Y3

Y1

0 X1 X2 X3 X4 X
16. Este posibil să avem o frontieră a posibiliotăţilor producţiei de forma?

0 X

Argumentaţi-vă decizia!

17. Următorul tabel evidenţiază posibilităţile producerii de bunuri militare şi de bunuri civile:

Tipuri de Producţii alternative

produse
A B C D E

Automobile 0 2 4 6 8

Rachete 30 27 21 12 0

a) Reprezentaţi grafic. Pe ce premise se bazează aceste posibilităţi?

b) Dacă economia se află în punctul C, care este costul unui automobil suplimentar? Dar
cel al unei rachete?
c) Explicaţi cum se reflectă pe această curbă legea creşterii costului oportunităţii!
d) Cum trebuie să funcţioneze economia pentru a influenţa evoluţia producţiei la un
anumit punct de pe FPP?

TEXTE DE ANALIZAT

♦ “Nevoia omului constituie motorul întregii activităţi economice şi punctul de plecare al

oricărei ştiinţe economice. Şi aceasta pentru că orice nevoie, atâta timp cât nu-i
satisfăcută, provoacă la fiinţa vie o excitaţie care îşi caută obiect. Această dorinţă
generează, la rândul său, străduinţa necesară pentru procurarea obiectului specific
satisfacerii (trebuinţei - n.n.). Nevoia este de natură fiziologică şi exprimă senzaţia că
organismului îi lipseşte ceva, tânjind după acel ceva care lipseşte. Dar nevoia rămâne fără
obiectul determinat atâta timp cât instinctul sau inventivitatea nu identifică acel obiect
menit s-o satisfacă. Atunci nevoia devine dorinţă şi aceasta este de ordin psihologic.
Astfel, nevoia de a mânca există dintotdeauna, dar dorinţă de pâine a apărut atunci când a
fost descoperit grâul”. (Charles Gide, Curs de Economie Politică, vol. 1, Ediţia II-a,
Tipografiile Române Mixte, 1921, p. 58-59)
♦ “Obiectivul unui sistem economic ar trebui să iasă în evidenţă de la prima vedere şi de
regulă aşa se întâmplă. Menirea lui e să procure bunurile şi să presteze serviciile de care
au nevoie oamenii. Fără un astfel de sistem - care să producă hrana, s-o prelucreze, s-o
ambaleze şi s-o distribuie, care să construiască case şi să le mobileze, să asigure serviciile
medicale şi de învăţământ, să legifereze şi să menţină ordinea, să pregătească apărarea
colectivităţii - viaţa ar fi grea. Iată deci funcţiile lui ! Sistemul economic optim este acela
care furnizează maximum din ceea ce au nevoie oamenii”. (John Kenneth Galbraith,
“Ştiinţa economică şi interesul public”, Bucureşti, Editura Politică, 1982, p. 11)

♦ “La prima vedere, economia cu greu ar părea a fi fost afectată de trecerea la cunoştinţe ca
resursă de bază. Ea pare că a rămas mai degrabă “capitalistă” decât “post-capitalistă”. Dar
aparenţele sunt înşelătoare…Resursa economică de bază…nu mai este capitalul şi nici
resursele naturale, nici <<munca>>. Ea este şi va fi cunoaşterea.” (Peter F. Drucker,
“Societatea post-capitalistă, Bucureşti, Editura Image, 1999, p.144 şi 10)

♦ “Rata marginală de transformare a unui bun într-un altul este măsurată de valoarea
absolută a pantei frontierei posibilităţilor de producţie. Rata transformărilor variază în
toate punctele curbei; aceasta este descrescătoare şi concavă pentru că s-a presupus că
ambele producţii aveau loc cu randamente descrescătoare.” (Gilbert Abraham-Frois,
Economie Politică, Bucureşti, Editura. Humanitas, 1994, p.318)

TITLURI DE REFERATE ŞI DE LUCRĂRI COMPLEXE

. Resursele informaţionale, componentă a resurselor economice.

. Dimensiunea ecologică a activităţii economice.
. Specificul procesului economic.
. Informaţia şi schimbarea naturii proceselor economice.

BIBLIOGRAFIE

Abraham-Frois, Gilbert Economie Politică, Editura Humanitas, Bucureşti,1997

Angelescu, Coralia; Economie politică-elemente fundamentale, Ediţia a III-a,

Stănescu, Ileana Editura Oscar Print, Bucureşti, 2002

Bran, Paul Economica valorii, Editura Economică, Bucureşti, 1996

Ciucur, D; Gavrilă, Ilie; Economie. Manual universitar, Ediţia a II-a, Editura

Popescu, C. Economică, Bucureşti, 2001

Colectivul Catedrei de Economie, Ediţia a VI-a, Editura Economică, Bucureşti, 2003

Economie şi Politici
Economice

Colectivul Catedrei de Economie-Aplicaţii, Ediţia a IV-a, Editura Economică,

Economie şi Politici Bucureşti, 2003
Economice

Colectivul Catedrei de Dicţionar de Economie, Ediţia a II-a, Editura Economică,

Economie şi Politici Bucureşti, 2003
Economice

Georgescu – Roegen, N. Legea entropiei şi procesul economic, Editura politică,

Bucureşti, 1979
Galbraith, J.K. Societatea perfectă, Editura Eurosong & Book, Bucureşti,
1997

[Link], A. Chrystal Economia pozitivă, Editura Economică, Bucureşti, 1999

Madgearu, Virgil Curs de economie politică, Editura Ramuri, Craiova, 1943

 RASPUNSURI
Capitolul 1 Economia – formă a acţiunii umane:

4. Completaţi spaţiile libere:

1. dorinţe, resimţiri; avea, de a fi, de a şti; bunuri
2. nelimitate; limitate
3. premise; bunuri economice
4. structurile şi calitatea; structurile şi intensitatea
5. preţuirea, aprecierea; mai bune; o alegere
6. individuali
7. procesele, faptele, actele şi comportamentele; grupuri;
omogene; individuale; agregat

5. Răspundeţi cu adevărat (A) sau fals (F), argumentaţi-vă răspunsurile!

1. F 2. F 3. F 4. A 5. A 6. A 7. F 8. F 9. A 10. F 11. A 12. F 13. F

6. Teste grilă şi probleme

1. c ; 2. d ; 3. c ; 4. c ; 5. b ; 6. b,c ; 7. c ;
8. Atunci când individul câştiga 2 u.m. pe ora şi ar merge cu avionul el renunţă la 20 u.m.
pe care le plateste în plus, dar câstiga în cele 4 ore(economia de timp) 8 u.m. deci va avea
un cost de oportunitate de 2,5 um. Dacă va decide să utilizeze autobuzul va renunţa la
cele 8 u.m. ce ar fi fost câstigate datorită economiei de timp însa va plati doar 10 u.m.
având astfel un cost de oportunitate de 0,2 u.
9. Tânărul va alege varianta c
[Link] produce bunul A
[Link] nostru va trebui sa aleagă varianta în care costul de oportunitate este minim şi
pentru sorimentul A şi pentru sortimentul B. Va alege varianta în care suma costurilor de
oportunitate este minimă adică varianta a-3-a
13. Nu ;
14. a) Pe folosirea deplină şi eficientă a resurselor, precum şi pe cantitatea constantă a
resurselor oferite şi pe aceleaşi tehnologii ; b) 4,5 rachete/33 automobile ; d) să realizeze
o folosire deplină şi eficientă a mâinii de lucru existente şi cu tehnologii înalte
15. e ; 16. a ; 17. a ;