UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Determinarea precipitatiilor atmosferice, a stratului de zapada si a depunerii de

gheata.
Determinarea cantitatii de apa provenita din depunerile de roua si bruma

BUCUREȘTI
Noiembrie
2021
 CUPRINS

INTRODUCERE 3

CAPITOLUL 1 6
UNITATEA DE MĂSURĂ
CAPITOLUL 2 8
LOCUL DETERMINĂRII
CAPITOLUL 3
INSTRUMENTE UTILE/PARTICULARITAȚII ALE INSTRUMENTELOR 9
CAPITOLUL 4 22
EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR
BIBLIOGRAFIE 28
 Precipitațiile admosferice reprezintă picaturi de apă și
A determina inseamna a condiționa în mod cristale de gheață,care cad pe suprafața terestră sub forma
necesar, a servi drept cauză pentru apariția de ploaie,burnița,ninsoare,lapovița,măzăriche,zăpadă
sau dezvoltarea unui fapt, a unui fenomen. grăunțoasă,granule de gheață și grindină.

Zăpada-apă aflată în stare solidă, în urma Stratul - material, substanță repartizată relativ uniform pe
INTRODUCERE
îngheţării o suprafață de altă natură (pentru a o acoperi) sau între alte
două suprafețe de altă natură (pentru a le despărți)

Depunerea -picături de apă care acoperă dimineața

suprafața pământului, obiectele de pe sol, vegetația etc., Zăpada= Precipitație atmosferică solidă,sub formă de 
formate prin condensarea vaporilor de apă din fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat 
atmosferă în momentul în care temperatura scade până provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura 
la punctul la care vaporii ajung la saturație. solului este sub 0° C; omăt, nea, ninsoare.
DETERMINAREA reprezintă stabilirea limitelor între CANTITATEA este o proprietate care poate exista
care se situează un lucru, un fenomen. ca o mulțime sau magnitudine.

ROUA- se formează de obicei seara sau

în cursul dimineții, prin răcirea aerului
vaporii de apă existenți la suprafața
APA -lichid incolor,  cu
solului se condensează formându-se pe
reflexie albăstrie intr-un strat
diferite obiecte de pe sol picături de apă. 
mai gros.

BRUMA – cristale fine de zăpadă care se

formează noaptea (în anotimpurile de
tranziție) prin înghețarea vaporilor de apă PROVENIT- a lua nastere de
din atmosferă și care se depun pe plante, pe undeva,de la ceva.
sol, pe obiecte.
 ROUĂ BRUMĂ

Fotografie 1
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Rou%C4%83 Fotografie 2
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Brum%C4%83

PRECIPITAȚII ZĂPADĂ

Fotografie 3 Fotografie 4
Sursa:https://www.shtiu.ro/cum-arata-locul-unde-ploaia-nu-se-opreste-niciodata- Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83pad%C4%83
 UNITATEA DE MĂSURĂ PENTRU PRECIPITAȚIILE ADMOSFERICE

Cantitatea de apă provenită din precipitații se măsoară cu pluviometru si se

inregistrează cu pluviograful. Ea se exprimă in MILIMETRI(grosimea
stratului de apă acumulată din precipitații de suprafața orizontala în ipoteza
PRECIPITAȚIILE ADMOSFERICE că nu există nici scurgere ,nici infiltrare ,nici evaporare) SAU LITRI PE
METRU PĂTRAT (1mm= 1 l/ m²).

Durata intervalului in care cad precipitațiile se măsoară cu ajutorul

unui cronometru si se inregistrează prin mijlocirea pluviografului.
Ea se exprimă in ore si zecimi de oră.

Fotografie 5
Sursa:Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti.
 UNITATEA DE MĂSURĂ PENTRU STRATUL DE ZĂPADĂ

Grosimea se măsoară în cm.

Gradul de acoperire se exprimă în zecimi.
STRATUL DE ZĂPADĂ Caracterul așezării poate fi exprimat astfel:uniform,moderat neuniform,foarte
neuniform,cu pete de sol,zăpada numai pe alocuri
Structura zăpezii poate fi exprimată astfel:zăpadă proaspătă în
pulbere,afanată,lipicoasă,afanată,densă,umedă.

Fotografie 6
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83pad%C4%83
 LOCUL DETERMINĂRII

Cea mai mare parte a observațiilor meteorologice se

efectuează la stații pe o suprafață de teren special amenajată
numită „platforma meteorologică.”De regula,fiecare stație
dispune de două parcele destinate măsurătorii zilnice a grosimii
și densității stratului de zăpadă :una dintre acestea este
liberă ,iar cealalta este acoperită.

Parcela liberă (degajata) are o suprafață de 400 m² și

trebuie să permită circulația liberă a aerului ,fapt pentru
care se impune ca distanța dintre marginile ei și cele
mai apropiate obstacole să fie de cel puțin 20 de ori
înălțimea acestora.
Parcela adapostită are aceeași suprafață ,ea poate fi Fotografie 8
amplasată în interiorul unei păduri sau o livadă ,iar Sursa: ://ro.wikipedia.org

distanța dintre marginile ei și obstacolele din jur sa fie

de cel putin 10 m.
 INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA CANTITĂȚII DE PRECIPITAȚII

INSTRUMENTE
CU CITIRE
DIRECTĂ
INSTRUMENTE
INREGISTRATOARE

Pluviograf cu Pluviograf de tip Pluviograf de tip Pluviograf de tip

cupe basculante Junkalor R.Fuess URSS
Pluviometru de tip
Pluviometru de tip I.M
Treatiakov
 PLUVIOMETRUL DE TIP I.M

Este un instrument sImplu alcătuit din trei părti mari și anume:receptorul sau corpul
pluviometrului,colectorul și dispozitivul pentru zăpadă;la acestea se adaugă două
accesorii,eprubeta cilindrică de sticlă și capacul pluviometrului.

PLUVIOMETRUL TIP TRETISKOV

CORPUL PLUVIOMETRIC:un vas cilindric confecționat din table de zinc și terminat la extremitatea superioară printr-un inel
de bronz cu muchia ascutița.
CAPACUL PLUVIOMETRULUI :Se aseamănă cu cel al pluviometrului tip I.M. și servește în același scop.

Se compune dintr-un corp pluviometric,un ecran protector și un trepied sau stâlp de susținere.La acestea se adaugă ,ca și în
cazul pluviometrului tip I.M,eprubeta de sticlă necesară pentru măsurarea cantităților de apă colectate
 PLUVIOGRAFELE INREGISTRATOARE

Ele pot fi zilnice sau săptămanale ,după cum tamburul cu

mecanism de ceasornic pe care se instalează
pluviograma,efectuează o rotire complete în 24 de ore,sau
în șapte zile.Verificare are loc odată la șapte ani

Sunt aparate complexe care prin mijlocirea unor

dispozitive automate înregistrează continuu
cantitatea,durata și intensitatea precipitațiilor lichide .La
stațiile din țara noastră înregistrările de precipitații se
fac cu pluviografe de tip URSS,R.Fuess și Junkaler.

Pluviograful se instalează în
mijlocul platformei
meteorologice,pe aceeași linie
cu pluviometrul I.M și
pluviometrul Tretiakov.
La instalare trebuie să se aibă
în vedere ca suprafața
receptoare a pluviografului sa
fie perfect orizontală la
înălțimea de 150 cm fața de
sol.
Pluviograf de tip URSS
INREGISTRATORUL:Se
sprijină pe placa metalică din
interiorul carcasei de protecție
și este alcătuit dintr-un
recipient sau camera în care se
acumulează apă,un sistem de
pârghii cu rol de transmisie și
un tambur cu mecanism de
ceasornic pe care se instalează
pluviograma.
RECEPTORUL:Este un vas
cilindric de metal cu
suprafața receptoare de 500
cm 2.De partea lui inferioară
este sudată o pâlnie prin
mijlocirea căreia apa
precipitațiilor se scurge către
interiorul pluviografului
Se deosebește de
cel tip
URSS,numai
prin dimeniunile
mai
reduse;suprafața
receptoare Funcționează pe principiul
măsoară 200 cm umplerii și golirii
2. alternative,cu apa din
precipitații,a unui recipient
basculant anume
construit.Poate fi adaptat și
pentru funcționarea electrică
la distanța în sensul ca la
fiecare golire se stabilește un
contact electric care se scrie
pe pluviograma.
DEPUNERILE LICHIDE SAU SOLIDE DE APĂ PE SUPRAFAȚA SOLULUI ORI A OBIECTELOR DE PE SOL
ROUA=depunerea pe suprafața
solului sau a obiectelor de pe sol,a
ROUA
unor picături de apă provenită din
condensarea vaporilor conținuți în
aerul limpede ambient;se formează
de regulă în nopțile senine și
calme ori cu vânt slab ,când
suprafața de depanare este răcită
până sub temperatura punctului de
rouă.In toate situațiile,depunerile
de rouă au loc la temperaturi ale
aerului și suprafeței solului mai
mari de O grade C.
BRUMA=depunerea pe
suprafață solului sau a
obiectelor de pe sol,a unor
cristale fine de gheață albicioasă
având adesea forme de
solzi,ace,pene sau evantaie.Se
produce în nopțile senine,calme
și reci de primăvară,toamna și
iarna,prin sublimarea vaporilor
de apă din aer,pe obiectele a
căror temperatură scade sub O
grade C.
BRUMA
 PLĂCILE DROSOMETRICE

Constituie drosometrele cele mai simple,a căror funcționare

se bazează pe proprietatea anumitor materiale de a absorbi
apa provenită din depunerile de rouă.Cantitatea de rouă se
determină prin cântărirea plăcilor respective atât înainte cât
și după expunere.
DROSOGRAFUL

Aparat de înregistrare continuă a cantităților de rouă și

brumă ce se produc într-un punct oarecare,confecționat la
Institutul Meteorologic din București.Funcționează pe
principiul unei balanțe sensibile.
PIESA RECEPTOARE PENTRU ROUĂ ȘI BRUMA
ESTE UN PLATAN PĂTRAT CU LATURA DE 10
CM,FORMAT DINTR-O ȚESĂTURĂ ALBĂ DE
NYLON,INTINSĂ PE UN CADRU SUBȚIRE,DE
ALUMINIU.
In fiecare zi la ora 14 se schimbă diagrama,reglându-se
aparatul astfel încât vârful peniței înregistratoare să se
găsească exact pe diviziunea marcată cu zero.
 INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA STRATULUI DE ZĂPADĂ

In situatiile cand grosimea stratului de zapada Alcătuit dintr-un cilindru cu capac,un cântar și
depaseste inaltimea cilindrului(60 cm),coloanal o lopațică.
respective se taie pana la suprafata solului din doua Cilindrul este confecționat din table de fier și
sau mai multe incercari. are înălțimea de 60 cm și secțiunea de 50 cm
2.

Inălțimea coloanei de zăpadă astfel
înglobată în cilindru se citește în
centimetri întregi pe scara lui
exterioară.După aceea se înlătură zăpada
dintr-o parte a cilindrului și se introduce
lopățica sub deschiderea lui inferioara.Se
ridică apoi cilindrul împreună cu
lopațica,I se pune capacul și se răstoarnă
cu gura în sus.
DENSIMETRUL DE
ZĂPADĂ CU CÂNTAR
Densitatea zăpezii se determină dimineața,după
efectuarea măsuratorilor privind grosimea
stratului de zăpadă.Proba care urmează a fi
cântărită prin afundarea verticala in zăpadă,a
cilindrului metalic,întors cu inelul ascuțit către
suprafața solului
Cântarul este alcătuit dintr-o riglă metalică împărțiă
din două brațe inegale,de un cțtit prismatic,care se
sprijina mobil pe un dispozitiv de suspensie.
Pe brațul lung este gravată scara cântarului.Fiecare
diviziune a acesteia reprezintă 5 g,iar fiecare a zecea
diviziune,este mai lungă și marcată cu o cifră.
 DETERMINĂRII ASUPRA DEPUNERILOR DE GHEAȚĂ

Solicitările statice datorate

Depunerile de gheață pe Depunerile care pot provoca
greutății depunerilor de
conductorii aerieni constituie perturbații în funcționarea
gheață,la care se adaugă
fenomene meteorologice normală a liniilor de
sarcina de vânt substanțial
dăunătoare,care provoacă comunicații sau de energie
sporită,determină uneori
ample perturbații în electrică sunt:poleiul,chiciura
distrugerea conductorilor
funcționarea normală a tare,chiciura moale,bruma și
aerieni,precum și a stâlpilor
acestora. lapovița.
și consolelor de susținere

SEMNE CONVENȚIONALE
DETERMINARILE DIRECTE ASUPRA DEPUNERILOR DE GHEAȚĂ PE CONDUCTORI

Costau în stabilirea felului depunerii,stabilirea duratei creșterii depunerii,măsurarea depunerii

maxime,măsurarea greutății depunerii maxime pe metro linear de conductor și în stabilirea
duratei totale a “cazului de depunere”
Măsurătorile respective se efectuează cu ajutorul unei instalații speciale,numită chiciurometru și
al unor piese auxiliare.

Fotografie 9
Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Ghea%C8%9B%C4%83
 CHIRCIUROMETRUL

Format din 3 țevi metalice(cu diametrul de 5

cm)plantate vertical în colțul de nord-est al
platformei meteorologice și prevăzute cu
suporți orizontali.

Fotografie 10
Sursa:Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti
 PIESE AUXILIARE FOLOSITE PENTRU DETERMINAREA DEPUNERILOR DE ZĂPADĂ

ȘUBLERUL ȘI SABLOANELE PONOMAREV :sunt utilizate pentru măsurarea dimensiunilor depunerilor de

gheață.Acestea din urmă sunt confecționate din material plastic transparent,aluminiu sau placaj și prezintă câte o tăietura în unghi ascuțit cu
laturi divizate.

Fotografie 11 Fotografie12
Sursa: Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti Sursa: Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti
 DETERMINAREA STRUCTURII
ZĂPEZII
Se realizează concomitant cu determinarea densitătii
zăpezii și se înscrie în rubricile corespunzătoare ale
registrului RM-1M,prin următoarele caracteristici:
0-zăpada proaspătă,în pulbere
1-zăpadă proaspătă,afânată(pufoasă)
2-zăpadă proaspătă,lipicioasă
3-zăpada veche(afânată)
4-zăpada veche,densă
5-zăpada veche,umedă
RIDICĂRILE NIVOMETRICE
6-crusta de zăpadă care nu este în contact cu zăpada
de sub ea Pentru aprecierea mai exactă a rezervei de
7-zăpada densă,cu crustă la suprafață apă din zăpadă și a condițiilor de dezvoltare
8-zăpada umedă,cu crustă la suprafață a plantelor de cultură,precum și pentru
9-zăpada înghețată,compactă
elaborarea prognozei viiturilor de
primăvară,stațiile meteorologice
organizează din timp în timp expediții de
ridicări nivometrice.
Ridicările novometrice pot
fi :pentadice,decadice,de control ,speciale
și episodice.
 EFECTUAREA
OBSERVAȚIILOR
(PRECIPITAȚIILE
AdMOSFERICE)
Datele obținute prin măsurarea cantităților de
precipitații se înscriu în rubrica din registrul RM-
1M,care corespunde orei respective avându-se în
vedere ca pentru toate cazurile când nivelul apei din
eprubeta se află la jumătatea intervalului dintre două
diviziuni.
In cazul pluviometrului Tretiakov,pentru efectuarea
determinării,observatorul aduce cu sine pluviometrul de
rezervă acoperit cu capac și il pune în locul celui de
serviciu,după ce în prealabil îl descoperă punând capacul
pe pluviometrul înlocuit,care intră din acel moment în
rezervă.
Determinarea cantităților de apă provocate din precipitații
se face la orele 07 și 19 timp local,în toate zilele când
fenomenul respectiv s-a produs.Colectorul pluviometrului
I.M. se controlează,iar vasul pluviometrului Tretiakov se
schimbă la orele de observații,chiar dacă în ziua respectiv
nu au căzut precipitații.
In cazul pluviometrului e tip I.M,la termenele
menționate(07,19)observatorul scoate capacul de pe
pluviometrul care a fost de rezervă și îl pune pe cel care
a fost de serviciu.
 Determinarea cantităților
Dacă precipitațiile de apă
căzute suntprovenite din precipitații
solide, pluviometrul careseaface
fost la
deorele 07 șise19
serviciu timpcu totul
duce
local, în toate
într-unazilele când fenomenul respectiv s-a produs. Colectorul pluviometrului I.M. sau
se Cantitatea
controlează,și din
iar
încăperile
durata ( ora
vasul
stației, unde
începerii
pluviometrului
se lasă acoperit
și aTretiakov
terminării ) schimbă
se
până
acestor când zăpada
precipitații
la orele de se sau grindina
înscriu
observații în, chiar
registrul
RM-1M. pentrumăzărichea aflată
ca ulterior în cumuleze
să se el se topește lent la temperatura camerei.
dacă în ziua respectivă nu aucucăzut
cantitățile și duratele
precipitații determinate la
termenele normale de observație.
 EFECTUAREA
OBSERVAȚIILOR
(STRATUL DE ZĂPADĂ)

Determinarea zăpezii se determină dimineața,după efectuarea măsurătorilor

privind grosimea stratului de zăpadă.Pentru ca zăpada să se lipească de pereții
cilindrului metalic al densimetrului,acesta trebuie să aibe temperatura mediului
unde se face determinarea . În acest scop el se scoate afară DIN BIROUL
STAȚIEI,cu 30 de minute inaintea determinarii.
 BIROUL STAȚIEI

Fotografie13
Sursa:https://prezi.com/fsl8fyf3qhaf/statia-meteorologica/
 EFECTUAREA OBSERVAȚIILOR DIRECTE ASUPRA
DEPUNERILOR DE GHEAȚĂ PE CONDUCTORI

Când creșterea depunerii încetează ,se

In etapă de la începutul depunerii se
examinează conductorii
chiciurometrului,se stabilește felul
depunerii ,se curăță de gheață conductorii
ficși pe câte o porțiune de 20 cm și se
efectuează determinări auxiliare privind
grosimea stratului de zăpadă,cantitatea
norilor,direcția și viteza vântului.
trece la efectuarea determinărilor
In etapa de creștere a depunerii se menționate anterior,pe ambii conductor
examinează conductorii ficși ai chiciurometrului.
chiciurometrului,se determină felul
depunerii și se curăță de gheață Dimensiunile depunerii se măsoară cu
conductorii ficși pe câte o porțiune de 20 ajutorul șublerului sau șabloanelor
cm. Ponomarev,pe două direcții
perpendiculare reprezentând diametrul și
grosimea.
 INREGISTRAREA DEPUNERILOR DE
CHICIURĂ PE CONDUCTORI

CHICIUROMETRUL M-28

1.Este un aparat de construcție sovietică a cărui funcționare se bazează pe

măsurarea greutății depunerilor de chiciură formate pe o tija metalică
vertical.
2. Chiciurograful se fixează pentru înregistrări pe o consolă instalată în
spațiul platformei meteorologice sau într-un alt loc liber,din apropiere.
3. Chiciurografele M-28 sunt de două feluri:unul care permite înregistrări
ale greutății depunerilor de chiciură,între 2 și 100 g și altul care permite
înregistrări ale greutății depunerilor de chiciură între 5 și 300 g.
 BIBLIOGRAFIE

Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,Tipografia Universităţii din Bucureşti.

https://www.wikipedia.org/
 Vă Mulțumesc!!

Fotografie
Sursa:https://www.digi-world.tv/stiri/natura-si-animale/stiai-cum-arata-in-realitate-fulgii-de-zapada-foto-23139