GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

LECȚIA NR. 20

MIȘCĂRILE ATMOSFEREI
FENOMENE METEOROLOGICE EXTREME

Salut! Eu sunt Domnul Geo și vreau să îți arăt

cât de frumoasă poate fi învățarea on-line, prin
Geografie, la clasa a V-a. Haide să pornim
împreună pe drumul cunoașterii Mișcările
atmosferei . Fenomene meteorologice extreme.

I. EXPLOREAZĂ: a
c o foaie de hârtie. Ține cu palma paharul (1) și întoarce-l rapid cîn jos.
EXPERIMENT : Pentru a pune în evidență forța aerului, umple cu apă un pahar de sticlă, apoi așează
drept capac o foaie de hârtie. Ține cu palma paharul (1) și întoarce-l rapid cu gura în jos. Retrage apoi
mâna! Foaia nu cade și apa nu curge (2)! Formulează o părere în care să explici acest fapt.
t.

Sursa: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Geografie/ART/#book/u3-p62-63

Presiune atmosferică este forța cu care aerul apasă pe suprafața Pământului. Aceasta se manifestă în
toate direcțiile, nu doar de sus în jos.
Ca orice element meteorologic, presiunea atmosferică variază. Când temperatura aerului este ridicată,
presiunea este mai scăzută, deoarece aerul încălzit se dilată, cântărește mai puțin și exercită o forță mai
mică. La o temperatură mai scăzută presiunea este mai mare, aerul rece fiind mai dens și mai greu.
Presiunea atmosferică variază și în funcție de altitudine. Cu cât altitudinea crește, presiunea scade,
deoarece aerul devine din ce în ce mai rarefiat.
Masele de aer cu presiune mică se numesc cicloni(-), iar cele cu presiune mare se numesc anticicloni
(+). Masele de aer tind să se deplaseze dinspre zone cu presiune mare spre cele cu presiune mică.
Vântul este mișcarea orizontală a aerului dinspre o zonă cu presiune mare spre o zonă cu presiune
mică. În funcție de durată, viteză și direcție, vânturile au fost împărțite în trei mari categorii: permanente,
periodice și locale.
1) Vânturile permanente bat tot timpul anului și au aceeași direcție și viteză.

Urmăriți cu atenție filmul : https://youtu.be/sid-YEnCsM4

Autori: Budurcă Măgduța, Ginghină Cătălina

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Notați vânturile permanente și precizați pentru

fiecare între ce grade latitudinale bat.

Care dintre vânturile permanente se manifestă pe

teitoriul țării noastre ?

2) Vânturile periodice sunt vânturi care se formează datorită încălzirii diferențiate a uscatului și a
suprafețelor acvatice sau încălzirii diferențiate în timpul verii și iernii în cele două emisfere. Vânturile
periodice acționează o perioadă de timp dintr-o direcție, după care în perioada următoare acționează din
direcția opusă.
Cele mai cunoscute vânturi periodice sunt: musonii, brizele marine și brizele montane.
Observă imaginile de mai jos. Din ce direcție bate vântul pe timpul zilei? Dar noaptea? Explică felul
în care se formează aceste vânturi.

Briză marină: a. ziua; b. noaptea

SURSA : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Geografie/Litera/

3) Vânturile locale poartă această denumire deoarece bat numai în anumite regiuni. Pe glob există
numeroase vânturi locale. În țara noastră, cele mai cunoscute sunt crivățul și foehnul.
Foehnul se formează ca urmare a diferenței de presiune dintre baza muntelui și vârful acestuia. Aerul cu
o presiune mare urcă spre vârful muntelui și se răcește, generând precipitații. Ulterior, în timp ce coboară
versantul, se încălzește și provoacă topirea timpurie a zăpezii. În Munții Făgăraș, poartă denumirea
de Vântul Mare

Autori: Budurcă Măgduța, Ginghină Cătălina

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE
II. APROFUNDEAZĂ:
Presiunea atmosferică se măsoară cu barometrul și se exprimă în mm coloană de mercur (mm Hg).
Presiunea este normală când barometrul indică 760 mm Hg.

Barometru

Instrumentul folosit pentru determinarea direcției și vitezei vânturilor

este girueta.
Pentru măsurarea vitezei se mai foloseşte și anemometrul.

Fenomene meteorologice extreme

În natură au loc diferite procese la nivelul atmosferei și al componentelor sale, procese care duc la apariția
unor fenomene meteorologice (ploi torențiale, chiciură, vijelii, viscole etc.). Când fenomenele
meteorologice devin foarte intense, se transformă în fenomene meteorologice extreme, care afectează în
mod negativ omul și activitățile sale.
Dintre cele mai cunoscute și mediatizate fenomene meteorologice extreme sunt ciclonii tropicali,
tornadele, seceta, grindina, furtuni etc.
Vizionați filmul și rezolvați exercițiul de mai jos
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20Va/Geografie/Litera/pagini/pagina58/GEO5P1_58_1/GE
O5P1_58_1.mp4

Asociați imaginile de mai jos notate cu literele a,b,c cu fenomenul pe care îl reprezintă( notat cu cifre de
la 1- 5 )

a. b. c.

1. secetă 2. furtună 3. ciclon 4. tornadă 5. secetă

TEMĂ- portofoliu

Realizează un eseu având ca subiect unul dintre următoarele fenomene climatice extreme: furtuni,
tornade, furtuni de zăpadă, valuri de aer cald/rece,secetă etc. Menționează ce reprezintă, unde se
manifestă și ce efecte poate să aibă.

Autori: Budurcă Măgduța, Ginghină Cătălina

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

III. APLICĂ

Explică de ce masele de aer mai reci urcă dimineața spre versanți, iar noaptea fenomenul se
produce invers? Care este diferența dintre brizele marine și cele montane?

Brizele de munte – vale

De ce se formează musonii? Analizează imaginile alăturate (a și b) și explică mecanismul de

manifestare a acestor vânturi în cele două sezoane (anotimpuri).

SURSA : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Geografie/ART/#book/u3-p64-65

Rezolvați următorul exercițiu: https://learningapps.org/17171148

Grupaţi vânturile (musonii, alizeele, briza de munte-vale, vânturile polare, crivăţ, vânturile de vest,
foehnul,brizele marine,foehn-ul) pe cele trei categorii :

a) vânturi permanente b) vânturi locale c) vânturi periodice

--------------------------- ------------------------ ---------------------

--------------------------- ------------------------ -------------------

-------------------------- ------------------------ ---------------------

Autori: Budurcă Măgduța, Ginghină Cătălina

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

Aplicație practică – anemometru

Pentru a putea măsura viteza vântului, se poate construi un anemometru în casă. Ai nevoie de:
- 2 benzi de carton ondulat (de 35 cm lungime);
- plastilină;
- o pioneză;
- un marker;
- un creion cu radiera la un capat;
- 4 pahare de polistiren;
- un capsator;
- o foarfecă.
Pentru ca experimentul să fie reușit, aceștia sunt pașii de construire a unui anemometru:
- puneți benzile de carton în cruce;
- capsați-le bine în centru;
- tăiați partea de sus a paharelor de polistiren pentru a le face mai ușoare;
- desenați pe una din ele cu markerul, după plac;
- capsați cupele de capetele cartonului (asigurați-vă că sunt îndreptate toate în aceeași direcție);
- infingeți creionul în plastilină (asigurați-vă că radiera este în sus);
- fixați pioneza în mijlocul benzilor de carton și treceți-o prin carton și prin radiera creionului.
Modul de funcționare este foarte simplu: pentru ca anemometrul să funcționeze, trebuie să existe mișcări
ale aerului (ale vântului). Pe măsură ce bate vântul, paharele încep să se miște, creând o mișcare de rotație
a întreg ansamblului. Fiți cu ochii pe paharul desenat cu markerul. El vă va ajuta sa determinați viteza
vântului.

Autori: Budurcă Măgduța, Ginghină Cătălina

 GHID METODOLOGIC DE ÎNVĂȚARE ON-LINE LA DISCIPLINA GEOGRAFIE

IV. SCHIȚA LECȚIEI

Mișcările atmosferei

Presiunea atmosferică este greutatea cu care aerul apasă asupra suprafeței terestre
Presiunea atmosferică variază în funcţie de temperatura aerului:
Temperatură scăzută - presiune ridicată
Temperatură ridicată - presiune scăzută
Se măsoară cu barometrul,iar valoarea normală este de 760mmHg
Dinamica atmosferei
Aerul se mişcă datorită diferenţei de presiune dintre două zone ale atmosferei
- pe verticală
- pe orizontală- vânturile
Vânturile pot fi:
• permanente
• regulate
• locale
Vânturile permanente
1) Alizeele
2) Vînturile de vest
3) Vânturile polare
Vânturile periodice
1)Musonii
2)Brizele marine
3)Briza de munte-vale
Vânturile locale
1)Crivățul
2)Foehnul

Autori: Budurcă Măgduța, Ginghină Cătălina