Meteorologia

Cuprins
1. Prognoze meteo
2. Fenomene meteo extreme
1. Tornada
2. Tsunami
3. Furtuna
3. Efecte
 Prognoze meteo
Prognoza meteorogica reprezinta punerea in practica a unor noi
tehnologii si aparate cu scopul emiterii unor parametrii de prevedere a
starii vremii. Datele reies din studiul a mai multor parametrii a conditii
atmosferice. Chiar si cu atatea tehnologii conditiile meteo emise de catre
oameni specializati in domeniu pot propune prognoza eronata. Prognoza
meteo este utila pentru toti oamenii, dar mai ales pentru: agricultori,
piloti, navigatori etc.
O data cu lansarea satelitilor in jurul Pamantului, statiile
meteorologice ofera informatii ample si precise despre starea vremii si
despre presiunea atmosferica. Specialistii analizeaza informatiile primite
si creeaza harti sinoptice cu starea vremii, bataia vantului etc.
Cu ajutorul presiunii atmosferice, maselor de aer, temperatura
aerului, umiditatea aerului, directia si viteza vantului se poate prezice
vremea din urmatoarele zile.
Cum se realizeaza prognoza meteo din punct
de vedere fizic?
Prognoza se realizeaza dupa presiunea atmosfericca. Daca presiunea
atmosferica scade trebuie sa ne asteptam la vreme urata. Daca presiunea
creste trebuie sa ne asteptam la vreme frumoasa. Vara presiunea
atmosferica este mai mare decat iarna. Presiunea atmosferica difera de la
un punct la altul al globului. Statiile meteorologice si satelitii masoare de
cateva ori pe zi presiunea atmosferica in diferite puncte ale globului.
Meteorologii analizeaza informatiile primite si traseaza pe harta linii de
egala presiune care poarta numele de “izobare”. Altii meteorologi
analizeaza aceste izobare si se fac previziunii meteorologice. Presiunea
de referinta dupa care se iau meteorologii este cea normala adica cea de:
101325 Pa. Unui anticiclon ii corespunde o zona joasa cu campii unde de
obicei timpul este frumos. O depresiune este o zona muntoasa de mare
altitudine unde vremea este urata si ploioasa si caruia ii corespunde o
presiune mai mica decat cea normala. In jurul acestor zone bate adesea
vantul.
Aerul se deplaseaza din zonele de inalta presiune in cele se joasa
presiune insa acest fenomen este influentat si de altii factori cum ar fi
rotatia pamantului. Masele de aer sunt antrenate de rotatia pamantului.
Din aceste cauze vanturile nordice bat in jurul acelor de ceasornic cand
este un anticiclon si in inversul acelor de ceasornic cand presiunea
atmosferica este de joasa presiune. In emisfera sudica sensul
vanturilor este schimbat.
 Fenomene meteo extreme
Aceste fenomene meteo se produc din mai multe cauze. Unele
fenomene sunt foarte devastatoare. Pot lasa un intreg oras fara nimic
si pot chiar omori oameni. Una dintre cauzele de producere este
incalzirea globala care face climatele sa se schimbe total. Ierni
geroase, verii sufocante etc. Acestea nu se intampla asa usor. Unele
dintre fenomenele extreme pot fi:
1. Tornada
2. Tsunami
3. Furtuna
 1. Tornada
O tornada este un vant foarte puternic ce actioneaza sub forma de
vartej de aer. Cel mai frecvent acest fenomen se gaseste in America de
Nord. Vantul se roteste pe verticala si este insotit de norii negrii.
Vartejul se inalta de la suprafata pamantului pana la nori. Procesul de
formare este complex si nici astazi nu se cunosc toate datele despre
el. Vantul ia nastere cand sunt indeplinite anumite conditii climatice.
Tornadele sunt legate si de anumite pozitii geografice si de perioade
ale anului. In trecut ele erau considerate duhuri rele.
Ele se formeaza cand o cantitate foarte mare de aer cald urca iar
cantitatea de aer rece coboara. Prin aceasta deplasare se formeaza o
palnie. Aceste vanturi se formeaza de obicei in regiunile unde climatul
este subtropical si in zonele cu clima temperata.(In partea centrala din
SUA si pe coasta golfului Mexicului).
 2. Tsunami
Tsunamiul reprezinta o unda energetica de tip mecanic care se
propaga prin apa oceanelor, ca urmare a miscarea placilor tectonice de
sub apa. Unele din cauzele producerilor:
1. Miscarea placilor tectonice in apa
2. Prabusirea unor meteoriti sub oceane
3. Ruperi abrupte de roci
4. Ruperi bruste de ghetari in oceane

Tsunamiul se produce diferit fata de valul obisnuit. El se produce in larg

la ape adanci si prinde viteze foarte mari, de maximum 700 km/ora. Se
produce in toata masa apei. El nu este la suprafata ca valurile obisnuite.
El poate masura intre cativa centimetrii si chiar cativa zeci de metrii. In
drumul lui catre mal trage toata apa pentru a fi ca un zid de apa.
Un tsunami fiind el cat de mic poate produce victime si pagube
materiale foare mari.

Cum putem stii ca va urma un tsunami?

La inceput apa de la mal se retrage din senin. In departare se vede ca

un zid de apa care vine foarte rapid spre uscat. Apa ocupa cu rapiditate
spatiul gol, si intra cu viteza mare pe plaja.
 3. Furtuna
Furtuna este un fenomen meteo extrem care consta in ploaie si
descarcari electrice. De obicei acestea vin la pachet cu tunete
puternice si grindina. Cand este furtuna adesea sunt si vanturi
puternice de peste 80 km/ora. Pe oceane se pot forma chiar si
tsunamiuri. Furtuna poate devasta o regiune intreaga. De obicei
furtuna dureaza in medie cam 4 ore in care norii se descarca puternic.
 Efecte
Efectele fenomenelor meteo sunt multe. Pot fi cele pozitive in care
meteorologii prezic vremea din urmatoarele zile si pot fi si cele
negative unde se produc bagube materiale insa cele mai rele sunt
decesele umane.
Efectele cand meteorologii prezic vremea sunt pozitive deoarece
omul stie la ce vreme sa se astepte in zilele urmatoare. Omul daca stie
cum va fi vremea poate sa se precateasca cu haine obiecte etc.
Efectele negative sunt de obicei dupa un fenomen de vreme
extrema cand fenomenul a produs pagube materiale si acestea trebuie
recuperate de la guvern. Decesele oamenilor sunt cele mai mari
pagube deoarece omul respectiv nu are nici o vina ca a decedat si pur
si simplu un fenomen meteo l-a ucis. Ex: Tsunamiul poate ineca o
gramada de oameni nevinovati care stateau la plaja. Insa cu cat
evoluam cu atat mijloacele meteorologice sunt mai avansate si pot
prezice mult mai multe lucruri.