Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noiembrie 2013
CUPRINS
CUPRINS..................................................................................................................................... 2
ETIMOLOGIE:............................................................................................................................. 3
IMPACT ASUPRA SOLULUI SI REGIUNILOR:...........................................................................3
ISTORIC:..................................................................................................................................... 3
PROCESUL DE FORMARE AL MUSONILOR:............................................................................5
CLASIFICARE GLOBALA A MUSONILOR:.................................................................................5
Musonul African:....................................................................................................................... 5
Musonul din America de nord:..................................................................................................6
Musonul Asiatic:....................................................................................................................... 6
Musonul Australian:.................................................................................................................. 7
Musonul European:.................................................................................................................. 7
ASPECTE BENEFICE ALE MUSONILOR:..................................................................................8
DEZAVANTAJELE MUSONILOR:...............................................................................................8
MASURI DE SIGURANTA IN CAZUL DEZASTRELOR PROVOCATE DE MUSONI:.................9
Masuri generale de siguranta:..................................................................................................9
Masuri de siguranta in caz de inundatii:.................................................................................10
Masuri de siguranta in caz de furtuni de praf sau de nisip:.....................................................10
Masuri de siguranta in cazul descarcarilor electrice:..............................................................10
CONCLUZII:.............................................................................................................................. 10
BIBLIOGRAFIE:......................................................................................................................... 11
11
ETIMOLOGIE:
Termenul muson deriva din cuvantul de origine portugheza mono, si din denumirea
arabeasca mausin = anotimp1. Prima atestare a acestui termen este mentionata in
limba engleza, in coloniile britanice ale Indiei, si facea referire la marile vinturile
sezoniere care suflau dinspre Golful Bengal si Marea Arabiei, in Sud-Vest, aducand cu
ele ploi serioase arealului. In India, musonul sud-vestic esre denumit in bengali:
Nairutya Maarut.
ISTORIC:
Incidenta musonului asiatic a fost legata de ridicarea Platoului Tibetan dupa coliziunea
subcontinentului Indian si Asia acum aproape 50 de milioane de ani. Studii diferite
1
11
indica aparitia musonilor acum aproape 8-20 de milioane de ani. Aceasta ipoteza se
afla inca in discutie, deoarece se asteapta prelevarea si colectarea de probe de pe
fundul oceanului prin Programul "Integrated Ocean Drilling". Musonii au variat
semnificativ in timp si forta, de la primele aparitii, iar printre motivele principale ale
acestor schimbari se numara modificarile climei la nivel global. Un studiu al planctonului
marin sugereaza ca musonul indian s-a intetit acum aproximativ 5 milioane de ani. Apoi,
in timpul perioadelor reci (ere de gheata), nivelul marii a scazut. Cand s-a intamplat
acest lucru, apele reci din Pacific au fost impiedicate sa se mai verse in Oceanul Indian.
Si astfel se presupune ca intensificarea musonilor este un rezultat al cresterii
temperaturii pe suprafata Oceanului Indian.
Dar ce este de fapt musonul? Sezonul musonilor este o perioada binevenita pentru
conditiile aspre si desertice din multe zone ale lumii. Totodata sezonul musonilor poate
insemna si foamete raspandita pe suprafete intinse insa si suficienta ploaie pentru a
provoca moartea si ranirea a sute de persoane in inundatii. Cei mai faimosi musoni sunt
cunoscuti a avea loc in Asia, India si chiar Statele Unite ale Americii 2.
Musonii sau sezonul ploios sunt schimbari ale directiei vantului, care cauzeaza
precipitatii excesive in multe parti ale lumii inclusiv in Asia, America de Nord, America
de Sud si chiar Africa. Motivul pentru care India are parte de un sezon musonic intens,
se datoreaza altitudinii sale. Cu cat este mai inalt terenul, cu atat este mai posibila sa se
dezvolte zone de presiune joasa. Platoul Tibetan din nordul Indiei este unul dintre cele
mai intinse si mai inalte platouri de pe pamant.
Primele consideratii stiintifice despre muson au aparut in 1686 pe baza cercetarilor
matematicianului englez Edmond Halley. Halley este prima persoana care a descoperit
ca incalzirea diferentiala a pamantului si oceanului provoaca circulatia acestor massive
mase de aer. Este posibil insa ca sezonul musonic sa nu provoace dezastre atat de
mari, foamete sau seceta in multe parti ale lumii. De exemplu intre anii 1876-1879,
India a experimentat asemenea perioade. Pentru studii mai amanuntite in privinta
factorilor care provoaca aceste sezoane musonice, a fost creat Serviciul Indian
Meteorologic (IMS). Mai tarziu, un mathematician englez Gilbert Walker, a inceput sa
studieze efectele musonilor din India, cautand un model pentru detele climatice. Acesta
a fost convins ca exista un motiv sezonier si directional pentru schimbarile musonice.
Conform Centrului de Prognoza Meteorologica termenul oscilatie sudica a fost utilizat
pentru a descrie efectele schimbarilor de presiune. Conform inregistrarilor in timp ale
climatului, Walker a observant ca atunci cand presiunea creste in este, in acelasi timp
presiunea scade in vest si vice versa. Walker a descoperit si ca sezoanele musonice
asiatice erau deseori legate de perioade de seceta in Australia, Indonezia, India, si parti
din Africa. Jacob Bjerknes, un meteorolog norvegian, va mentiona mai tarziu ca modul
2
11
de circulatie al vanturilor, ploilor si vremea in sine face parte din modelul circulatiei
maselor de aer din Pacific, pe care l-a numit circulatia Walker.
11
Acesta migreaza spre nord dinspre Atlantic in Februarie, ajunge in Africa de Vest in
jurul datei de 22 Iunie, si apoi se intoarce inapoi in sud pana in luna Octombrie 3.
Vanturile uscate de nord est, si forma acestora mai extrema denumita harmattan, sunt
intrerupte de modificarile nordice din ITCZ (Zona de Convergenta Intertropicala) si aduc
vanturi cu precipitatii in timpul verii. Acest model meteorologic adduce zonelor
semiaride ale Sahelului si Sudanului majoritatea precipitatiilor lor.
Musonul din America de nord:
Musonul nord-american (NAM) are loc incepand cu sfarsitul lunii Iunie si pana in
Septembrie, avand originea in Mexic si intinzandu-se in sud-vestul Statelor Unite ale
Americii pana la jumatatea lunii Iulie. Afecteaza Mexicul de-a lungul lantului muntos
occidental Sierra Madre, si de asemeni Arizona 4, New Mexic, Nevada, Utah, Colorado,
West Texas si California. Mai este cunoscut si sub denumirea de musonul de vara,
musonul sud-vestic, musonul Mexican sau musonul din Arizona 5. Mai este denumit
adeseori si musonul desertic deoarece o mare parte din zonele afectate sunt deserturile
Mojave si Sonoran.
Musonul Asiatic:
Acesta transporta aerul umed din Oceanul Indian si Pacific, catre Asia de Est. Acesta
afecteaza aproximativ o treime din populatia globului, influentand climatul Japoniei
(incluzand Okinawa), Coreea, Taiwan, Hong Kong, Macau, Arhipelagul Filipine, IndoChina, si mare parte din tarmul Chinei. Este declansat de diferentele de temperatura
dintre continentul Asiatic si Oceanul Pacific. Musonul este impartit intre musonul cald si
umed de vara si cel rece si uscat de iarna. Musonul de iarna rece si uscat este
responsabil pentru depunerile de praf eolian si pedogeneza care au condus la crearea
Platoului Loesian. De regula, musonul urmeaza de-a lungul timpului, un model
predictibil, cu vanturi care bat spre sfarsitul lunii iunie, aducand precipitatii semnificative
in peninsula coreeana si in Japonia.
Totusi acest model deviaza de la sablonul specific uneori, provocand seceta si stricarea
recoltelor. Iarna vanturile bat dinspre nord-est, iar precipitatiile musonice se muta inspre
sud, pe cand precipitatii intense au loc in sudul Chinei si in Taiwan. Musonul Est Asiatic
este cunoscut in limba coreeana ca si jangma ( ). In Japonia limita musonului este
cunoscuta ca si bai-u pe masura ce avanseaza inspre nord in timpul primaverii, si
denumit ca si shurin in momentul in care limita se retrage inspre sud in timpul lunilor
3
11
de toamna. Peste Japonia si Coreea, musonul ia forma unui front cvasi-stationar care
separa masele de aer rece. Dupa ce musonul trece, temperaturile din timpul zilei
depasesc 32 C (90 F).
Musonul de vara est Asiatic este strans legat de musonul de vara al pacificului de vest.
Amandoua fac parte din sistemul meteorologic global si sunt afectate de oscilatia sudica
El Nino (ENSO) si variatiile de suprafata ale temperaturii din Pacificul de Vest si
oceanelor inconjuratoare, oscilatia bianuala troposferica si musonul de vara sud asiatic.
In plus taifunurile din zona vestica a Pacificului de Nord sunt mult mai active in timpul
musonului de vara est asiactic. Aceste oscilatii ar putea fi considerate component ale
musonului de vara este asiatice, mai ales ca ele contribuiesc substantial la cantitatea de
precipitatii si au un impact major in regiunile pe care le afecteaza. Datorita impactului
asupra unei treimi din populatia globului si asupra sistemului climatic global (incluzand
efectele asupra schimbarilor climatice), studiul musonului est asiatic, s-a bucurat de o
atentie attention crescuta in tarile est asiatice si in Statele Unite ale Americii.
Musonul Australian:
Cunoscut ca si musonul indo-australian. Sezonul ploios are loc din Septembrie in
Februarie si reprezinta o mare sursa de energie pentru circulatia Hadley circulation pe
parcursul iernilor boreale. Este asociat cu miscarile maximelor de caldura dinspre
Emisfera Nordica in Emisfera Sudica. Vanturile mord-estice bat asupra Asiei de Sud, si
sunt intoarse inspre Nord-Vest/Vest inspre Australia de catre topografia Borneo. Lucru
care formeaza un vortex cyclonic de circulatie deasupra Borneo, care impreuna cu aerul
rece de iarna care coboara de la latitudini ridicate, cauzeaza fenomene meteorologice
semnificative in aceasta regiune. Cateva exemple ar fi crearea unei furtuni tropicale rare
de joasa latitudine in anul 2001, Furtuna tropical Vamei, si potopul devastator din
Jakarta din anul 2007. Are tendinta de a urmari mazimele de incalzire pana in Vietnam
si Peninsula Malay, catre Sumatra (in septembrie), Borneo si Filipine ( in Octombrie),
catre Java si Sulawesi (in Noiembrie), Irian Jaya si Australia de Nord (in Decembrie si
Ianuarie). Totusi musonul nu reprezinta un simplu raspuns al incalzirii ci o interactive
complexa de topografie, vant si mare, dupa cum este demonstrat si de catre disparitia
sa mai mult abrupta decat etapizata din regiune. Musonul australian (cel "Ud") are loc in
perioada verii cand se desfasoara catre regiunea nordica a Australiei. Mai mult de trei
semestre de precipitatii anuale cad in nordul Australiei in acest timp.
Musonul European:
Acesta este vanturilor vestice care bat dinspre Atlantic, unde se incarca cu precipitatii.
Acestea sunt obisnuite in timpul iernilor europene, dar se linistesc odata cu venirea
primaverii in Martie, Aprilie si Mai. Vanturile reincep in Iunie. Precipitatiile de regula au
loc in doua valuri, la inceputul lunii iunie sis pre sfarsitul lunii iulie. In mod concret
musonul European nu este un muson in sensul traditional, deoarece nu intruneste toate
11
DEZAVANTAJELE MUSONILOR:
Printre principalele dezavantaje ale musonilor se numara inundatiile, alunecarile de
teren, accidentele aviatice, uragane, taifun, etc. Nepalul este cunoscut pentru conditiile
de zbor neprielnice chiar si in perioade meteorologice senine si cu cea mai buna
navigatie aeriana din lume. Insa in conditii meteorologice rele si mai ales noaptea, cu
proceduri de navigatie rudimentare, lucrurile devin nesigure. In Nepal se fac presiuni de
catre companiile aeriene asupra pilotilor pentru a zbura in ciuda vremii rele si avand o
greutate peste limita. Managementul acestor companii locale comerciale este la randul
sau fortat de catre "autoritati cu putere mai inalta de decizie" sa opereze aceste zboruri
in ciuda conditiilor de zbor precare. Si in plus exista si presiuni din partea pasagerilor
care sunt in zone unde transportul nu este atat de frecvent operat. Exista chiar o moda
intre pilotii nepalezi de a folosi in mod incorect si ilegal optiunile de navigatie, cand se
afla in interiorul norilor sau al muntilor, pentru a dezvolta trasee individuale si proceduri
bazate pe pozitii presupuse ale satelitului. Iar la nivelul solului exista un haos care
creste gradual cu numarul de zboruri si imposibilitatea de a implementa proceduri sau
reguli de urmat pentru toti pilotii care opereaza aceste zboruri. Controlorii de trafic
aerian nu fac fata sarcinilor de la locul de munca datorita incarcarii, iar sistemele de
siguranta, navigatie si radar cedeaza deseori.
11
In aceste conditii din sezoanele musonice, Autoritatea aviatica civila din Nepal (CAAN)
a inregistrat 56 de accidente aviatice in Nepal incepand cu anul 1955, si un numar de
31 de acidente au avut loc odata cu dereglementarea aviatiei interne in anul 1992,
semnificand o pierdere totala de 555 de vieti. Un motiv al acestor accidente este atat
cresterea numarului de zboruri, cat si zborurile in conditii de vreme neprielnice. Numarul
mare de victime se datoreaza prabusirii avioanelor Thai si PIA Airbus 310 la doua luni
distanta unul de celalalt in anul 1992. Aceste doua accidente aviatice si majoritatea
accidentelor inregistrate in cei 12 ani au avut loc in timpul sezonului musonic. Toate
aceste accidente au fost clasificate ca fiind zbor controlat in teren (CFIT), adica un
avion care zboara normal si se prabuseste intr-un munte pe conditii de vreme
nefavorabile.
Fiecare familie trebuie sa aiba propriul kit in caz de dezastru, care sa contina
lucruri de baza pentru supravietuirea a cel putin 3 zile: mancare (un stoc de
mancare care nu necesita gatire sau pastrare la frigider), apa (aproximativ 12 litri
de apa pastrata in containere inchise si curate) si haine groase, avand in vedere
ca reteaua de gaz, electricitate si apa ar putea fi intrerupta; Un radio portabil
operat pe baterii, lanterna si baterii de rezerva; Lumanarile si lampile cu ulei pot
provoca incendii; Medicamentatie necesara;
11
CONCLUZII:
In zonele in care musonii au o periodicitate clara, traieste aproximativ o jumatate din
populatia globului. Daca modul de actiune al musonilor sau efectele acestora deviaza
6
11
BIBLIOGRAFIE:
1. http://weather.about.com/od/monsoons/f/monsoons.htm http://www.worldsc
ientific.com/worldscibooks/10.1142/5482
2. http://nepalitimes.com/news.php?id=2412#.UqBNM-WttWR
3. http://southwestweather.com/wx/wxmonsoonsaftey.php
4. http://www.monsoonsafety.org/
5. http://jurnalul.ro/stiri/externe/musonul-din-india-continua-sa-faca-ravagii550-de-persoane-au-murit-in-urma-ploilor-si-a-alunecarilor-de-teren-videofoto-646162.html
11