BIOLOGIE

STOMACUL
STOMACUL ( ÎN LIMBA GREACĂ GASTER, LAT. VENTRICULUS)
ESTE ORGANUL DIGESTIV LA TOATE ANIMALELE PE SCARA DE
EVOLUȚIE BIOLOGICĂ (DE LA SEPIE PÂNĂ LA OM), FIIND UN
ORGAN MUSCULO-CAVITATEA CARE, LA OM, ARE UN SINGUR
COMPARTIMENT (CU MAI MULTE COMPARTIMENTE LA
RUMEGĂTOARE ȘI PĂSĂRI), ÎN INTERIOR FIIND CĂPTUȘIT CU
MUCOASA GASTRICĂ.
HRANA, CARE, ÎN PREALABIL, ESTE DEJA TRITURATĂ LA
NIVELUL GURII CU AJUTORUL DINȚILOR, ÎN INTERIORUL
COMPARTIMENTULUI GASTRIC VA FI AMESTECATĂ CU SUCUL
GASTRIC (COMPUS DIN ACID CLORHIDRIC) ȘI ENZIME
(PEPSINA), CARE DESCOMPUN MOLECULELE MARI, ÎN SPECIAL
PROTEINELE.
 PERISTALTISMUL ȘI SECREȚIA SUCULUI GASTRIC SUNT
STIMULATE, CRESCÂND DE LA 10 ML/ORĂ, ÎN STARE DE
REPAUS (INTERPRANDIAL), PÂNĂ LA 1000 ML/ORĂ,
ACEASTA FIIND REALIZATĂ PRIN EXCITAREA NERVILOR
CE DESERVESC ATÂT STOMACUL, CÂT ȘI CAVITATEA
BUCALĂ, SAU ESOFAGUL (PRIN MASTICAȚIE, MIROS,
GUST).
PENTRU A REALIZA DIGESTIA, HRANA ESTE OPRITĂ LA
NIVELUL PILORULUI (ORIFICIUL DE CONTINUARE A
STOMACULUI CU INTESTINUL SUBȚIRE).
PREZENTAREA STOMACULUI
 FORMA ȘI DIMENSIUNILE STOMACULUI
STOMACUL POATE SĂ DIFERE DE LA O PERSOANĂ LA ALTA, ÎN
FUNCȚIE DE VÂRSTĂ, SEX, PERIOADĂ FUNCȚIONALĂ, REGIM
ALIMENTAR. ÎN MOD NORMAL, ÎN POZIȚIE VERTICALĂ, PE
STOMACUL GOL, STOMACUL UNEI PERSOANE POATE FI
COMPARAT CU UN J MAJUSCUL SAU CU O UNDIȚĂ. CÂND
STOMACUL ESTE PLIN CU MÂNCARE, ACESTA CREȘTE ÎN
DIMENSIUNE, ÎNSĂ ÎȘI PĂSTREAZĂ FORMA CLASICĂ.
ÎN STARE DE UMPLERE NORMALĂ, STOMACUL ARE O LUNGIME
DE 25 CM, LĂȚIME ÎNTRE CELE 2 CURBURI DE 12 CM, O GROSIME
DE 8 CM. UN STOMAC GOL ARE O LUNGIME DE 18 CM, 7 CM
LĂȚIME, 0 GROSIME, PEREȚII FIIND APLICAȚI UNUL PESTE
CELĂLALT. CAPACITATEA MEDIE A STOMACULUI ESTE DE 1 300
CMC, ÎNSĂ ACEASTA SE POATE MODIFICA ÎN FUNCȚIE DE
ANUMIȚI FACTORI.
MARGINEA DREAPTĂ CORESPUNDE CURBURII MICI,
ESTE CONCAVĂ ȘI ESTE FORMATĂ DINTR-UN SEGMENT
MAI LUNG, VERTICAL ȘI UNUL MAI SCURT CU DIRECȚIE
TRANSVERSALĂ SAU PUȚIN ASCENDENTĂ PE DREAPTĂ.
LOCUL DE TRECERE DINTRE ACESTE DOUĂ SEGMENTE SE
NUMEȘTE INCIZURA UNGHIULARĂ ȘI ESTE FOARTE
IMPORTANTĂ ÎN CLINICĂ ȘI RADIOLOGIE. SEGMENTUL
ORIZONTAL PREZINTĂ DOUĂ INCIZURI. PRIMA ESTE
INCIZURA DUODENOPILORICĂ SUPERIOARĂ, CARE
MARCHEAZĂ LIMITA EXTERIOARĂ DINTRE STOMAC ȘI
DUODEN, IAR A 2-A SE NUMEȘTE INCIZURA PILORICĂ
SUPERIOARĂ ȘI SE GĂSEȘTE LA APROXIMATIV 4 CM ÎN
STÂNGA PRECEDENTEI.
 MARGINEA STÂNGĂ (CURBURA MARE) ESTE
CONVEXĂ ȘI ESTE MAI MARE COMPARATIV CU
MARGINEA DREAPTĂ. ACEASTĂ MARGINE
PORNEȘTE DE LA MARGINEA STÂNGĂ A ESOFAGULUI
CU CARE FORMEAZĂ INCIZURA CARDIALĂ, NUMITĂ
ȘI UNGHIUL LUI HIS, DUPĂ CARE STRĂBATE FUNDUL
ȘI CORPUL STOMACULUI ȘI SE RECURBEAZĂ LA
DREAPTA ȘI ÎN SUS. AICI AVEM O INCIZURĂ
DUODENOPILORICĂ INFERIOARĂ ȘI O INCIZURĂ
PILORICĂ INFERIOARĂ.
 m e sc !!
ă M ul țu
V