UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea De Geografie
Specializarea: Cartografie

IDENTIFICAREA ȘI DEFINIREA
PRINCIPALELOR ELEMENTE METEOROLOGICE

Student:DOGARU Răzvan-Laurențiu
Grupa 111

București,
Octombrie 2022
Cuprins

1. DEFINIREA..................................................................................................................................................................................
...........3
2. ELEMENTE
METEOROLOGICE...........................................................................................................................................................4
2.1. RADIAȚIA....................................................................................................................................................................5
2.2. TEMPERATURA............................................................................................................................................................7
2.3. PRESIUNEA ATMOSFERICĂ......................................................................................................................................8
2.4. VÂNTUL.......................................................................................................................................................................9
2.5. EVAPOTRANSPIRAȚIA.............................................................................................................................................10
2.6. UMIDITATEA AERULUI...............................................................................................................................................11
2.7. NEBULOZITATEA........................................................................................................................................................13
2.8. PRECIPITAȚII...............................................................................................................................................................14
2.9.
VIZIBILITATE.................................................................................................................................................................15
2.10. FENOMENE METEOROLOGICE.............................................................................................................................16
3.
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................................................................
........17
 DEFINIREA ELEMENTELOR METEOROLOGICE
Elementele meteorologice reprezintă parametrii stării atmosferei, cum ar
fi temperatura, umiditatea aerului, viteza și direcția vântului, etc.

Elementele meteorologice includ, de asemenea, fenomene meteorologice precum

furtunile și furtunile de zăpadă.

Variațiile elementelor meteorologice sunt rezultatul proceselor atmosferice și

determină vremea și clima.

Elementele meteorologice sunt observate la stațiile aerologice și meteorologice

(meteorologice) și la observatoarele meteorologice cu ajutorul instrumentelor
aerologice și meteorologice.
ELEMENTELE METEOROLOGICE
1. Radiația
2. Temperatura
3. Presiunea atmosferică
4. Vântul
5. Evapotranspirația
6. Umiditatea aerului
7. Nebulozitatea
8. Precipitații
9. Vizibilitatea
10.Fenomene meteorologice
 Radiația
RADIAȚIA
(analog fluxul radiativ)
reprezintă totalitatea fluxurilor care
sunt emise de Soare și intră în contact
cu atmosfera terestră.

Aceasta se identifică sub forma unor

fluxuri de energie care, atunci când
intră în contact cu atmosfera, suferă o
serie de modificări calitative și
cantitative, astfel încât apare sub formă
de radiații distincte.

Fig.1 Radiația în contact cu atmosfera

TIPURI DE RADIAȚII ȘI BILANȚUL RADIATIV
-Radiația solară directă: Reprezintă acea parte a radiațiilor emise de Soare,care ajunge nemodificată la suprafața terestră sub
forma unui fascicul de raze paralele.

-Radiația difuză: Este partea din radiația solară care după ce a fost difuzată de către moleculele gazelor componente ale
atmosferei și impuritățile aflate în suspensie,ajunge la suprafața terestră venind din toate direcțiile.

-Radiația globală: Reprezintă suma radiației solare directe și radiației difuze măsurate pe unitate de suprafață orizontală.

-Radiația reflectată: Este acea parte a radiației globale ,care căzând pe suprafața terestră,este abătută de la direcția inițială fără a
suferi vreo modificare de altă natură.

-Radiația terestră: Reprezintă fluxul radiativ de undă lungă emis fară întrerupere de suprafața Pământului.

-Radiația atmosferei: Este fluxul radiativ de undă lungă emis neîncetat de atmosferă,către suprafața terestră.

-Radiația efectivă: Reprezintă diferența dintre radiația terestră îndreptată de jos în sus și radiația atmosferică îndreptată de sus
în jos.

-Bilanțul radiativ: Este diferența dintre suma tuturor fluxurilor radiative de undă scurtă și lungă pierdute de aceasta sub forma
radiațiilor reflectate și emise.
 TEMPERATURA
Temperatura este una din
însușirile fizice esențiale ale
materiei.

Ea caracterizează starea de
încălzire sau răcire a diferitelor
corpuri, determinată de
acumularea sau pierderea de
căldură la care sunt supuse
acestea în cursul existenței lor.
Fig. 2 Abaterea temperaturii medii în Ianuarie 2022
de la mediile anuale(1991-2020)
PRESIUNEA ATMOSFERICĂ
Presiunea atmosferică este forța cu
care învelișul gazos al planetei apasă asupra
unității de suprafață.
Instrumentul folosit pentru determinarea
presiunii atmosferice este barometrul.
Tipuri de barometre:

-Barometru cu mercur;

-Barometru cu apă;

-Barometru cu gaz;

-Barometru mecanic/aneroid;
Fig.3: Barometru cu mercur
-Barograf;
 VÂNTUL
Mișcările pe care aerul le execută paralel sau
aproximativ paralel cu suprafața terestră sunt
cunoscute sub numele de vânt.
Vântul este un element meteorologic
important, caracterizat printr-o foarte mare
variabilitate spațială și temporală atât în privința
direcției cât și a vitezei.

El constituie totodată un factor de influență esențial

pentru diverse activități ale societății omenești.
În meteorologie vântul este caracterizat Fig.4: Analiza de suprafață a Marelui Viscol din 1888

prin doi parametri de bază: direcția și

viteza.
 EVAPOTRANSPIRAȚIA
Evapotranspirația este suma dintre
evaporarea și transpirația plantelor.

Evaporația reprezintă cantitatea de apă

care intră în atmosferă de pe suprafața
corpurilor de apă, de pe suprafața solului
sau din apa interceptată de frunziș.

Transpirația este cantitatea de apă care

intră în atmosferă prin stomatele din
Fig.5: Distribuția globală a evapotranspirației potențiale medii
frunzele plantelor. Evapotranspirația este în anii 1981-2010
un element principal al circuitului apei în
natură.
 UMIDITATEA AERULUI
Umiditatea este cantitatea de vapori de apă conținută într-un eșantion de aer. Există trei moduri
de a exprima umiditatea:
-umiditatea absolută;
-umiditatea relativă;
-umiditatea specifică;

Existența în atmosferă a vaporilor de apă determină umiditatea aerului, care constituie unul dintre
principalele elemente meteorologice.

De valoarea acestui element depind în bună măsură cantitatea norilor și a precipitațiilor atmosferice,
opacitatea aerului și bilanțul radiativ-caloric al atmosferei și suprafeței terestre.

Acesta joacă de asemenea un rol important în viața plantelor și animalelor, influențând totodată
favorabil sau nefavorabil desfășurarea unor procese tehnologice și longevitatea unor produse tehnice.
 TIPURI DE UMIDITATE
-Umiditatea absolută este cantitatea
de vapori de apă (în grame) conținută într-un
volum de aer egal cu unitatea.

-Umiditatea relativă este raportul

dintre cantitatea de umezeală conținută în aer
raportată la cantitatea maximă care poate fi
conținută în aceeași cantitate de aer în teorie.
Umiditatea relativă depinde de temperatură și Fig.6: Distribuția globală a umidității relative medie
presiune. în anii 1981–2010

-Umiditatea specifică (sau conținutul

 Norul
NEBULOZITATE
este un ansamblu vizibil de particule minuscule de apă lichidă sau de
gheață, ori de ambele în același timp, în suspensie în atmosferă. Acest ansamblu
poate de asemenea include particule mai mari de apă lichidă ori de gheață,
particule neapoase sau particule solide, provenind spre exemplu din gazele
industriale, din fumuri ori pulberi. Datorită compoziției și proceselor mereu
schimbătoare, care stau la baza apariției și
dezvoltării lor, norii se prezintă sub nenumărate
forme.

Aceleași cauze explică și complexitatea

structurii norilor, care pot fi:

-Omogeni(fibroși sau total lipsiți de reliefuri);

Fig.6: Acoperire parțială a norilor peste Atlanticul de Nord -Neomogeni(cu reliefuri mai mult sau mai
puțin pronunțate);
 PRECIPITAȚII ATMOSFERICE
Picăturile de apă și cristalele (sau
asociațiile de cristale) de gheață, care cad
pe suprafața terestră sub formă de ploaie,
burniță, ninsoare, lapoviță, măzăriche,
zăpadă grăunțoasă, granule de gheață și
grindină, poartă numele de
precipitații atmosferice.
Fig.7: Abaterea cantității lunare de precipitații din
Ele iau naștere în atmosfera liberă, ca Ianuarie 2022 față de cantitățiile multianuale(1991-2022)
urmare a fenomenului de condensare și
sublimare a vaporilor de apă.
 VIZIBILITATEA
În rețeaua de stații meteorologice,
Vizibilitatea meteorologică
vizibilitatea se apreciază conform
reprezintă distanța maximă până la care un
unei scări internațională cu zece
obiect cu însușiri definite poate fi văzut și
trepte.
identificat în orice împrejurare.
Cifrele Scării Vizibilitatea
0 (m/Km)
1 0-50m
Această distanță variază foarte mult în 2 50-200m
funcție de momentul zilei (noapte sau zi), 3 200-500m
de opacitatea atmosferei și de ochii 4 500-1000m
5 1-2Km
observatorului. 6 2-4Km
7 4-10Km
8 10-20Km
9 20-50Km
 FENOMENE METEOROLOGICE
Reprezintă fenomenele care se produc în atmosferă sau la suprafața
terestră, putând consta fie dintr-o precipitație, o suspensie sau o
depunere de particule lichide ori solide, fie dintr-o manifestare de
natură optică sau electrică. (Norii nu se încadrează însă în noțiunea
de meteori).
În funcție de natura particulelor constitutive și de procesele fizice care participă la formarea lor, fenomenele
meteoorologice pot fi grupate în patru categorii distincte:

-Hidrometeori;
-Litometeori;
-Fotometeori;
-Electrometeori;
BIBLIOGRAFIE
Ciulache S., 1973, Meteorologie, manual practic,
Tipografia Universității din București

https://www.meteoromania.ro
https://ro.wikipedia.org
https://www.google.ro/images
VĂ MULȚUMESC!