Sunteți pe pagina 1din 10

Radiatia solara si fereastra atmosferica

Abstract .Radiatia solara este un tip de radiatie electromagnetica emisa de Soarele care guverneaza
intreg Sistemul Solar din care facem parte. Aceasta radiatie are rolul de a lumina fata Pamantului
atunci cand acesta se afla cu acea parte spre Soare, dar mai are si rolul de a incalzi Pamantul. Acesta
fara efectul de sera natural temperatura la suprafata pamantului ar fi de aproximativ -15 grade Celsius.
Asfel ca nori au rolul de a tine o parte din radiatia solara reflectandu-o spre Pamant. Aceasta radiatie
solara ajunge pe Pamant in aproximativ 8 minute de la Soare. Pentru ca temperatura sa aiba o anumita
valoare astfel ca organismele sa isi desfasoare activitatile, cel mai important rol il are fereastra
atmosferica. Ferastra atmosferica mai are rolul de a proteja planeta de meteoriti care in contact cu
aceasta iau instantaneu foc in urma frecarii.

1. Introducere:
Radiaia solar este radiaia electromagnetic emis de Soare avnd lungimi de und din
ntregul spectru al undelor electromagnetice, reprezentate in figura 1.1. Trecnd prin atmosfera Pmntului, o
parte a radiaiei solare este absorbit, nclzind aerul, o alt parte este mprtiat de moleculele aerului,
vaporii de ap, pulberile din atmosfer (constituind radiaia solar difuz), dar cea mai mare parte ajunge pe
suprafaa Pamntului (constituind radiaia solar direct). Intensitatea radiaiei solare este cantitatea de radiaie
solar, ce cade pe o anumit suprafa terestr n decursul unei perioade de timp i se determin cu
ajutorul pirheliometrelor i a radiometrelor. Spectrul i intensitatea radiaiei solare difuze depind de
natura particulelor ntlnite. Cnd atmosfera este curat sunt mprtiate ndeosebi radiaiile cu lungimi de
und mici, ceea ce explic albastrul cerului. Intensitatea radiaiei solare directe depinde de starea atmosferei i
de poziia pe glob, avnd variaii zilnice i anuale n funcie de micarea globului terestru, aceasta fiind cauza
modificrilor de temperatur de la zi la noapte i de la un anotimp la altul.
Spectrul lumini este compus din 7 culori ROGVAIV, intalnit atunci cand soarele reflecta in apa
razele sale si apare CURCUBEUL.

1
Fig. 1.1. Lungimea de unda a spectrului vizibil

Atmosfera (cuvnt grec aprut n sec. al XVII de la , atmos = abur, cea, vapor i ,
sfaira = sfer) este un strat de gaze care nconjoar un corp ceresc (Terra, Jupiter, etc).
Atmosfera planetei noastre este practic 100 % gazoas, fiind compus din aer, conine ns i urme de
substane solide i lichide fin divizate. Atmosfera este numit uneori i, simplu, aer.

Fig.1.2. Atmosfera terestra

2
2. Energia Solara si atmosfera terestra
Energia solar este energia emis de Soare, fiind o surs de energie regenerabil.
Energia solar poate fi folosit s:
genereze electricitate prin celule solare (fotovoltaice)
genereze electricitate prin centrale termice solare (heliocentrale)
nclzeasc cldiri, direct
nclzeasc cldiri, prin pompe de cldur
nclzeasc cldiri i s produc ap cald de consum prin panouri solare termice
Instalaiile solare sunt de dou tipuri: termice i fotovoltaice.

Fig.2.1. Campul magnetic al Pamantului si emisiile solare ale Soarelui

Atmosfera de astzi a Pmntului conine azot (nitrogen) molecular diatomic (N2) n proporie de
aproape 4/5 (78,2 %), oxigen molecular diatomic ((O2) (20,5 %), argon (Ar) (0,92 %), dioxid de carbon
(CO2) (0,03 %), ozon sau oxigen triatomic (O3), oxigen monoatomic, azot monoatomic i alte gaze, praf,
fum, alte particule n suspensie, aerosoli, etc.
Compoziia atmosferei s-a schimbat de-a lungul celor aproximativ 2,5 - 2,8 miliarde de ani de cnd exist, de
la o atmosfer primitiv la cea actual, trecnd prin mai multe faze intermediare, n decursul crora ea i-a

3
schimbat nu numai compoziia chimic, dar i alte caracteristici precum densitate, grosime, transparen i
altele.

Fig.2.1. Straturile atmosferei

Atmosfera pamantului are o influenta considerabila asupra intensitatii radiatiei solare care ajunge la
suprafata sa.
Inaltimea atmosferei este de aproximativ 70 - 80 km, iar in componenta sa se afla mai ales nitrogen
(~78%) si oxigen (~21%). Un numar de aproximativ 12 alte gaze si vapori de apa formeaza doar 1% din
atmosfera, dar acestea pot avea o influenta importanta asupra climei si mediului, de exemplu, asa-numitele
gaze de sera, printre care se numara metanul si dioxidul de carbon.
Unghiul de incidenta a radiatiei solare se schimba continuu ca urmare a miscarii circulare a
pamantului in jurul soarelui si rotirii in jurul propriei axe. Corelatia dintre intensitatea radiatiei si unghiul de
incidenta poate fi descrisa ca o functie cosinus, care mai este denumita si legea lui Lambert, reprezentat in
figura 2.2.

4
Fig. 2.2. Unghiul de incidenta a radiatiei solare

Efectele radiatiei solare sunt influentate si de compozitia suprafetei terestre. Nu este greu de
imaginat ca o suprafata acoperita cu zapada reflecta mai multa radiatie decat una acoperita cu copaci
sau cu pietre negre. Fractiunea din radiatia solara incidenta care este reflectata de suprafata se numeste
Albedo.
Cldura primit de ctre suprafaa pmntului n diferite ore ale zilei depinde de nlimea
soarelui deasupra orizontului, maximumul de radiaie se observ la ora 12, cnd soarele este n zenit.
Cantitatea de cldur primit de sol n timp de 24 ore depinde de durata radiaiei, care este maxim n
iulie si minim n ianuarie.
n afar de radiaia solar direct, un rol important l are radiaia difuz emanat de diferii
componeni ai atmosferei. Ajungnd la suprafaa pmntului, o parte din radiaia solar este absorbit
i transformat n cldur, iar alt parte este reflectat n atmosfer.
Radiaia solar pe 1 cm2 /m la limita superioar a atmosferei se numete constant solar i este egal
cu 1,94 cal. Cercetrile au artat c la persoanele lipsite de lumina solar apar tulburri ale echilibrului
fiziologic, o serie de simptome de fotocaren. Importana biologic a luminii solare este
considerabil: stimuleaz metabolismul, tonusul general al organismului, amelioreaz starea general,
capacitatea de munc a omului.

5
3. Utilizare radiatie solara

3.1. Celule solare


O celula solara, sau celula fotovoltaica, este un dispozitiv ce converteste lumina in curent electric
folosind efectul fotoelectric.
Celula solara
Aceasta celula consta din doua sau mai multe straturi de material semiconductor, cel mai
intlnit fiind siliciul. Aceste straturi au o grosime cuprinsa intre 0,001 si 0,2 mm si sunt dopate cu
anumite elemente chimice pentru a forma jonctiuni p si n. Aceasta structura e similara cu a unei
diode. Cnd stratul de siliciu este expus la lumina se va produce o agitatie a electronilor din material
si va fi generat un curent electric.
Celulele au de obicei o suprafata foarte mica si curentul generat de o singura celula este mic
dar combinatii serie, paralel ale acestor celule pot produce curenti suficient de mari pentru a putea fi
utilizati in practica. Pentru aceasta, celulele sunt incapsulate in panouri.

Prima celula solara a fost contruita de Charles Fritts in ani 1880. Desi prototipul convertea mai putin
de 1% din limina incidenta in electricitate, acesta descoperire este considerata una foarte importanta.
In timpul crizei petrolului dezvolatarea
celulelor solare a cunoscut o crestere
semnificativa.
Celulele solare pot fi clasificate dupa mai
multe criterii, dar sunt trei tipuri principale de
celule solare. Celulele monocristaline fabricate
din pastile de siliciu monocristalin, celulele
policristaline fabricate din mai multe cristale
mici, si al treilea tip fiind celulel dolare
amorfe.

Fig.3.1. Celula solara

6
3.2. Colectoare solare

Cu ajutorul colectoarelor solare se realizeaza o economie semnificativa a consumului de


energie utilizata pentru prepararea apei calde menajere, incalzirea apei din piscine, incalzirea spatiilor
din cladiri dar se contribuie si la reducerea emisiilor toxice in atmosfera.
Colectorul solar sub presiune este realizat din tuburi vidate de sticla borosilicata, rezistenta la
socuri mecanice (grindina de pana la 25mm diametru) si sunt concepute sa functioneze toata perioada
anului, chiar daca temperatura exterioara este sub 0C. Sistemul de constructie din tuburi individuale
confera colectorului o stabilitate ridicata (permite functionarea si in cazul in care unul din tuburi se
deterioreaza). Vidul din tuburile de sticla asigura o termoizolare eficienta, pierderile fiind eliminate
aproape in totalitate. Colectorul solar asigura producerea de apa calda chiar si in conditiile unei radiatii
solare difuze (innorat).
In interiorul tubului de sticla exista un tub termic din cupru ce contine un agent termic cu punct de
fierbere scazut utilizat la tranferul
energiei calorice. Tubul termic este legat
de un condensator introdus prin contact
direct intr-un schimbator de caldura.
Utilizarea panourilor de calitate este o
conditie necesara, nu insa si suficienta
pentru exploatarea optima a instalatiei
solare. Un rol deosebit il are
configurarea sistemulul astfel incat sa se
poata retine cu eficienta marita energia
solara.

Fig. 3.2. Colector solar

3.3. Turnul solar cu curenti de aer


Tehnologia turnului solar combina principiile de a concentra puterea solara si puterea vantului.
Aerul de sub un acoperis circular translucid (numit colector) deschis la periferie este incalzit de
radiatia solara si dirijat prin tiraj fortat spre baza unui turn foarte inalt, localizat in centru colectorului.

7
La baza turnului se amplaseaza una sau mai multe turbine de mare randament care vor functiona
datorita curentului de aer fierbinte, care trece cu mare viteza pentru a iesi prin cosul turnului.

Fig. 3.3. Turn solar

O prima realizare practica de prototip s-a pus in functiune in 1981/1982 la Manzanares (150
km de Madrid), Spania si a dus la rezultate uluitoare.
Sistemul necesita o investitie destul de mare, dar care ulterior se amortizeaza prin costurile mici de
exploatare si a randamentului ridicat, turnul functionind atit ziua cit si noaptea.
Pentru marirea randamentului cu aproximativ 25%, sub acoperisul circular s-au montat serpentine din
conducte care sunt umplute cu apa, inmagazinind ziua caldura , pe care o cedeaza aerului noaptea,
turnul functionand 24 din 24 ore.

3.4. Centrale solare


O centrala solara este o centrala electrica functionand pe baza energiei termice rezultata din
absorbtia energiei radiatiei solare. Centralele solare termice, in functie de modul de constructie pot
atinge randamente mai mari la costuri de investitii mai reduse decat instalatiile pe baza de panouri
solare fotovoltaice, necesita in schimb cheltuieli de intretinere mai mari. Totodatata sunt exploatabile
economic doar in zone cu foarte multe zile insorite pe an.

8
Exista mai multe metode pentru utilizarea energiei continute in radiatia solara in scopul producerii de
energie electrica.
Auguste Mouchout a folosit o parabolica pentru a produce abur pentru primul motor solar cu
aburi in 1866. Aceste centrale utilizeaza oglinzi concave pentru a concentra razele solare pe suprafata
absorbanta. Oglinda sau suprafata absorbanta isi vor modifica orientarea in functie de pozitia soarelui.
Centralele solare cu jgheaburi parabolice colecteaza energia cu oglinzi distribuite pe suprafete mari ce
concentreaza radiatia pe suprafete absorbante situate in centrul focal al fiecarei oglinzi, pe cand cele cu
turn, toate oglinzile au acelasi punct focal situat in turn.

4. INMAGAZINAREA RADIATIEI SOLARE


Energia solara nu e accesibila noaptea, astfel inmagazinarea energiei este o chestiune
importanta. Puterea vantului si cea a soarelui sunt surse de energie intermitente, ceea ce inseamna ca
trebuie folosite atunci cand sunt accesibile si eventual stocate pentru o folosire ulterioara sau
transportate in locuri unde pot fi folosite. Puterea vantului si a soarelui sunt oarecum complementare,
cu tendinta de mai mult vant iarna si mai mult soare vara, dar in ziele fara vant si fara soare necesarul
de energie trebuie obtinut intr-un fel sau altul.
Energia solara poate fi stocata la temperaturi inalte folosind saruri lichide. Sarurile sunt un
mediu eficace de inmagazinare deoarece sunt ieftine, au o capacitate specifica de caldura si pot
transmite caldura la temperaturi compatibile cu sistemele energetice conventionale. Solar Two a
folosit aceasta metoda de inmagazinare de energie, care i-a permis sa stocheze destula caldura in cei
68 m3 ai rezervorului pentru a furniza o productie de 10 Mw pt aproximativ 40 minute, cu o eficienta
de 99%. Sistemele FotoVoltaice "off-grid" (ne conectate la reteaua electrica) au baterii reincarcabile
traditionale pentru stocarea electricitatii in exces. Cu sisteme "grid-tied" (conectate la reteaua
electrica), energia in exces poate fi trimisa la reteaua electrica. Pentru energia furnizata retelei se
acorda credite de catre compania ce detine reteaua. Aceste credite compenseaza energia necesara cand
sistemul nu poate indeplini cererea, folosind efectiv reteaua ca mecanism de stocare.
O alta metoda de stacare este folosirea apei. Cand exista un surplus de energie, apa se
pompeaza dintr'un rezervor aflat la un nivel mai mic intr'un rezervor aflat la un nivel (altitudine) mai
mare. Cand cererea de energie este mai mare, apa din rezervorul de la nivelul ridicat este eliberata,
pompa devenind turbina si motor pentru un generator hidroelectric.

Concluzii

9
Bibliografie:
1. http://www.agp.ro/ro/energia_solara/metode_de_inmagazinare
2. http://www.sanatatea.com/pub/mediu/1413-radiatia-solara.html
3. http://www.echipot.ro/istrumente-meteo/radiatia-solara/soarele-atmosfera-si-pamantul-
210.html
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C8%9Bie_solar%C4%83

10