Cererea

Marimea dintr-un bun pe care consumatorii doresc sa o achizitioneze la un pret dat in timpul unei
perioade de timp specificata (ca de exemplu o zi , o saptamana , un an etc) , mentinand constanti
ceilalti factori care influienteaza achizitia reprezinta cantitatea ceruta Cantitatea ceruta dintr-un
bun sau dintr-un serviciu poate depasi cantitatea vanduta efectiv .De exemplu , drept consecinta a
unuei politici de promovare , un magazin ar putea vinde un DVD.-uri cu 1 Euro numai in cursul
zilei prezente , in timp ce pretul uzual este de 1,25 Euro/DVD . La acest pret mai mic , un
consumator ar dori sa achizitioneze 25 de DVD , dar intrucat magazinul si-a lichidat stocul el nu
poate achizitiona numai 20 DVD-ul cu pretul uzual –fara promotie . Cantitatea pe care acest
consumator o cere este de 25 desi marimea pe care o achizitioneaza efectiv este de numai 20
bucati . Consumatorii potentiali decid asupra cantitatii pe care doresc sa o achizitioneze pe baza
pretului ,care reprezinta marimea monetara pe unitatea de bun sau tariful care reprezinta
echivalentul monetar al prestarii pe unitatea de serviciu . Referitor la relatia dintre pret si
cantitatea dintr-un bun ceruta se impune precizat faptul ca aceasta dependenta poate fi una statica
in sensul ca pretul current al bunului influienteaza cantitatea ceruta din acelasi moment sau o
dependenta dinamica atunci cand cantitatea ceruta dintr-un moment t este influientata de pretul
dintr-o perioada anterioara t-1.Dar pretul/tariful nu reprezinta unicul criteriu care sta la baza
fundamentarii cantitatii cerute , la acesta adaugandu-se pe de-o parte preferintele , informarea si
venitul ., iar pe de alta parte si preturile altor bunuri cu influienta /dependenta asupra bunului de
baza si actiunile guvernamentale . Astfel , un consumator nu va achizitiona , indiferent de cat de
redus este pretul sau, un bun alimentar daca nu-i place sa daca ii este interzis din punct de vedere
medical .Preferintele sunt legate si de moda produselor de imbracaminte ,care de multe ori este
fundamental in decizia de achizitionare din partea unui consumator . Informarea asupra
produselor si a serviciilor , prin publicitatea comerciala influienteaza marimea cantitatii cerute .
Publicitatea comerciala poate viza atat o informare a nivelului de pret , dar si a proprietatilor
fizico-chimice ale produsului . Astfel , produsele alimentare naturale , ecologice desi cu preturi
considerabil mai mari sunt preferate de cat cele industrializate . Pretul altor bunuri ,desigur care
sunt intr-o anumita dependenta cu bunul considerat , influienteaza decizia de achizitionare . De
exemplu , atunci cand un consumator achizitioneaza un laptop ACER prezinta importanta si
pretul unui laptop DELL si chiar a unui calculator de tip desktop .Definim aceste bunuri ,ca fiind
complementare , intrucat aduc o satisfactie aproximativ similara agentului consumator . Dar , in
decizia de achizitie a unui bun prezinta importanta si pretul acelor bunuri si servicii care
contribuie la functionarea bunului principal . Astfel , in achizitia unui autoturism un element
fundamental il constituie nivelul pretului la combustibil . Se cunoaste astfel ca un autoturism
care utilizeaza energia electrica este mai scump de cateva ori decat un autoturism care utilizeaza
combustibili traditionali ,iar aceasta datorita costului si al nivelului de poluare mult mai reduse la
autoturismele electrice .Preturile de achizitie a pieselor de schimb si a comsumabilelor
influienteaza decizia de achizitie a unui anumit tip de autoturism . Definim aceste bunuri ca fiind
complementare ,ele avand menirea de-a face functional bunul principal. In decizia de

1
achizitionare a unei imprimante prezinta o importanta deosebita , de multe ori hotaratoare a
pretului cartuselor de refill .

Venitul agentului economic consumator este determinant de asemenea , in decizia generala de

achizitie , dar si in dimensiunea marimii cantitatii cerute dintr-un anumit bun sau
serviciu .Astfel , un consumator cu venituri mari isi va permite pe de-o parte achizitionarea
bunurilor de lux si pe de alta parte va fi mai putin afectat de nivelul actual si perspectivele
evolutiilor la bunurile complementare .Veniturile reduse limiteaza domeniul bunurilor la care
consumatorul are access si de asemenea , dimensiunea cantitatilor cerute .
Interventia executivului si reglementarile influienteaza deciziile de achizitie ale bunurilor si
serviciilor . Introducerea unor taxe , precum in cazul unor autoturisme poluante , au rolul de a
mari pretul de achizitie a autoturismelor care se urmaresc a fi descurajate .In anumite cazuri
aceste executivele pot interzice total comercializarea unor bunuri , considerate nocive atat pentru
consumator dar si pentru societate ca intreg .Moda si traditiile influienteaza nivelul cererii.
Conditiile de creditare de asemenea , au un rol important in stabilirea nivelului cererii la bunurile
de folosinta indelungata Desi dupa cum se poate constata , de multe ori toti acesti factori pot
influienta cantitatea ceruta intr-un mod hotarator , de multe ori marimea cantitatii cerute este
studiata numai in functie de nivelul pretului pentru acel bun . Se recurge in acest sens la o
abordare a cererii in functie de pret in conditii de ceteris paribus , respectiv de a considera ceilalti
factori de influienta nemodificati .

Functia cererii

O functie a cererii va exprima relatia dintre cantitatea ceruta in functie atat de pretul bunului cat
si de ceilalti factori care o influienteaza . Astfel , o functie generala a cererii poate fi de forma :

Q=D ( p , p s , pc ,Y )

in care Q reprezinta cantitatea ceruta a unui bun anume dintr-o perioada de timp ; p reprezinta
pretul pe unitatea de bun ; ps reprezinta pretul unui bun stubstituibil , care ar putea inlocui bunul
de baza ; pc este pretul bunului complementar , care ar putea fi consumat impreuna cu bunul de
baza ;Y este venitul consumatorului .Cererea unui bun poate fi studiata si numai in functie de un
singur element , precum pretul bunului . In acest sens , se poate poate studia fie pe baza unor
valori discrete sau pe baza unei functii care modeleaza dependenta . In cazul unei crereri cu
valori disrete se impune un tabel , in care pentru fiecare nivel de pret al bunului ii va corespunde
o anumita marime a cererii , a se vedea tabelul numarul 1 .Se constata ca odata cu majorarea
pretului cererea bunului se reduce ,care este o concluzie logica avand in vedere constrangerea
bugetara a agentului economic consumator .

2
 Tabel nr.1 Dependenta cererii unui bun in functie de pretul sau

pretul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
cererea 199 191 181 167 149 127 101 71 37

Aceasi dependenta dintre cerere si pret poate fi exprimata si printr-o functie de forma :

Q x =200− p x (1)

Indiferent de forma de exprimare , cererea se afla intr-o relatie liniara in functie de pretul sau ,
marirea pretului contribuind la o reducere a cererii constanta , indiferent de de la ce nivel de pret
are loc respectiva crestere , datorita legaturii liniare a dependentei . Aceasta se poate observa cu
usurinta si pe baza graficului urmator :

Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 1

> restart:
> y:=a+b*x:
> a:=20:b:=-1.5:
> plot(y,x=0..25,view=[0..15,0..25],thickness=2,labels=["pretul
p","cererea
q"],labeldirections=["horizontal","vertical"],title="Graficul
numarul 1 \n Cererea liniara",titlefont=["New Times
Roman","bold",12],axes=boxed);

3
Desigur , aceasta dependenta dintre pretul bunului si cererea sa nu este intotdeauna liniara , cu
alte cuvinte o modificare a pretului nu se refleta intr-o modificare constanta a crerii ,cea ce
presupune forme neliniare dintre cele doua marimi . Exemplificam in acest sens cu graficul
numarul 2 , in care dependent dintre pretul bunului si cererea sa este de forma :

10,5
Q x Q x =200− p x =1,5+ (2)
px

Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 2

> restart:with(plots):
> y=1.5+10.5/x:
> plot(1.5+10.5/x,x=0..10,y=0..10,labels=["pret","cererea"],
labeldirections=[horizontal,vertical],title="Graficul numarul 2 \
n Dependenta dintre cerere si pretul sau",titlefont=["New Times
Roman","Bold",12]);

Tabel nr.2 Dependenta neliniara a cererii unui bun in functie de pretul sau

pretul 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
cererea 12 6.75 5 4.125 3.6 3.25 3 2.8125 2.667 2.55

Dupa cum se observa din graficul numarul 2 si din tabelul numarul 2 daca pretul creste de la 1
um/produs cererea se reduce de la 12 unitati la 6,75 unitatiti ,iar daca pretul ar continua sa
creasca de la 2 um/produs la 3 um/produs cererea se reduce de la 6,75 la 5 unitati si asa mai
departe . Aceasta dependenta inversa dintre pretul bunului si cererea sa este cunoscuta si sub
denumirea de legea cererii ,care releva faptul ca agentul economic consumator , de regula , va
cere mai mult dintr-un bun al carei pret se reduce .Analitic aceasta determina ca dreapta sau
curba cererii sa fie cu panta descrescatoare . Intrucat derivata functiei cererii in dependenta de
pretul sau expune deplasarea de-a lungului curbei cererii odata cu modificarea pretului sau

4
reprezinta un alt mod de de a expune legea cererii , a carei derivata este negativa .Pentru functiile
cererii expuse anterior vom avea :

∂y
y=200−x =−1< 0
∂x

10.5 ∂ y −21
y=1.5+ = <0
x ∂ x 2 x2

Presupunem ca funtiile cererii sunt continuie si derivabile

Legea cererii poate fi demonstrata in termini generali daca presupunem o functie de utilitate de
forma :
U =x∗y (3)
in care x si y reprezinta cantitatile din doua bunuri considerate . De asemenea , presupunem ca
venitul consumatorului V este alocat exclusiv procurarii celor doua bunuri , a caror preturi sunt :
px si py , care poate fi astfel exprimat de :

V =x px + y p y (4)
Intrucat obiectivul consumatorului consta in maximizarea utilitatii ,care necesita derivarea
functiei de utilitate si egalarea cu zero .
Din relatia (4) obtinem ca y este egal cu :

( )( )
V p
y= − x x (5)
py py
Relatia (5) o vom inlocui in relatia (3) si vom obtine ca :

[( ) ( ) ]
2
V p p x
U =x∗ − x x = xV − x (6)
py py py py
Prin derivare si egalare cu zero vom avea :

∂U V p V V
= −2 x x =0 ¿> x= si similar y= (7)
∂ x py py 2 px 2 py
Am obtinut astfel faptul ca pentru un venit dat , cantitatea ceruta dintr-un bun este o functie
descrescatoare de pretul sau . Pentru o curba a cererii de forma celei din relatia (7) , care este o
hiperbola echilaterala avand asimptotele sistemul de axe vom avea :
cand p x → 0 x → ∞ si cand p x → ∞ x → 0
Se impune precizat ca aceasta dependent dintre cererea unui si pretul sau nu inregistreaza
intotdeauna o relatie negativa , cu alte cuvinte ca legea cererii este respectata , existind si cazuri
de exceptie , in care legea nu este confirmata .In functie de respectarea acestei legitati a cererii
bunurile se pot clasifica in :

 a) bunuri normale ,obisnuite –care respecta legea cererii , cu alte cuvinte cele care
inregistreaza o scadere a cererii ca urmare a cresterii pretului si care constituie
comortamentul majoritatii bunurilor ;

5
  b) bunurile inferioare –sau bunurile de tip “ Giffen” ,care nu respecta legitatea cererii , in
sensul ca intre cerere si pretul sau poate exista si o relatie directa , o crestere a pretului
unui bun putand antrena o crestere a cererii . Aceasta exceptie de la regula cererii a fost
evidentiata de Robert Giffen , care a studiat comportamentul consumatorilor in legatura
cu consumul de cartofi in randul familiilor sarace din Anglia .
Mai exista si alte paradoxuri referitoare la legea cererii , precum :

- Paradoxul de snobie , sau paradoxul lui Veblen 1 descrie un comportament atipic al

consumatorilor ,care datorita snobiei , vor achizitiona acele bunuri care se scumpesc
si vor renunta la bunurile ale caror preturi se reduc , devenind astfel accesibile unei
mai mari ponderi de consumatori ;
- Paradoxul Rugina2 – care are la baza curbele anormale sau frante ale cererii , intalnite
in economiile cu dezechilibre puternice , precum inflatii intense si persistente . Practic
, intr-o atare situatie se inregistreaza doua etape ,in prima in cererea respecta legea
cererii , respectiv de contractare ca urmare a cresterii de pret , iar in a doua etapa in
care consumatorii de teama unei cresteri si mai puternice a preturilor , ca o masaura
de protectie consumatorii achizitiooneaza mai mult dintr-un bun desi pretul sau creste
, contribuind ca cererea sa devina intr-o relatie pozitiva fata de pretul bunului , “
frangand” curba cererii din etapa anterioara .3 dec 2019

Dependenta dintre cererea unui bun si pretul sau poate fi exprimata si dinamic in sensul ca
cererea unui bun dintr-un moment ,sa-i spunem ‘t” poate fi consecinta unui pret pentru acel bun
dintr-o perioada anterioara “t-1” ,functia cererii fiind de forma :

Qtx =f ( p t−1
x ) (8)

In tot demersul intreprins pana in present am avut in vedere relatia dintre cantitatea ceruta si
pretul sau , care constituie legea cererii sau functia cererii , in conditiile in care toti ceilalti factori
de determinare a cererii se mentin nemodificati . In realitate , este exclus ca cererea sa fie
influientata de un singur factor ,asa incat trebuie sa se realizeze o distinctie clara intre o
deplasare pe curba cererii si deplasarea a insasi curbei cererii . In graficul numarul 3 , vom avea
o deplasare de-a lungul curbei continuie , in timp ce miscarea curbei cererii presupune o
deplasare de pe curba continua pe una din curbele punctate .

1
denumit astfel dupa numele economistului Thorstein Veblen (1857-1929 )
2
Expus de Anghel Rugina (1913-2008) , economist american de origine română, ales ca membru de onoare al
Academiei Române (în 1990) .

6
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 3
>restart:with(plots):
>y1:=1.5+10.5/x:
>y2:=1.2+10.5/x:
>y3:=1.8+10.5/x:
>plot([y1,y2,y3],x=3..15,y=2..6,color=[red,green,blue],linestyle=
[1,3,3],axes=boxed,labels=["pret","cererea"],labeldirections=[hor
izontal,vertical],title="Graficul numarul 3 \n Deplasarea pe
curba cererii si miscarea curbei cererii",titlefont=["New Times
Roman","Bold",12]);
Miscarea pe curba cererii este consecinta modificarii exclusive a pretului bunului in cauza , in
conditiile in care toti ceilalti factori de influientare se mentin nemodificati ,avem in vedere
modificarile preturilor altor bunuri , a venitului consumatorului . Miscarea (translarea) curbei
cererii in plan ,fie catre stanga sau fie catre dreapta fata de curba initiala este urmarea
modificarilor in nivelul preturilor altor bunuri , a venitului consumatorului si in condtitiile
mentinerii de asta data a pretului bunului in cazuza nemodificat .In conditiile reale , pot avea loc
modificari simultane atat a resurselor cat si a tuturor preturilor .
Intr-o situatie , in care venitul nominal al consumatorului creste , in conditiile in care cresc si
toate preturile intr-o aceasi proportie cu venitul monetar , bunastarea consumatorului ca urmare a
cresterii venitului sau este iluzorie ,intrucat au loc modificari proportionale care nu afecteaza
comportamentul consumatorului , afirmandu-se ca exista o lipsa de “ iluzie monetara
“ .Conform “ iluziei bugetare “ un consumator care are bani mai multi este si mai bogat .
In acest sens prezinta importanta proportiile de modificare ale resurselor bugetare –venitului si
ale pretururilor , intregistrandu-se urmatoarele cazuri :

7
  a) Atunci cand venitul si preturile cresc intr-o aceasi proportie , cererea si puterea de
cumparare a consumatorului ramane nemodificata .Presupunem in acest sens ca venitul
creste de m ori iar pretul de n ori , avand in vedere relatia (7) vom avea ca :

' mV V
x= = =x ; intrucat ¿ n ;
2 n px 2 px
m
 b) Daca venitul creste mai lent decat pretul , adica <1 , cererea si puterea de cumparare
n
a agentului consumator se reduce ,intrucat :
mV V
x'= < =¿ x ' < x pentru m <1 ;
2 n px 2 px n
m
 c) Daca venitul creste mai mult decat pretul >1atunci se inregistreaza o crestere a
n
cererii si a puterii de cumparare :
mV V
=¿ x > x pentru m >1 .
' '
x= >
2 n px 2 px n

In functie de raportul dintre venit si pret V / p x intr-un sistem de axe curba cererii poate
determina o apreciere a consumatorilor in legatura cu nivelul sau de bogatie .Astfel , curba
cererii mai apropiata de origine este aferenta consumatorilor saraci , cu venituri mai mici si care
pot cumpara la aceleasi preturi cantitati mai mai mici , in timp ce cu cat se indeparteaza de
origine in partea dreapta curba cerererii , cu atat consumatorii sunt mai bogati cu venituri mai
mari si care pot achizitiona la aceleasi preturi cantitati mai mari de bunuri si servicii .
Pana in present am abordat numai dependent dintre cererea unui bun in dependenta numai de
pretul sau , dar in realitate cererea este influientata si de alti factori . Daca am dori sa studiem
cererea de CD playere ,ar trubui sa luam in considerare cel putin , pretul acestora , venitul
consumatorului si pretul CD-urilor . Astfel , conform legii cererii va exista o relatie negativa
intre cererea de CD playere si pretul lor , considerand ca acestea sunt bunuri “normale” ( care
respecta legea cererii ) , o relatie presupus pozitiva intre cererea de CD playere si venitul
consumatorului si o relatie negativa intre cererea de CD playere si pretul CD urilor , in care CD
reprezinta bunuri complementare ,care numai impreuna cu CD player aduc o satisfactie in
consum agentului economic consumator .Pe baza unor cercetari presupunem ca s-a stabilit
urmatoarea functie a cererii pentru CD playere :

QCD play =5000−20 pCD play +0.9 V −25 pCD (9)

in care am desemnat cu : QCD playcererea de CD playere ; pCD play pretul CD playerelor ; V venitul
consumatorului ; pCD pretul CD-urilor .Daca se cunosc variabilele independente , respectiv
pretul unui CDplay , presupus 100 RON , venitul consumatorului de 2.500 RON si pretul unui CD
de 1 RON , functia cerererii (9) este utila in evaluarea nivelului cererii , prin substituirea
variabilelor independente in functia cererii si anume :

8
 QCD play =5000−20∗100+ 0.9∗2500−25∗1=5200

Intr-o perioada de timp pe baza valorilor independente cererea de CD playere ar fi de 5200 de

bucati .De asemenea , din aeasta functie generala a cererii de CD playere poate fi dedusa sa si
curba cererii de CD playere in functie de pretul sau ,prin substituirea numai a celorlalte elemente
in functia cererii , mai putin a pretului sau , adica :

QCD play=5000+0.9∗2500−25∗1−20 pCD play=7200−20∗pCD play

Am obtinut astfel functia cererii pentru CD playere in functie de pretul lor .Functia cererii (8)
prin coeficientii sai expune faptul ca prin cresterea pretului pentru CD playere cererea va scadea
cu 20 de bucati pentru fiecare majorare cu o unitate a pretului , majorarea venitului va contribui
la cresterea cererii cu 0.9 bucati pentru fiecare unitate de venit ,iar cresterea pretului pentru CD-
uri va reduce cererea pentru CD playere cu 25 de bucati pentru fiecare crestere cu o unitate a
pretului pentru CD-uri .

In economie prezinta importanta si functia inversa a cererii , respectiv a pretului in functie de

nivelul cererii , adica a unei relatii de forma :

p x =f ( Qx ) (10)

De altfel , in multe tratate de specialitate graficul cererii unui unui bun in functie de pretul sau
este trasat cu axele inversate corespunzator unei functii inverse a cererii . Pentru exemplul
considerat , functia inversa a cererii va fi de forma :

pCD play =360−0.05Q CD play

Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 4

>restart:with(plots):
plot(360.005*y,y=0..6000,labels=["cererea","pretul"],labeldirecti
ons=["horizontal","vertical"],title="Graficul numarul 4 \n
Functia inversa a cererii",titlefont=["New Times
Roman",Bold,12],axes=boxed);

9
Se impune precizat ca nu orice functie care evidentiaza o legatura dintre cerere si factorii sai de
influienta, reprezinta o si o functie de cerere , aceasta fiind o conditie necesara dar nu si
suficienta , intrucat se impune ca respectiva functie , pentru a exprima o functie de cerere sa
exprime si o alegere optima a agentului economic consumator , in raport cu preturile si cu venitul
disponibil al acestuia .
Formele cele mai uzitate de functii ale cererii normale si inverse , in conditiile unor constante
pozitive a, b si c sunt :3

a−p
q= ; p=a−bq ;
b

a a
q= −b ; p= −c ;
p +c q +b
2
a−p
q= ; p= √ a−bq ;
b

a−√ p
q= ; p=(a−bq)2 ;
b

3
Ilie Babaita si Alexandrina Duta Introducere in microeconomie , Editura de Vest , Timisoara , 1996 , pag .66

10
 q=
√ a− p
b
; p=a−b p 2 ;

−a
q=b p −c ; p= ( q−cb ) 1a ;

1
q=a e
−bq
; p= ln ¿
b

in care q desemneaza cererea si p pretul , evident marimi pozitive .

Toate aceste functii ale cererii sunt continuie si monoton descrescatoare in functie de pret .
Conditia ca functia ce cerere sa descrie o alegere optimala a consumatorului va constitui o
sectiune ulterioara din aceasta prezentare .

Un alt aspect legat de studiul cererii il constituie insumarea sa. Daca se cunoaste curba cererii
pentru fiecare consumator , sa presupunem pentru simplificare ca ar exista numai doi
consumatori se poate determina cererea insumata – agregata pentru cei doi consumatori .
Cantitiatea totala ceruta pentru un pret dat este suma cantitatilor cerute de fiecare consumator la
acel pret . Utilizam in acest caz functiile cererilor aferente celor doi consumatori ,presupuse a
fi :
1 2
Q1=D ( p) si Q2=D ( p) (11)

La pretul p consumatorul 1 cere cantitatea Q1,in timp ce consumatorul 2 cere cantitatea Q2

,astfel incat cererea totala a celor doi consumatori este suma cantitatilor cerute separate , adica :
1 2
Q=Q1 +Q 2= D ( p ) + D ( p ) (12)

Iar prin generalizare in cazul a n consumatori vom avea :

Q=Q 1 +Q2 … … … ..+Qn=D1 ( p )+ D2 ( p)+..........+ D n ( p) (13)

11
Elasticitatea si elasticitatea cererii

Conceptul de elasticitate

Daca pana in prezent ne-am propus sa identificam factorii care influienteaza cererea , in cele ce
urmeaza vom analiza sensibilitatea , intensitatea modificarii cererii atunci cand acesti factori care
influienteaza cererea se modifica . Se apeleaza in acest sens la conceptual de elasticitate a cererii
care masoara modificarea procentuala a cererii atunci unul din factorii influienta se modicica cu
1% .In termini generali , elasticitatea unei variabile dependente , definite cu y in functie de o
variabila independenta xi este definita printr-o relatie de forma :

∂ y y ∂ f ( x 1 , x2 , …… … .x ) f (x 1 , x 2 … … . x n)
e= : = : n
; i=1,2 , … … n (13)
∂ xi x i ∂ xi xi

Elasticitatea reprezinta un raport al ritmurilor de modificare ale variabilei dependente (y) si a

varabilei independente (xi) ,sau ca ca raport dintre marimea marginala si marimea medie .
Marimea marginala masoara modificarea variabilei dependente y ca urmare a variatiei
dependente xi cu o unitate ,in conditiile in care toate celelalte variabile independente se mentin
constante , fiind de forma :

Δ y f ( x 1 , x 2 , … .. x i + Δ x i +… , x n )−f ( x 1 , x 2 ,… .. x i , … .. x n )
γ i= = (14)
Δ xi Δ xi

Daca functia este derivabila si pentru variatii foarte mici ale variabilei independente vom obtine
ca :

Δy f ( x1 , x 2 , … .. x i + Δ x i +… , x n )−f (x 1 , x 2 , … .. xi , … .. x n ) ∂ f (x 1 , x 2 ,… .. x i ,… ….. ,, x )
lim = lim = n

Δ x i→ 0 Δ xi Δ x → 0
i
Δ xi ∂ xi
(15)

Se defineste si raportul mediu de forma :

y f ( x1 , x2 , … … , xn )
υ i= = ; i=1,2 , … … n (16)
xi xi

Rezulta astfel ca elasticitatea este raportul dintre marimea marginala si marimea medie :

12
 γ ∂ f (x 1 , x 2 ,… .. x i , …… .., , x ) f (x1 , x2 , … … , xn ) Δ y y
e i= i =¿ n
: = : (17)
υi ∂ xi xi Δ x i xi
Tototodata , relatia (17) releva faptul ca elasticitatea reprezinta o derivata partial a functiei
impartita cu o marime medie , care determina ca elasticitatea sa devina independent de unitatile
de masura ale variabilelor independente si dependente .
Relatia (17) poate fi scrisa si sub forma :

dy y
e= : (18)
dx x
si prin considerarea lui d y si d x ca diferentiale :

1 1
∫ y dy =ln y ; ∫ x d x=ln x
Rezulta ca :

dy dx
=d ( ln y ) si =d ( ln x )
y x

Care transforma relatia (18 ) de forma :

dy y d (ln y)
e= : = (19)
dx x d ( ln x )

Daca sub forma uzuala,adica printr-o reprezentare grafica pe o scara normala , elasticitatea nu
este egala cu panta tangentei la curba functiei intr-un punct oarecare ,dar in cazul in care , daca y
si x sunt reprezentate pe scari logaritmice elasticitatea este egala cu panta tangentei la curba intr-
un punct oarecare , ea fiind similara derivatei pe un grafic cu o scara normala .
Prezentam cu titlu de exemplu cateva elasticitati ale unor functii simple .

y bx
y=a+bx ; e=b : =¿ (20)
x a+b x

Relatia (20) releva faptul ca elasticitatea functiei liniare este in general variabila sau
heteroelastica si numai pentru trei cazuri particulare devine constanta sau isoelastica ,aceste
cazuri fiind :

y bx
a) daca a=0 ecuatia dreptei devine y=bx e=b : =¿ =1 , asa incat elasticitatea este
x bx
constanta si egala cu unitatea ;
y 0∗0
b) daca x=0 ecuatia dreptei devine y=a e=0 : =¿ =0 , elasticitatea este constanta si
x a
egala cu 0;
c) daca x=constanta , atunci elasticitatea este constanta si egala cu ∞ .

13
Se demonstreaza faptul ca elasticitatea nu se confunda cu panta functiei,intrucat in cazul dreptei
elasticitatea este heteroelastica in timp ce panta dreptei este constanta .

In cazul unei functii putere y=a x α elasticitatea functiei va fi :

y ( a α x α −1) x
e=( a α x ) : =¿
α−1
=α ; daca α >0 atunci functia care aceasta elasticitate constanta
x a xα
pozitiva este y=a x α ; daca α <0 atunci functia care are aceasta elasticitate constanta negative este
y x =a .Un caz particular al functiei y=a x este pentru α =1 care va avea o elasticitate
α α

constanta eegala cu 1 , iar pentru o functie y x α =a in care α =1 elasticitatea este deasemenea ,

constanta si egala cu -1 .

Dupa cum se poate observa graficul functiei ¿ 5 , care pe o scara normal se prezinta ca o
hiperbola echilaterala , printr-o reprezentare pe o scara logaritmica se transforma intr-o dreapta
cu panta descrescatoare in valoare absoluta de 1 , care exprima totodata si elasticitatea functiei .

Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 5 si 6

> restart:with(plots):
> ec1:=x*y=a:

14
> a:=5:
> implicitplot(ec1, x =1 .. 10, y =1 .. 10,title="Graficul
numarul 5 \n Graficul functiei x*y=5 scara
normala",titlefont=["New Times Roman","bold",12],axes=boxed);
> ec2:=solve (ec1,y):
> loglogplot(ec2, x = 1 .. 7,y=1..7,title="Graficul numarul 6 \n
Graficul functiei x*y=5 scara logaritmica",titlefont=["New Times
Roman","bold",12],axes=boxed);
In conditiile in care are loc o discretizare a relatiei intre cele doua variabile , in sensul unei
dependente realizate intre doua nivele ale variabilei x , respectiv x1 si x0 carora le corespund
modificarile y1 si y0 in variabila dependenta y ,elasticitatea se va determina dupa o relatie de
genul :

Δ y Δ x y 1− y 0 x 1−x 0 y 1− y 0 y 0
e= : = : = : (20)
y x y0 x0 x 1−x 0 x 0

Relatia (20) este denumita si elasticitatea de tip punct .

Se mai uziteaza si o elasticitate de tip arc in care modificarile din variabilele cauza- efect sunt
raportate la marimile medii , fiind de forma :

y 1− y 0 x 1−x 0 y 1− y 0 y 1+ y 0
e= : = :
y1 + y 0 x 1 + x 0 x 1−x 0 x 1+ x 0 (21)
2 2

Daca x1 tinde la x0 , atunci elasticitatea de tip arc se transforma in elasticitate de tip punct .

Elasticitatea in functie de o multime de fenomene efect y1 , y2,….. yn de fenomenele cauza x1,

x2,….xn se poate incadra in una din urmatoarele tipuri :

 elasticitate directa ;
 elasticitate incrucisata .

Elasticitatea directa se refera la o relatie dintre variabila dependenta si variabila independenta ,

care apartin unei acelesi clase , fiind de forma , in cazul unor valori continuie :

∂ yi ∂ x i ∂ f i ( x 1 , x 2 … … x n) ∂ x i
e i i= : = : ; pentru i=1,2 , … ..n (22)
y i xi f (x1 , x 2 , … .. x n ) x i

sau pentru valori discrete :

y i1− y i0 xi1 −xi0 Δ y i Δ x i

e i i= : = i : i (23)
y i0 x i0 y x

15
Elasticitatea incrucisata sau mixta se refera la o relatie dintre variabila dependenta si variabila
independenta care apartin la clase diferite , fiind de forma , in cazul unor valori continuie :

∂ y i ∂ j ∂ f i (x 1 , x 2 … … x n ) ∂ x j
e i j= : = : pentru i , j=1,2 , … … n ;i ≠ j (24)
yi x j f (x 1 , x 2 , … .. xn ) x j

sau pentru valori discrete :

i i j j
y 1− y 0 x 1−x 0 Δ y i Δ x j
e i j= i
: j
= i : j (25)
y0 x0 y x

Elasticitatea cererii

Conceptul economic de elasticitate a cererii se datoreaza lui Alfred Marshall 4, desi sub o forma
incipienta se intalneste si la alti predecesori , precum Turgot ,William Petty si altii .
Elasticitatea cererii comensureaza modificarile induse de variatia preturilor , precum si a altor
variabile independente asupra cererii unui bun sau serviciu . Va exprima modificarea procentuala
a cererii in conditiile unei modificari cu 1% a factorului de influienta . Vom examina succesiv
elasticitatea cererii in functie de factorii de influienta .

- I) Elasicitatea cererii in functie de pretul bunului

Denumita si elasticitatea directa , intrucat modificarea cererii unui bun i este studiata in functie
de pretul bunului i , va comensura variatia cererii unui bun in conditiile in care pretul sau se
modifica cu 1 % . Se va determina pe baza unei relatii de forma :

Δq i Δ p i
e i= : (26)
qi pi
4
Alfred Marshall economist englez ( 1842-1924) ; a nu se confunda cu Secretarul de Stat american Alfred
Marschall , promotorul celebrului “ Plan Marshall “

16
Daca cererea bunului i este explicitata printr-o functie continua si derivabila in functie de pretul
sau , elasticitatea se va determina pe baza relatiei :

∂ qi q i
e i= : (27)
∂ p i pi

Dar , dupa cum rezulta din legea generala a cererii , de regula intre cerere si pret exista o relatie
inversa asa incat marimea coeficientului de elasticitate va fi negativa . Numai in cazul exceptiilor
de la regula , marimea coeficientului de elasticitate a cererii in functie de pretul sau va fi o
marime pozitiva . In numeroase lucrari de specialitate , pentru o interpretare uniforma a
coeficientului de elasticitate elasticitatea cererii in functie de pretul sau se calculeaza in valoare
absoluta .
In functie de marimea absoluta a coeficientului de elasticitate , cererea unui bun poate fi :

a) Cererea inelastica sau slab elastica , semirigida se intalneste atunci cand valoarea
coeficientului de elasticitate se situiaza in intervalul cuprins intre 1 si 0 , adica :
1<e <0 , ce implica ca : Δp > Δq . Intr-o astfel de situatie , reactia cererii este mai mica
decat modificarea pretului .
b) Cererea cu elasticitate unitara intalnita atunci cand valoarea coeficientului de elasticitate
este egala cu 1 , e=1, ce implica ca Δp= Δq . Se inregistreaza atunci cand modificarea
cererii este egala cu modivicarea pretului .
c) Cererea elastica sau cu elasticitate ridicata se inregistreaza atunci cand valoarea
coeficientului de elasticitate este mai mare decat -1 ,e >1 si Δq ¿ Δp , caz in care o
modificare a pretului contribuie la o modificare mai mare , dar de semn invers a cererii .
d) Cererea perfect rigida sau perfect inelastica intalnita atunci cand valoarea coeficientului
de elasticitate este egal cu 0 , e=0 ,implicand si Δq=0 . Se inregistreaza atunci cand unei
variatii a pretui nu-I corespunde nicio modificare a cererii .
e) Cererea infinit elastica sau perfect elastica se inregistreaza atunci cand e=∞ si Δp=0
desemneaza acel caz in care desi pretul bunului nu se modifica cererea sa totusi se
modifica .

Aceste cazuri referitoare la descrierea cererii unui bun in functie de marimea coeficientului de
elasticitate a cererii in functie de pretul sau , pot fi prezentate pentru o functie liniara a cererii ,
precum in graficele numarul 7,8 si 9 :

17
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 7
> restart:
> ec1:=q=a-b*p:
> p:=solve(ec1,p):
> a:=6:b:=1.5:
> plot(p,q=0..10,color=navy,view=[0..7,0..4],labels=["cererea q
","pretul p”],labeldirections=["horizontal","vertical"],
title="Graficul numarul 7 \n Elasticitatea cererii in functie de
pret pentru o functie a cererii liniara",titlefont=["New Times
Roman","bold",12],axes=boxed,thickness=2);

18
 - II) Elasticitatea cererii unui bun in functie de pretul altor bunuri –elasticitatea
incrucisata

Elasticitatea incrucistata sau mixta evaluiaza sensibilitatea cererii unui bun i la modificarile de
pret ale unui alt bun j ,fiind determinata conform unei relatii de genul :

Δ qi qi
e i j= : i , j=1,2 … … n ; i≠ j (28)
Δ pj pj

Prezinta importanta studierea sensibilitatii cererii unui bun in functie de modificarile de pret ale
bunurilor substituibile si complementare .
Astfel , bunurile substituibile prezinta elasticitati incrucisate intre cerere si pret pozitive e i j >0 ,
intrucat o crestere a pretului unui astfel de bun determina o crestere a cererii din bunul
substituibil , intrucat consumatorii se vor achizitiona bunul substituibil al carui pret nu s-a
modificat .
La bunurile complementare elasticitatea incrucisata dintre cerere si pret se inregistreaza valori
negative e i j <0 , intrucat o crestere a pretului unui bun determina o scadere a cererii din bunul
complementar .

- III) Elasticitatea cererii in functie de venit

19
Venitul agentului economic consumator reprezinta un factor primordial in influientarea cererii ,
intrucat oricat de redus ar fi pretul bunului , lipsa venitului nu determina o cerere pentru acel
bun . Elasticitatea cererii in functie de venit va comensura cu cate procente se va modifica
cererea unui bun in conditiile modificarii venitului cu 1% si se va determina conform relatiei :

Δ q ΔV
e= : (29)
q V

Daca cererea este exprimata printr-o functie continua si derivabila de venit , respectiv de forma
q=q ( p1 , p2 … …. V ) , atunci elasticitatea cerere venit se va determina conform relatiei :

∂q q
e= : (30)
∂V V

Relatia (30) ne ajuta sa exprimam ca elasticitatea cerere-venit este egala cu raportul dintre
inclinatia marginala spre consum a unui bun si inclinatia medie spre consum .
Daca forma cererii in functie de venit este de forma liniara , elasticitatea cerere-venit va fi de
forma :

b∗V
q=a+ b V ; e= (31)
a+ bV

Rezulta astfel ca si elasticitatea cererii in functie de venit , in conditiile unei dependente liniare ,
este heteroelastica ,variabila in funtie de venit .
Daca functia cererii se expliciteaza printr-o functie putere elasticitatea cerere-venit este
isoelastica , constanta in functie de venit , a se vedea relatia (32) :

(aV ) ( aV )
b

q=a V ; e=( a b V
b b−1
) : q =( a bV b−1 )∗ V b = a b Vb =b (32)
V

Ponderea din venitul consumatorului destinata achizitionarii unei cantitati dintr-un bun i , q i ,
avand pretul pireprezinta coeficientul bugetar definit ca 5:
n
q p ( p , p , … … .. p n , V )
θi = i i 1 2
V
; ∑ θ i=1 (33)
i=1

Prin derivarea coeficientului bugetar in functie de venit si prin transformari successive vom
obtine ca :

∂ qi ∂ qi ∂ qi qi
pi V − pi qi p i ( V −q i) qi pi ( : −1)
∂ θi ∂V ∂V ∂V V qi p i (e−1) (34)
= = = =
∂V V 2
V 2
V 2
V2

5
A se vedea si Angela Galupa Teoria microeconomica a agentilor economici , Editura ASE Bucuresti , cap. 6

20
Am obtinut astfel o dependenta dintre coeficientul bugetar si coeficientul de elasticitate a cererii
in functie de venit , care poate fi interpretata in functie marimea coeficientului de elasticitate .
Vor exista urmatoarele cazuri :

- a) Daca o data cu cresterea venitului cu 1 % cererea creste cu mai putin de 1 % , fiind

∂ θi
astfel inelastica in functie de venit , e <1 , atunci <0 ,ce inseamna ca ponderea
∂V
cheltuielii din venit cu achizitionarea bunului i descreste o data cu cresterea venitului
- b) Daca o data cu cresterea venitului cu 1 % cererea creste cu mai mult de 1% , fiind
astfel elastic in functie de venit , e >1 , ce inseamna ca ponderea cheltuielii din venit
∂ θi
>0 cu achizitionarea bunului i creste o data cu cresterea venitului ;
∂V
- c) Daca o data cu cresterea venitului cu 1% cererea creste cu exact 1 % , fiind astfel o
∂θ
cerere unitara in functie de venit , e=1, atunci i =0 ,ce desemneaza faptul ca
∂V
variatia venitului nu afecteaza ponderea cheltuielii pentru achizitionarea cantitatii q i .

Elasticitatea cererii in functie de venit realizeaza si o secmentare a bunurilor , in asa numitele :

1) bunuri normale si 2) bunuri inferioare .

- 1) Bunurile normale sunt apreciate a fi acele bunuri a caror cerere creste pe masura
cresterii venitului si reciproc a caror cerere se reduce pe masura reducerii venitului .
Referitor la ritmurile de modificare a cererii si venitului bunurile normale , la randul
lor se grupeaza in :
- 1. a) bunuri prioritare a caror cerere creste mai lent decat creste venitul , ele grupand
bunurile de stricta necessitate ;
- 1.b) bunuri constante in consum a caror cerere creste in acelasi ritm cu venitul ;
- 1.c) bunuri de lux a caror cerere creste mai rapid decat creste venitul , grupand
bunurile de lux .
- 2) Bunurile inferioare grupeaza acele bunuri ale caror cereri de consum se reduc o
data cu cresterea venitului si reciproc a caror cerere crestere o data cu scaderea
venitului .

Relația dintre cheltuielile de consum și venit a fost analizată în sec al XIX-lea pentru prima dată,
de către E.Engel6 și poartă denumirea de "curba lui Engel". Cercetând bugetele de familie din
mai multe țări, acesta a desprins concluzia potrivit căreia importanța relativă a diferitelor
cheltuieli de consum în raport cu venitul se modifică diferit. Astfel, s-a observat, că atunci când
venitul crește, ponderea cheltuielilor pentru alimente scade, ponderea cheltuielilor pentru
îmbrăcăminte și locuință este relativ constantă, iar ponderea cheltuielilor pentru servicii
(educație, cultură etc.) crește.

6
Ernst Engel (1821-1896) economist german

21
Dependenta a fost studiata si de catre L. Tornqwist 7 , care din studierea dependentei intre
cheltuielile de consum si venituri , a identificat trei grupe de produse si servicii , repectiv :

- a) de prima necesitate ;
- b) mai putin importante ;
- c) de lux .

Acestora le corespund urmatoarele functii :

x
y=a ; (35)
x +b

x−c
y=a ; (36)
x +b

x−c
y=ax (37)
x+ b

in care a , b , c sunt constante pozitive , y = cheltuielile de consum si x este venitul . In graficul

numarul 10 sunt prezentate aceste functii .

7
A se vedea C.Florescu si O.Snak Cererea de marfuri a populatiei ,Editura Stiintifica , Bucuresti , 1967 ,pag. 76.

22
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 10
> restart:with(plots):
> y1:=a*(x/(x+b)):
> y2:=a*((x-c)/(x+b)):
> y3:=(a*x)*((x-c)/(x+b)):
> a:=3:b:=4:c:=2:
plot([y1,y2,y3],x=0..10,y=0..3,color=[navy,magenta,green],thickne
ss=[2,2,2],axes=boxed,labels=["venit","cererea"],labeldirections=
["horizontal","vertical"],linestyle=[1,3,4],title="Graficul
numarul 10 \n Relatia cerere-venit pe baza relatiilor
Tornqwist",titlefont=["New Times Roman","bold",12]);

Elasticitatile cerere-venit ale functiilor de tip Tornqwist sunt heteroelastice ,care pentru a=3;b=4
2
4 −6V −V −8 V +8
si c=2 sunt : e= ; e= ; e= si sunt reprezentate in graficul
V +4 (−V + 2)(V + 4) (−V + 2)(V + 4)
numarul 11 :

Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 11

> restart:with(plots):

23
> y1:=a*(x/(x+b)):
> y2:=a*((x-c)/(x+b)):
> y3:=(a*x)*((x-c)/(x+b)):
> e1:=simplify(diff(y1,x)/(y1/x)):
> e2:=simplify(diff(y2,x)/(y2/x)):
> e3:=simplify(diff(y3,x)/(y3/x)):
> a:=3:b:=4:c:=2:
> t:=plot(e1,x=0..5,color=navy,thickness=2,linestyle=1):
> v:=plot(e2,x=0..5,color=magenta,thickness=2,linestyle=3):
> w:=plot(e3,x=0..5,color=green,thickness=2,linestyle=4):
> display([t,v,w],view=[0..5,-3..3],axes=boxed,title="Graficul
numarul 11 \n Elasticitatile cerere-venit pe baza relatiilor
Tornqwist",titlefont=["New Times Roman","bold",12],
labels=["venit V","elasticitatea cererii fct venit
e"],labeldirections=["horizontal","vertical"]);

Elasticitatea pe arc
Presupunem o functie a cererii , a se vedea graficul numarul 12 si dorim sa calculam
elasticitatea directa a cererii pentru punctele A si B in conditiile unei deplasari pe curba cererii
catre punctele B si A . Elasticitatile directe ale cererii vor fi :

pentru punctul A fata de B : e=−( 8−4

4 ) :(
8 )
4−8
=2

pentru punctul B fata de A : e=−(

8 ) ( 4 )
4−8 8−4
: =0.5
Am obtinut astfel rezultate diferite ale elasticitatilor . Intr-o a stfel de situatie se impune
dererminarea asa numitei elasticitatii pe arc , care presupune trasarea arcului ce uneste punctele
A si B si determinarea coordonatelor medii ,care pentru exemplul considerat vor fi :
p + p 8+ 4 ' 4+ 8
p'1= 0 1 = =6 um /buc si q 1= =6 buc
2 2 2
Calculand elasticitatea cererii la modificarile pretului fata de aceste valori medii vom obtine :
Pentru punctul A fata de punctul mediu : e=− ( )( )
8−6 4−6
6
:
6
=1

Pentru punctul B fata de punctul mediu : e=− ( )( )

4−6 8−6
6
:
6
=1

24
Am obtinut astfel aceasi marime a coeficientului de corelatie ,indiferent de sensul de deplasare
pe functia cererii . Ca regula , cu cat punctele pentru care se calculeaza elasticitatile sunt mai
apropiate , cu atat diferentele dintre valorile acestora vor fi mai mici .

Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 12

> restart:with(plots):
> ec1:=x*y=32:
>implicitplot(ec1,x=0..10,y=0..10,view=[0..11,0..11],thickness=2,
labels=["cantitatea q","pretul
p"],labeldirections=["horizontal","vertical"],axes=boxed,title="G
raficul numarul 12 \n Elasticitatea cererii pe
arc",titlefont=["New Times Roman","bold",12]);

Relatii intre coeficientii de elasticitate ai cererii

Intre coeficientii de elasticitate ai cererii exista urmatoarea relatie :

e p 1+ e p 2 +e V =0 (38)
in care : e p 1 desemneaza coeficientul de elasticitate al cererii unui bun in functie de pretul
bunului-elasticitatea directa ; e p 2 coeficientul de elasticitate al cererii bunului in functie de pretul
altui bun -elasticitatea incrucisata si e V coeficientul de elasticitate al cererii in functie de venit 8
Functia initiala a cererii este presupusa a fi : q 1 ( p 1 , p2 ,V ) . Daca atat preturile cat si venitul se
maresc un un coeficient k > 0 , agentul economic consumator nu-si va modifica alegerea optima .
Cererea sa va deveni :
q 1 ( k p1 , k p 2 , kV )=q 1 ( p1 , p2 ,V ) (39)
8
Radu Vranceanu si Marc Guyot Bazele microeconomiei intreprinderii , Editura Polirom ,2004, pag. 114-115

25
Fiind egala si cu cererea initiala . Ecuatia constangerii bugetare , dreapta venitului de asemenea ,
nu se modifica intrucat : q 1 p1 +q 2 p2=V iar dupa amplificarea cu coeficientul k devine :
k q 1 p1 +k q 2 p2=kV . Daca vom deriva functia cererii relatia (39) in functie de m vom obtine :

∂ q1 ∂ q1 ∂ q1
p 1+ p2 + V =0 (40)
∂(k p1 ) ∂(k p 2) ∂(kV )
Daca relatia (40) se inmulteste cu k /q1 vom obtine ca :

∂ q1 k p1 ∂ q1 k p2 ∂ q1 k V
+ + =0 (41)
∂(k p1 ) q 1 ∂(k p2) q 1 ∂ (kV ) q 1
Relatia (41) este adevarata pentru oricare valoare a lui k , iar pentru k =1 demonstreaza relatia
(38) , ce stabileste o dependenta dintre coeficintii de elasticitate ai cererii . Daca se presupune o
elasticitate constanta a cerererii in functie de venit , atunci se poate demonstra ca elasticitatea
directa se afla in dependenta inversa cu elasticitatea incrucisata .

Elasticitatea si incasarea vanzatorului / chetuielile consumatorului

Elasticitatea cererii prezinta inportanta atat pentru caracterizarea bunurilor in legatura cu

dependent cererii in functie de factorii de influienta , dar si pentru unele decizii ale agentilor
economici . Cu o astfel de decizie se confrunta un vazator , al carui obiectiv consta in
maximizarea incasarii totale ,in conditiile in care care el poate actiona asupra pretului . In mod
concret , el poate mari pretul ,dar aceasta decizie determina o scadere a cererii , sau poate reduce
pretul , care contribuie la o crestere a cererii . La baza unei astfel de decizii sta valoarea
coeficientului de elasticitate al cererii in functie de pret .
Prin incasare totala sau venit total VT si incasare marginala sau venit marginal Vmarg
intelegem :
Δ qp Δ VT d VT
VT =q∗p ( 42) Vmarg¿ = = (43)
Δq Δq dq
Sa presupunem o functie liniara a cererii , precum in graficul numarul 12 si o reducere a pretului
de la p0 =8 la p1 =6 , corespunzator reducererii de pret cantitatea creste de la q0=4 la q1=8 ; a se
vedea graficul numarul 13 :

26
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 13
> restart:with(plots):with(plottools):
> ec1:=q=a+b*p:
> p:=solve(ec1,p):
> a:=20:b:=-2:
> m:=plot(p,q=0..18,view=[0..20,0..10],thickness=2):
> n:=display(rectangle([0,6],[4,8],color=blue)):
> o:=display(rectangle([4,0],[8,6],color=red)):
> display([m,n,o],labels=["q","p"],title="Graficul numarul 13 \n
Efectele modificarii pretului in cantitate si
venit",titlefont=["New Times Roman","bold",12],axes=boxed);
Venitul total pentru orice nivel de pret este descris prin dreptunghiul format de sistemul de axe si
o dreapta orizontala si una verticala care intersecteaza acel pret si catitatea corespunzatoare .
Astfel , in graficul numarul 12 dreptrunghiul Δq∗p descrie cresterea in venitul total datorat unei
cresteri in cantitatea vanduta , iar dreptunghiul Δp∗q reprezinta reducerea in venitul total cauzata
de reducerea de pret .Modificarea in venitul total presupune o comparare a celor doua
dreptunghiuri . Astfel , daca : ( Δq∗p )>( Δp∗q) venitul total va creste in conditiile unei reduceri
de pret . Prin impartirea inecuatiei cu ( Δp∗q) vom obtine :

| Δq q
Δp p|
: >1 = > e >1

Similar , daca : ( Δq∗p )<(Δp∗q) :

| Δq q
Δp p|
: <1 = > e <1

Daca ( Δq∗p )=( Δp∗q) :

27
 |
Δq q
Δp p |
: =1 = > e=1
Intrucat venitul total este produsul dintre cantitate si pret (q*p) , daca pretul se modifica cu o
marime Δp , venitul total devine : ( p+ Δp ¿(q + Δq) . Variatia venitului total va fi ;
ΔVT = ( p+ Δp )( q+ Δq )−qp= p Δq +q Δ p+ Δq Δ p
Pentru o modificare foarte mica a pretului si a cantitatii termenul ΔqΔp se poate neglija , asa
incat modificarea venitului total va fi :
ΔVT = pΔq +qΔp
Dar conform relatiei (43) , venitul marginal este :
d VT pΔq+ qΔp qΔp
V marg= = = p+ (44)
dq Δq Δq
Prin impartirea la p si trasformari successive obtinen ca :
V marg
p
=1+
qΔp
pΔq
1
=1+ =¿V marg= p 1+
e
1
e ( )
(45)
Intrucat cantitatea ceruta dintr-un bun este invers dependenta de pretul sau elasticitatea directa a
cererii este o marime negativa . Intrucat venitul marginal exprima o relatie dintre venitul total si
cantitati , un venit marginal pozitiv este asociat cu o cerere elastica , in timp ce un venit marginal
negativ este asociat cu o cerere inelastica 9.
Daca cererea este elastica , expresia din paranteza din relatia (45) va fi o marime pozitiva , astfel
ca pentru o cerere elastica venitul marginal este pozitiv , in timp ce intre pret si venit va exista o
relatie inversa .
Reciproc , daca cererea este inelastica , atunci expresia (45) din paranteza este un numar negativ
,venitul marginal va fi o marime negativa , iar intre pret si venit va exista o relatie directa .
Daca cererea este cu elasticitate unitara , adica e= -1 , atunci venitul marginal este nul ,iar venitul
total este maxim . Din relatia (45) se cunoaste ca p > 0, deci pentru ca venitul total sa fie maxim
1
( )
se impune ca venitul marginal sa fie egal cu zero , deci 1+ =0 => e=−1 .
e

Aceste concluzii pot fi dovedite pe baza graficului numarul 14 , in care venitul total este maxim
pentru pentru un venit marginal egal cu zero si un coeficient de elasticitate directa a cererii de -1

9
A se vedea si Allen T. Bruce Managerial economics , 2nd edition, Ed. Harper Collins, 1994,pag.146.

28
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 14
> restart:with(plots):> VT:=-((a-q)/b)*q:> e:=b*p/(a+b*p):> p:=-
(a-q)/b:> a:=20:b:=-2:> VM:=diff(VT,q):> e:=-b*p/(a+b*p):>
plot([VT,VM,p,e],q=0..23,view=[0..23,-
10..60],thickness=[2,2,3],axes=boxed,linestyle=[1,3,2,4],title="G
raficul numarul 14 \n Relatiile dintre Venitul total , venitul
marginal , pret si elasticitatea cererii",titlefont=["New Times
Roman","bold",12],labels=["q","p"]);

Aceleasi rezultate evident se obtin si prin folosirea unei foii de calcul in Excel , care se utilizeaza
pentru valori discrete ale lui p si q si care prezinta avantajul ,ca parametrii care gerereaza dreapta
cererii a si b pot fi modificati si toate marimile se modifica ; a se vedea foaia Excel numarul 1 :

29
 Foaia Excel numarul 1 Relatiile dintre venitul total , venitul marginal si elasticitate

Cererea si alegerea optima a consumatorului

Din abordarea utilitatii a rezultat ca un consumator isi maximizeaza satisfactia totala , atunci
cand raportul dintre utilitatile marginale si preturi este constant intre bunuri , adica :
Umg x Umg y Umgz
= =…= (46)
px py pz
De asemenea , a rezultat ca alegerea optima corespunde si locului in care o curba de isoutilitate
este tangenta la constrangerea bugetara , precum in punctul E din graficul numarul 15 :

30
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 15- vezi capitolul Utilitatea
grafic numarul 11.
Totodata prin graficul numarul 10 ,din acelasi capitol , a rezultat ca in conditiile unui venit dat ,
o crestere a pretului relativ , p x / p y determina ca panta constrangerii bugetare sa devina mai
abrupta , care are drept efect o diminuare a ansambului de consum intrucat dreapta se roteste spre
stanga . Dar prin aceasta modificare se modifica si alegerea optima a consumatorului , care se va
situa pe o curba de isoutilitate inferioara fata de cea initiala . Acest demers este descris in
graficul numarul 16 , in care am presupus o alegere optima initiala in punctul de tangenta dintre
U0 si B0 .Situatia descrisa anterior , respectiv de crestere a pretului relativ , determina o rotatie a
dreptei venitului la B2 pentru care cea mai inalta curba de isoutilitate care poate fi atinsa cu noua
constrangere bugetara va fi U2 . In mod reciproc o diminuare a pretului relativ determina o rotire
spre dreapta a dreptei bugetului, a se vedea dreapta B1 , care devine mai putin abrupta si care va
mari ansamblul de consum . Totodata cu aceasta modificare , consumatorul va putea atinge o
curba de isoutilitate superioara , U1 , comparativ cu cea initiala , cu alte cuvinte va castiga in
termenii satisfactiei sale din alegerea si consumul bunurilor . In graficul numarul 16 se
regasescte si curba care uneste combinatiile optimale aferente alegerii , care va descrie
combinatiile optime din cantitatile celor doua bunuri x si y . Acest graficul constituie o sursa in
determinarea curbei cererii , respectiv a relatiei dintre cantitatile optimale si pretul bunului .
Ca o concluzie , putem stabili ca in conditiile unui venit dat , o crestere a pretului dermina o
diminuare a cantitatilor consumate si reciproc o scadere a pretului determina o crestere a
cantitatilor consumate . Acesta este comportamentul pentru bunurile obisnuite , iar daca intre
pret si cantitatile consumate ar exista o relatie directa , in sensul unei cresteri a pretului si o
crestere a cantitatii consumate acestea ar reprezenta asa numitele bunuri Giffen .

31
32
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 16

> restart:with(plots):
> a:=implicitplot(x^(1/2)*y^(1/2)=6.5,
x=0..25,y=0..15,color=red):
> c:=implicitplot(x^(1/2)*y^(1/2)=7.2,
x=0..25,y=0..15,color=red):
> e:=implicitplot(x^(1/2)*y^(1/2)=8.2,
x=0..25,y=0..15,color=red):
> b:=plot([9-0.5*x,9-0.4*x,9-
0.3*x],x=0..30,color=blue,view=[0..35,0..10],thickness=2,axes=box
ed,title="Graficul numarul 16 \n Alegerea optima si modificarea
ptreturilor ",titlefont=["New Times
Roman","bold",12] ,labels=["bunul x","bunul
y"],labeldirections=["horizontal","vertical"],color=[blue,blue,bl
ue]):
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 17

> display([a,b,c,e]);
> restart:with(plots):with(Student):
> UT:=x^(1/2)*y^(1/2)-8.2:
> Umx:=diff(UT,x):
> Umy:=diff(UT,y):
> raport_utilitati_marginale:=Umx / Umy:
> ec2:=y-9+.3*x:
> panta_dreptei:=(diff(ec2,x)):
> ec3:=raport_utilitati_marginale=panta_dreptei:
> y:=solve(ec3,y):
> x[1]:=solve(subs(y=%,UT)):
> y[1]:=subs(x=%,y):
> [x[1],y[1]]:
> pretul_relativ:=p[x]/p[y]=panta_dreptei:
> p[y]:=1:
> subs(p[y]=1,pretul_relativ):assign(%):
> [x[1],p[x]]:
> datalist1:=[[9.192388155, .5],[11.38419958, .4],
[14.97108324, .3]];
> plot(datalist1,color=blue,title="Graficul numarul 17 \n
Trasarea curbei cererii ptr. bunul x",labels=["cantitatea bun
x","pret bun
x"],labeldirections=["horizontal","vertical"],titlefont=["New
TimesRoman","bold",12],axes=boxed,view=[0..16,0..1],thickness=2);
In graficul numarul 17 , preluand informatiile din graficul 16 referitoare la cantitatile optimale ,
aplicand propietatea ca panta constangerii bugetare exprima si pretul relativ, pentru un pret dat
al bunului al doilea , respectiv py=1 , se pot obtine preturile bunului px . Se va genera astfel o
structura de date , care va cuprinde cantitatea optimala din bunul x si pretul bunului x
corespunzator . Aceasta relatie dintre cantitatea optimala dintr-un bun si pretul sau , in conditiile

33
unui venit si a pretului pentru cel de-al doilea bun constant este definite in teoria economica
drept “functia marshaliana a cererii “, denumita astfel dupa numele economistului Alfred
Marshall . Aceasta definire apare intrucat se utilizeaza si conceptul de “cerere compensata“ ,
datorat lui Hicks 10 , in care relatia dintre cantitate si pret in conditiile in care venitul este ajustat
simultan in asa fel incat utilitatea sa se mentina la nivelul initial .
Rezulta astfel ca o concluzie , ca in conditiile unui venit dat si a unui pret constant pentru un alt
bun , o crestere a pretului unui bun dermina o diminuare a cantitatilor consumate si reciproc o
scadere a pretului determina o crestere a cantitatilor consumate . Acesta este comportamentul
pentru bunurile obisnuite , iar daca intre pret si cantitatile consumate ar exista o relatie directa ,
in sensul unei cresteri a pretului si o crestere a cantitatii consumate acestea ar reprezenta asa
numitele bunuri Giffen .

Alegerea optima a agentului consumator este influientata si de modificarea venitului .

Din capitolul Utilitatea , referitor la constrangerea bugetara a rezultat ca modificarea venitului ,

in conditiile unor preturi constante ale bunurilor afecteaza de asemenea ,constragerea bugetara si
ansambul de consum .Modificarea venitului transleaza contrangerea bugetara , in sensul
departarii de originea sistemului de axe in cazul unei cresteri a venitului consumatorului si a unei
apropieri de originea sistemului de axe in cazul restrangerii venitului . In acelasi sens este afectat
si ansambul de consum . La randul sau modificarea cobstrangerii bugetare afecteaza si alegerea
optima a consumatorului . In graficul numarul 18 prezentam o relaxare a venitului si influientele
acesteia asupra constrangerii bugetare si a alegerii optime a agentului consumator .

10
John Richard Hicks 1904 – 1989 economist englez , laureat al premiului Nobel pentru economie .

34
Comanda in programul Maple pentru trasarea graficului numarul 18

> restart: with(student):with(plots):

a:=plot(3/x,x=0..6,color=red,view=[0..3,0..12],thickness=2):
>b:=plot(6/
x,color=blue,thickness=2,linestyle=5,view=[0..3,0..12]):
>c:=plot(7.82.5*x,x=0..5,y=0..12,color=blue,thickness=2,linestyle
=5):
> e:=plot(5.4-2.5*x,x=0..5,y=0..12,color=red,thickness=2):
> display([a,b,c,e],title="Graficul numarul 18 \n Alegerea optima
si modificarea venitului ",titlefont=["New Times
Roman","bold",12] ,labels=["bunul x","bunul
y"],labeldirections=["horizontal","vertical"]);

Efectul de substitutie si de venit

Sa presupunem ca se inregistreaza o reducere in pretul bunului x . Se va inregista o modificare in

dreapta bugetului in sensul unei rotiri fata de intersectia cu axa oy devenind mai plata .Aceasta
miscare a dreptei bugetului in sus se poate descompune in doua etape : intr-o prima etapa dreapta
bugetului se roteste in jurul legaturii initiale cerute ,iar in a doua se transleaza dreapta bugetului
catre o noua legatura de consum ceruta .Se inregistreaza astfel doua miscari ale dreptei
bugetului ,respectiv de rotire si de translare . Miscarea de rotire afecteaza panta dreptei bugetului

35
in conditiile unei puteri de cumparare constante , in timp ce translarea mentine constanta panta
dar modifica puterea de cumparare Aceste modificari pot fi studiate in graficul numarul 19 .

Vom analiza pentru inceput dreapta constrangerii bugetare care se roteste , aceasta presupune din
punctul A spre B. Legatura de consum din punctul B este optima ,atunci atunci cand se modifica
pretul sic and se ajusteaza venitul asa incat sa se mentina legatura de consum anterioara
accesibila . Aceasta deplasare din punctul A spre punctul B este cunoscuta sub denumirea de
effect de substitutie . Va indica modul in care un consumator substituie un bun cu altul atunci
cand un pret se modifica si se ajusteaza venitul pentru ca legatura de consum anterioara sa
ramana totusi accesibila prin schimbarea de pret .
Vom presupune o legatura de consum (x,y) este accesibila initial , cu preturile px si py si cu un
venit V . Va exista o modificare a pretului unui bun p'x si o ajustare a venitului V ' pentru a
mentine legatura de consum anterioara accesibila ,asa incat vom avea 11:
V = p x x + p y y (47)
'

V '= p x + p y
x y
(48)
Scazand ecuatia (47) din ecuatia (48) se va obtine :
' '
V −V =x( p x − p x ) (49)
Iar prin notatiile V ' −V =ΔV si p'x −p x = Δ p x se va obtine :
𝛥V=x𝛥 p x (50)

11
A se vedea Hal R. Varian Intermediate Microeconomics , A Modern Approach, Seventh Edition W.W.Norton &
Company,capitolul 8 .

36
Ecuatia (50) exprima modificarea venitului necesara pentru ca legatura anterioara de consum sa
fie accesibila cu noile preturi , va fi marimea initiala de consum din bunul x multiplicata cu
modificarea pretului la acest bun .Exista o legatura directa dintre cresterea pretului si cresterea
venitului pentru a mnentine nivelul de consum anterior cresterii de pret accesibil .
Acest efect poate fi abordat si pe baza unui exemplu numeric . Sa presupunem o o functie a
cererii de forma :
V
x=9+ (51)
9p
Presupunem ca initial venitul consumatorului este 81 um iar pretul este de 3 um/unitatea de bun .
In atare conditii cererea va fi :
81 81
x=9+ =9+ =12unitati de bun .
9∗3 27
Vom presupune ca se inregistra o scadere in pretul bunului la 1 um/unitatea de bun . Cererea va
deveni :
81
x=9+ =9+ 9=18 unitati de bun .
9∗1
Astfel , urmare a scaderii pretului de la 3 la 1 cererea creste de la 12 la 18 . Pentru calcularea
efectului de substitutie se impune calculat venitul care ar trebui ajustat in asa mod incat de a
mentine consumul initial accesibil cu modificarea de pret la 1 um/ unitatea de bun , cu alte
cuvinte sa aplicam relatia (50) :
ΔV =12 ( 1−3 ) =−24 um
Nivelul de venit necesar de a nu afecta puerea de cumparare exprimata prin nivelul de consum va
fi : V ' =V + ΔV =81−24=57 um. Cererea de consum la noul venit ajustat va fi :
57
x=9+ =9+6,33=15,33 unitati de bun.
9∗1
Astfel efectul de substitutie va fi :
Δ x s =x ( 1,57 )−x ( 3,81 )=15,33−12=3,33 .
A doua etapa a procesului de ajustare consta in efectul de venit , care presupune o translare a
constrangerii bugetare in conditiile in care preturile se mentin constant , dar de aceasta data se
modifica venitul consumatorului .In figura 19 , o crestere a venitului va determina o modificare a
alegerii optime din punctul B in punctul C . In termini generali Δ x V va reprezenta modificarea
cererii , in conditiile in care venitul creste de la V ' la V in conditiile unor preturi ale bunului x
fixate la p'x .,asa incat :
Δ x =x ( p x ,V ) −x ( p x , V )
V ' '
(52)

Atunci cand venitul creste , cererea produsului poate creste sau scadea in functie de tipul bunului
respetiv normal sai inferior .Atunci cand pretul unui bun se reduce trebuie sa se reduca venitul
pentru a se mentine puterea de cumparare nemodificata .Daca bunul este normal , o reducere a
venitului va contribui la o scadere a cererii ,iar daca bunul este inferior atunci o reducere a
venitului se va reflecta intr-o crestere a cererii .In conditiile exemplului numeric anterior efectul
de venit va fi :
81 57
x ( p x ,V )=9+ =18 unitati ; x ( p x ,V ) =9+
' '
=9+6,33=15,33 unitati
9∗1 9∗1
V
Δ x =18−15,33=2,67 unitati

37
Modificarea cererii in conditiile variatiei pretului si a mentinerii constant a venitului poate fi
expicitata de forma :
Δx=x ( p x ,V ) −x ( p x , V ) (53)
'

Aceasta relatie (53) poate fi scrisa si sub forma :

[ ' '
]
Δx =x ( p x ,V ) −x ( p x ,V )= x ( p x , V ) −x ( p x , V ) −[ x ( px , V )−x ( p x , V ) ] ;
' ' ; '

s V
Δx =Δ x + Δ x (54)

Cu alte cuvinte modificarea totala a cererii este egala cu suma dintre efectul de substitutie si
efectul de venit , relatie cunoscuta ca identitatea lui Slutsky12 .

Surplusul consumatorului

Cererea unui consumator se bazeaza pe informatiile furnizate de utilitatea consumatorului , mai

concret pe utilitatea marginala , care dupa cum s-a dovedit exprima satisfactia resimtita prin
achizitia si consumul ultimei cantitati .De asemenea , s-a demontrat ca suma utilitatilor
marginale este egala cu utilitatea totala , cu alte cuvinte satisfactia pe care o va resimti agentul
economic consumator prin consumul bunului si care va fi reprezentata de aria de sub curba
cererii . Pe piata bunului va exista un pret unanim acceptat , asa incat diferenta dintre
predispunerea de achizitionare a unor cantitati successive cu preturile corespunzatoare si pretul
efectiv al pietei pe care consumatorul il plateste pentru o anumita cantitate achizitionata
reprezinta conceptual de surplus al consumatorului . Pentru intelegerea acestuia putem recurge la
graficul numarul 20 .

12
Eugen Slutsky (1880-1948) economist rus

38
Consumatorul in vederea dobandirii cantitatii 0D unitati dintr-un bun, ar fi dispus sa plateasca
suma reprezentata de aria de sub curba cererii,respectiv ODBA, dar avand in vedere pretul de
piata care este de marime 0C, el plateste efectiv marimea ODBC, definita prin cantitatea ori
pretul, rezulta ca aria triunghiului ACB defineste grafic conceptul de surplus al consumatorului.
Din figura se poate observa ca daca pretul de piata creste, surpusul consumatorului se reduce si
reciproc, daca pretul de piata al bunului se reduce, surplusul consumatorului se mareste. In cazul
unei cererii neliniare, precum in acest graphic, presupune folosirea calculului integral.
Astfel, in conditiile unei cererii de forma si a unei cantitati de 25 de bucati :

1
p=500− q 2
2

care este inversa functiei cererii , aria de sub curba cererii va fi :

25

∫ (500− 12 q2) dq=9895,8

0

Daca pe piata bunului pretul ar fi de 200 um/buc pentru o cantitate de 25 bucati , consumatorul ar
plati efectiv suma de 200*25=5.000 um . Astfel , surplusul consumatorului ar fi de 9.895,8-
5.000=4.895,83 um . A se vedea graficul numarul 21 , precum si comanda in programul Maple
pentru efectuarea calculelor .

39
Comanda in programul Maple pentru efectuarea calculelor si trasarea graficului numarul 21

> restart:with(plots):
> p:=(1000-q^2)/2;
> a:=plot(p, q=0..60,view=[0..12,0..50],title="Grafic numarul 21\
n Surplusul consumatorului-aplicatie numerica
",axes=boxed,thickness=2,titlefont=["New Times
Roman","bold",12],axes=boxed,labels=["q","p"]):
> Int(p,q=0..25)=int(p,q=0..25);
> aria_curba_cererii:=int(p,q=0..25);
> q:=25;p:=200;
> suma_platita:=q*p;
> datalist1:=[[0,0],[q,0],[q,p],[0,p]]:
>b:=plot(datalist1,x=0..60,y=0..500,color=blue,thickness=2,filled
=true):
> aria_curba_cererii-suma_platita;
> evalf(%);
> display([a,b]);

Aplicatii

40
1 ) Un consumator este descries printr-o functie de utilitate de forma :
U ( x , y )=x α y β
Cunoscand preturile celor doua bunuri px si py ,precum si venitul consumatorului V sa se
determine :
- functiile cererii celor doua bunuri ;
- sa se determine pretul relativ al celor doua bunuri si multiplicatorul Lagrange ;
- sa se determine coeficientii bugetari .

Vom explicita functia Lagrange ,care va fi de forma :

α β
L=x y + λ(V −x p x − y p y )

Dupa derivare , egalare cu zero vom rezolva dupa variabilele : x, y si 𝛌 :

∂L α−1 β ∂L α β−1 ∂L
=αx y − λ p x =0 ; = β x y −λ p y =0 ; =V −x p x − y p y =0 .
∂x ∂y ∂λ

In aceste relatii vom substitui :

∂U ( x , y ) ∂U (x , y )
=αx α −1 y β =Umg x ; =β x α y β−1=Umg y
∂x ∂y

Prin impartirea relatiilor vom obtine :

αx p x Umg x
= =
βy p y Umg y

Din primele doua relatii se poate determina cantitatea ceruta din bunul y :

β px x
y=
α py

Inlocuind cantitatea ceruta din bunul y in ultima relatie a derivatelor partiale ( in functie de
lambda ) vom obtine cantitatea ceruta din bunul x , iar ulterior cantitatea ceruta din bunul y :

αV βV
x= ; y= ;
(α + β) p x (α+β) py

Pretul relativ este de forma :

αV α2
α
p x αx (α+ β ) p x p x p α
= = = 2 =¿ x =
p y βy βV β py β
β
( α+ β) p y p y

41
 Pentru determinarea multiplicatorului Lagrange vom substitui in derivata partiala a functiei
Lagrange egalata cu zero a cantitatilor cerute din cele doua bunuri ,din care se va determina 𝛌 ,
adica :
α −1 β
α −1 β αx y
αx y −λ px =0 => λ= =α ¿ ¿
px

In vederea interpretarii multiplicatorului Lagrange vom diferentia total atat functia de utilitate cat
si constrangerea bugetara ,adica :

∂U ∂U
dU = dx + dy si dV = px dx + p y dy+ xd p x + yd p y
∂x ∂y

Prin prezumtia ca preturile sunt constante determina ca : d p x =0 si d p y =0 , care implica :

dV = px dx + p y dy

iar in conditiile optimale vom avea :

∂U ∂U
=λ px ; =λ p y
∂x ∂y

Prin inlocuiri in diferentiala totala a functiei de utilitate vom obtine succesiv :

dU
dU =( λ p x ) dx+ ( λ p y ) dy=¿ λ ( p x dx+ p y dy ) =¿ λdV ; λ=
dV

Uttima relatie exprima ca multiplicatorul Lagrange este egal cu utilitatea marginala a venitului ,
adica a variatiei utilitatii in conditiile unui spor de venit egal cu unitatea .

Conform relatiei (33) coeficientul bugetar reprezinta ponderea din venit aferenta achizitionarii cu un
bun ,respectiv :

pi xi
θi =
V

care pentru exemplul propus vor fi :

αV βV
px py
px x (α + β) p x α ; py y (α + β ) p y β
θ x= = = θ y= = =
V V α +β V V α+β

θ x + θ y =1

2) Functia cererii pentru un produs este de forma:

42
 Q=500.000−10.000 √ P

- sa se traseze graficele cererii directe si indirecte ;

- sa se determine elasticitatea cererii pentru P=10000.
- sa se studieze dependenta dintre modificarea pretului si marimea coeficientului de elasticitate

Grafic numarul 22 Grafic numarul 23

Functia directa a cererii Functia indirecta a cererii
510000 120
c p
500000 100
e r
490000
e 80
r 480000
e 470000 t 60
r 460000 u
40
e 450000 l
440000 P 20
a
Q 430000 0
420000
0

12

15

18

21

24
1.5

4.5

7.5

10.5

13.5

16.5

19.5

22.5

pretul P cererea Q

dQ
∗P
dP
e= ;
Q

dQ −5000 −5000 10000

= ; e= =−1 => cererea inregistreaza o elasticitate
dP √P 100 ( 500000−10000∗100 )
unitara

In vederea studierii dependentei dintre modificarea pretului si marimea coeficientului de elasticitate se

poate realiza un program sub Maple care va genera si graficul acestei relatii ; a se vedea graficul numarul
24 .

> restart:with(plots):
> Q:=500000-10000*sqrt(P);
> e:=-diff(Q,P)/(Q/P);
> P:=10000;
> evalf(e);
> restart:
> for i from 0 by 1000 to 50000 do
e[i]:=[i,evalf((5000*sqrt(i)/(500000-10000*sqrt(i))))]:end do:
> datalist1:=e[0]:

43
> for ii from 0 by 1000 to 50000 do
datalist1:=(datalist1,e[ii]);od:
> datalist2:=[datalist1]:
> plot(datalist2,P=0..60000,color=red,labels=["pretul
P","elasticitatea
e"],labeldirections=["horizontal","vertical"],title="Graficul
numarul 24 \n Dependenta dintre pret si coeficientul de
elasticitate" ,titlefont=["New Times Roman","bold",12]);

44
45
46