Statul Jandarm (statul Statul Providenta (Statul Statul neoliberal Statul Actual

minimal/liberal) Bunastarii) (statul imperfect)

•Securitatea teritoriului
•siguranta cetatenilor
•stabilirea unui cadru
legislativ si a unui aparat
juridic
•principii de neutralitate
in economie
•buget echilibrat
•neafectarea
schimburilor economice
•limitarea prelevarilor
fiscale la minim
•imprumutul public era
acceptat doar in caz de
razboi
•Marimea cheltuielilor
publice era intre 10-15%
Cheltuielile
-ordine publică;
-apărare;
- justiţie;
- educaţia de bază;
- înzestrarea
drumurilor;
•Garantarea unui venit •Ronald Regan si
minim indiferent de Margaret Tatcher
individ •Eliberarea fortei pietei
•reducerea gradului de de sub interventia statului
insecuritate •Reducerea
•asigurarea accesibilitatii dimensiunilor sectorului
anumitor servicii in mod public prin privatizarea
universal indiferent de intreprinderilor publice si
clasa sociala diminuarea impozitelor
•redistribuirea venitului •20-30 % din PIB pentru
•furnizarea bunurilor de cheltuielile publice
baza sau primare •diminuarea implicării în
activităţi direct
Cheltuielile: productive;
- de consum; •implicare în asigurarea
- cu protecţia socială; infrastructurii fizice şi
-cu susţinerea activităţilor sociale;
economice.
•menţinerea unui climat
macroeconomic stabil;
•stabilirea obiectivelor de
dezvoltare comune în
sectorul privat;
•reglementarea
mecanismelor
promoţionale şi a
regimurilor
protecţioniste;
•sprijinirea pieţelor
eficiente.
•Stimularea cererii
•Cresterea cheltuielilor
publice
•Diversitate de institutii
•Globalizarea economica
Intervenţii publice în
criză:
-Finanţarea companiilor
falimentare din bani
publici;
-Măsuri de protecţie
socială în urma
disponibilizărilor;
-Susţinerea investiţiilor
private, dar şi investiţii
publice;
-Relaxare fiscală;
-Statele naţionale, mai
mult decât autoritatea
suprastatală (UE), îşi
asumă responsabilitatea
rezolvării problemelor
financiare ale crizei.

Finantele clasice Finantele publice moderne Finantele publice

•Principiul “mainii invizibile”
•Statul nu intervine in economie
decat pentru a asigura cadrul
necesar liberei concurente
•Piata se va autoregla de la sine
prin mecanismele proprii
•Autoreglarea pietei prin libera
concurenta
•Cheltuieli reduse
•Sistem interventionist
•Cresterea volumului cheltuielilor
publice (40%din PIB)
•Deficitul bugetar
•Statul devine redistribuitor de
resurse
•Statul are rol de investitor pentru
limitarea somajului prin crearea de
noi locuri de munca
contemporane
•Interventia economica este
echilibrata
•Incasarile fiscale scapa partial de
sub suveranitatea statala
•Gradul de autonomie a
finantelor publice este afectat de
constrangerile europene
•Datoria publica trebuie folosita
numai pentru finantarea
•Veniturile vin din impozite •Statul are rol de consumator prin cheltuielilor de capital
care vine pe piata sa faca anumite
Caracteristici principale: achizitii publice pentru armata,
- Cheltuielile publice sunt limitate administratie
- Echilibru intre veniturile si •Incapacitatea pietei de a se
cheltuielile publice autoregla
- Neutralitate •Veniturile din impozite si datorie
publica

Deosebiri intre finantele publice si private

Caracteristici Finantele publice Finantele private
1 Constituirea De la persoane fizice si juridice in Disponibilitatea proprie a subiectilor
resurselor baza legilor fiscale economici si pe baza de imprumuturi
private
2 Scopul constituirii Satisfacerea nevoilor generale ale Obtinerea de profit si maximizarea
resurselor societatii acestuia in beneficiului unui grup
restrans de intreprinzatori
3 Gestionarea Reglementari ale dreptului public Supusa dreptului comercial (contracte)
fondurilor
4 Participanti la Toti membrii societatii Nr. restrans de persoane pe baza de
constituirea voluntariat
fondurilor
5 Productia si Nu au un pret Pret stabilit in conditiile pietei in functie
furnizarea bunurilor Productia este realizata in cadrul de costul de productie si interactiunea
entitatilor publice cererii si ofertei
6 Rezultatele Statul intervine in viata economica si Castigurile se impart intre persoanele
sociala care au contribuit

Functiile finantelor publice:

•Functia de distribuire: redistribuirea resurselor intre persoanele fizice si juridice cu implicarea
autoritatilor publice ce presupune preluarea unor parti din venituri sau averi ale diferitor persoane
fizice sau juridice sub forma impozitelor, taxelor si apoi distribuirea lor sub forma cheltuielilor
publice efectuate potrivit unor criterii de echitate.
•Functia de alocare: exprima mijlocirea de catre finantele publice a satisfacerii unor nevoii sociale
prin oferta utilitatii publice, create pe seama resurselor financiare
•Functia de stabilizare: capacitatea de a contribui la asigurarea stabilitatii preturilor, a unui grad
ridicat de ocupare a fortei de munca, a mentinerii echilibrului in relatiile externe

Bunurile publice pure (principii de baza):

•Consum neconcurential, de utilitatile acestora beneficiaza mai multe persoane in acelasi timp
•Acces neconditionat
•Nonfacultative deoarece consumul lor este orientat de catre stat si trebuie acceptat de catre toti
indivizii unui grup

Bunurile publice impure (semipublice):

•Se consuma colectiv
•Se produc de catre firme private/ sau de catre sectorul privat
•Se distribuie prin intermediul pietei
 •Se finanteaza pe seama preturilor
•Rivalitate si excludere

Clasificatia cheltuielilor publice

Clasificatia economica
•Cheltuieli care reprezintă
consum definitiv de venit naţional
(salarii, bunuri şi servicii)
•Subvenţii şi transferuri
•Dobânzi aferente datoriei publice
•Formarea brută de capital
(investiţii)
•Transferuri de capital
•Investiţii financiare
•Împrumuturi acordate/garantate
•Rambursări de credite, dobânzi şi
comisioane aferente
Clasificatia functionala Clasificatia administrativa
•Servicii publice generale •Cheltuieli realizate prin
(preşedinţia, organe legislative şi administrația centrală
executive, justiţie) •Cheltuieli realizate prin
•Apărare administrațiile locale
•Ordine publică •Cheltuieli realizate prin
•Educaţie (şcoli, universităţi, institute organismele de protecție socială
de cercetare)
•Sănătate (spitale, clinici, institute de
cercetări, medici de familie)
•Securitate socială şi bunăstare
(protecţie socială, asistenţă socială)
•Acţiuni economice (acţiuni în
favoarea unităţilor economice din
ramuri economice de interes,
subvenţii pt export, participarea la
organisme internaţionale, ch de
cercetare)
•Locuinţe şi servicii comunale
(locuinţe, spaţii de agrement, instituţii
de cult)
•Recreaţie, cultură şi religie (instituţii
şi acţiuni culturale)

Factori determinanti ai cheltuielilor publice:

1.Demografici
2.Economici
3.Sociali
4.Legati de urbanizare
5.Militari
6.Istorici
7.Politici

Dupa continutul
economic
- venituri curente (fiscale
și nefiscale)
- venituri din capital
- încasări din rambursarea
împrumuturilor acordate
- subvenții din străinătate
sau de la organisme
Clasificarea venituilor
Dupa ritmicitatea
incasarilor
resurse ordinare (curente)
- venituri fiscale (impozite,
taxe)
- contribuţii la fonduri
speciale
- venituri nefiscale,
încasari din rambursarea
Dupa provenienta
resurse interne
- impozite, taxe,
contribuţii
- venituri nefiscale
- emisiunea monetară
-împrumuturi interne
Dupa nivelul de referinta
- venituri ale bugetului de
stat
-venituri ale asigurarilor
sociale de stat
internaționale împrumuturilor, subvenții resurse externe
- resurse de trezorerie din exterior -împrumuturi externe
- împrumuturi publice - ajutoare şi alte transferuri
- emisiune monetară resurse extraordinare nerambursabile din
- emisiunea monetară străinătate
- împrumuturi interne şi
externe
- ajutoare şi alte transferuri
nerambursabile

Impozite Taxe Contributii

•Forma baneasca
•Caracter obligatoriu
•Fara echivalent
•Prelevare definitiva
•Fara destinatie precizata
•Obiectul impunerii este venitul,
averea sau cheltuiala
•Este cu plata regulata
•Forma baneasca •Transfer de valoare obligatoriu
•Caracter aleatoriu •Fara echivalent
•Cu echivalent •Cu destinatie strict precizata
•Prelevare definitiva •Alimentarea fondurilor de pensii ,
•Contraprestatie imediata de somaj, de sanatate
•Anticipative •Stabilit de catre stat

Principiile bugetare:
•Principiul universalitatii: Inscrierea veniturilor si cheltuielilor cu sumele corespunzatoare in pozitii
distincte
•Principiul unitatii: Veniturile si cheltuielile publice sa fie inscrie intr`un singur document
•Principiul anualitatii bugetului public: Bugetul sa fie elaborat si executat in fiecare an si pentru
perioada de un an
•Principiul specializarii bugetare: Veniturile bugetare sa fie inscrise in buget si aprobate de
Parlament pe surse de provenienta, iar cheltuielile publice ce urmeaza sa se efectueze trebuie
inscrise in buget pe categorii definite de destinatie si in functie de continutul lor economic
•Principiul echilibrului bugetar: Veniturile publice trebuie sa acopere cheltuielile publice
•Principiul publicitatii: Bugetul public trebuie sa fie adus la cunostinta opiniei publice prin mijloace
de publicitate

Forme de reactie la impozite:

•frauda fiscala
•evaziunea fiscala licita sau planificare fiscala
•indivizii fug spre locuri mai prietenoase din punct de vedere fiscal
•initierea unor revolte impotriva impozitelor
•greve

Modele de stat al bunastarii

Modelul Nordic Modelul Continental Modelul Modelul Estic Modelul Liberal
Mediteranean
- Danemarca, - Franta, Germania, - Italia, Spania, - Cehia, Slovacia, - Marea Britanie si
Finlanda, Norvegia, Belgia, Luxemburg Grecia, Portugalia Ungaria, Polonia, Irlanda
Suedia - sistem de beneficii - Generos in privinta Romania, Bulgaria, - Nivel scazut al
- Fiscalitate ridicata foarte generos fata de pensiilor Estonia, Letonia, somajului
- Sistem de someri - Grad scazut al Lituania - Presiune fiscala
impozitare dual -servicii de sanatate presiunii fiscale -Cresterea eficientei scazuta
de calitate - Gradul de evaziune utilizarii resurselor -Nivel scazut de
- fiscalitate ridicata fiscala este mai ridicat publice evaziune fiscala
- Gestionarea
inegalitatilor

Principiile impunerii de Adam Smith:

•Justa impunere (Echitate fiscala): obliga statul sa pretinda fiecarui cetatean impozite in raport cu
posibilitatile sale de plata si nu in functie de avantajele pe care le obtin din partea statului
•Certitudinea impunerii: Marimea impozitului sa fie stabilita pe baza legii si nu in mod arbitrar,
astfel incat sa se previna toate abuzurile fiscale pe care oamenii fiscului sunt adesea tentati sa le
faca.
•Comoditatea perceperii impozitului: Termenele si modalitatile de plata sa fie cat mai convenabile
platitorului, ele trebuie stabilite printr`o fireasca sincronizare cu perioadele de realizare a
veniturilor supuse impozitarii astfel incat impozitul sa fie platit dupa realizarea venitului
•Randamentul impozitelor: Impozitele trebuie sa aduca statului un castig si daca se poate
randamentul lor fiscal sa fie cat mai ridicat

Principiile echitatii fiscale:

•Principiul capacitatii contributive: Presupune o distribuire a poverii fiscale intre indivizii tinand
cont de capacitatea lor de a suporta aceasta povara in raport cu situatia sociala si persoanal pe care o
au
•Principiul beneficiului: Beneficiile primite de pe urma serviciilor publice
•Egalitatea in fata impozitelor: Presupune un tratament nediscriminatoriu si un impozit cu totul
neutru

Principii de politica financiara:

•Randamentul fiscal: raport cat mai convenabil intre incasarile realizate prin perceperea lui si
cheltuielile privind asezarea si incasarea sa
•Stabilitatea: randamentul fiscal nu trebuie sa fie influentat de fazele ciclului economic
•Elasticitatea: impozitul poate fi adaptat in mod operativ la nevoile de venituri ale statului
•Multitudinea impozitelor: este recomandabila utilizarea unui sistem de impozite si nu a unui
impozit unic.

Principii social- politice:

•Neutralitatea masurilor fiscale
•Certitudinea impunerii
•Echitatea fiscala
•Eficienta impunerii

Elementele impozitului:
1.Subiectul: persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului
2.Suportatorul: persoana fizica sau juridica ale carei venituri se diminueaza in urma platii
impozitului
3.Obiectul impozabil: bunul, venitul, cheltuiala
4.Sursa impozitului: indica din ce anume se plateste impozitului
5.Unitatea de impunere: unitatea in care se exprima marimea obiectului impozabil
 6.Cota de impunere: impozitul aferent unei unitati de impunere (cote procentuale, sume fixe)
7.Asieta fiscala: complex de operatiuni succesive care constau in identificarea subiectului
impozabil, stabilirea obiectivului impozabil, cuantificarea acestuia precum si determinarea marimii
impozitului.
8.Termenul de plata: data la care impozitul, taxa sau contributia trebuie platita
9.Autoritatea si beneficiarul impozitului: puterea publica indreptatita sa instituie impozitul
10.Facilitatile fiscale: concretizate in anumite inlesniri la plata, de natura scutirilor, reducerilor,
amanarilor sau reesalonarilor
11.Sanctiunile aplicabile: vizeaza intarirea responsabilitatii contribuabililor in ceea ce priveste
stabilirea corecta a obligatiilor fiscale si plata acestora in favoarea beneficiarului la termenele
prevazute
12.Caile de contestatie: posibilitatea pe care o au contribuabilii de a contesta modul de calcul al
impozitului sau controalele efectuate de organele fiscale

Dupa obiectul impunerii
1) Impozite asupra veniturilor
persoanelor fizice
- venituri salariale
- venituri din activităţi
independente
- venituri din cedarea folosinţei
bunurilor
- venituri din investiţii
- venituri din pensii
- venituri din activităţi agricole
- venituri din premii şi jocuri de
noroc
2) Impozite asupra veniturilor
societăţilor/întreprinderilor
- impozit pe profit
- impozit pe dividende
- impozit pe câştigurile din
vânzarea-cesionarea proprietăţilor
imobiliare şi a titlurilor de
participare
Tipologia impozitelor
Dupa modalitatea de percepere
Impozite directe: impozite pe venit,
impozite pe avere
Impozitele directe sunt percepute la
dată fixă și sunt suportate de
contribuabili a căror identitate este
cunoscută de către administrația
fiscală. Incidența impozitului este
directă.
Impozite indirecte: impozite pe
consum
Impozitele indirecte sunt percepute cu
prilejul operațiunilor economice și
sunt suportate de către persoanele
care plătesc prețul bunurilor și
serviciilor. Incidența impozitului este
indirectă.
Dupa institutia care le
administreaza
-Impozite percepute la nivelul
administraţiei centrale de stat
(impozit pe venit, impozit pe profit,
impozit pe consum)
-Impozite percepute la nivelul
colectivităților locale (impozit pe
capital)
-Impozite/contribuții percepute la
nivelul fondurilor speciale
(contribuții sociale)

3) Impozit pe capital/pe avere

- impozit asupra averii propriu-
zise:
- impozit pe proprietăţi imobiliare
- impozit pe clădiri
- impozit pe terenuri
- taxa asupra mijloacelor de
transport
- impozit pe circulaţia averii:
impozit pe circulaţia averii cu titlu
gratuit (taxe de timbru)
- impozit pe circulaţia averii cu
titlu oneros (taxe de înregistrare
pentru imobile şi taxe de timbru
pentru mijloace de transport)

4) Impozit asupra consumului

- impozit asupra cheltuielilor
globale de consum (TVA)
- impozite speciale asupra
anumitor cheltuieli de consum
(accize, taxe vamale)

Activizarea impozitelor:
•Impozitul pe profit: scutiri de impozit pentru profitul reinvestit; acordarea de scutire de impozit
pentru societatile nou infiintate in anumite zone
•Impozitul pe salarii: minim neimpozabil, deducere personala de baza
•Impozitul pe venituri din pensii: scutirea de impozit pana la un anumit prag
•Impozitul pe venituri din jocuri de noroc: suprataxarea
•Taxa pe valoare adaugata: Cote reduse pentru amunite categorii de produse
•Accize: suprataxarea
•Impozitul pe cladiri: suprataxarea

Optiunile fiscale:
•Optiunea sociala: alegerea intre impozitul real si personal
•Optiunea juridica: alegerea intre impozitele directe si impozetele indirecte
•Optiunea economica: tripla viziune asupra bazei impozabile in functie de care se diferentiaza
impozitele in impozite pe venit, avere si consum

Reguli in impunere (Transarea optiunilor fiscale)

•Impozitele trebuie să fie echitabile: echitate prin impozite, pe orizontală, pe verticală
•Randamentul fiscal trebuie să fie mare: apelul la impozitul global, impozitul progresiv,
suprataxare, poate creşte randamentul fiscal
•Încasările din impozite trebuie să fie elastice la creşterea cotei (elasticitate legală) şi în fazele de
boom (elasticitate economică), dar să fie stabile la reducerea cotei (stabilitate legală) şi în fazele de
recesiune (stabilitate economică).
•Trebuie să fie mai multe impozite şi nu doar unul, pentru a asigura o impunere generală.
•Impozitele de tip personal să fie preferate celor de tip real.
•Impozitele să se stabilească asupra avuţiei în toate formele sale (venit, capital, cheltuială), căci
unele au avantajul randamentului fiscal (impozit pe cheltuială), iar altele au avantajul echităţii
(impozit pe venit, impozit pe avere).
•Impozitele să fie şi directe şi indirecte, căci unele au avantajul randamentului fiscal (impozite
indirecte), iar altele au avantajul echităţii (impozite directe).
•Impozitele să fie diferenţiate în raport cu criterii de ordin economic.
•Impozitele să fie diferenţiate în raport cu criterii de ordin social.
•Impozitele nu ar trebui să se modifice în preajma alegerilor electorale

Impozitul pe venitul personal in Romania:

•pesoane fizice rezidente
 •persoane fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu
permanent in Romania
•persoane fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania
•persoane fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art.89
Venituri impozabile:
a)Veniturile din activitati independente: veniturile comerciale, din profesii libere, din drepturile de
proprietate intelectuala realizate in mod individual intr`o forma de asociere
b)Veniturile din salarii
c)Veniturile din cedarea folosintei bunurilor: venituri in bani sau in natura (chirie, arenda)
d)Veniturile din investitii: dividente, dobanzi, castiguri din trasferul titlurilor de valoare, venituri din
vanzare -cumparare de valuta la termen,
e)Veniturile din pensii
f)Veniturile din activitati agricole: cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantatiilor
viticole, pomicole, arbustilor fructiferi si altele asemenea; cresterea si exploatarea animalelor
g)Veniturile din premii si jocuri de noroc
h)Venituri din trasferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal
i)Veniturile din alte surse
Impozitul pe salarii:
A. Functia de baza B. Al doilea loc de munca
1. SB=VB=Salariul de baza+ sporuri 1.SB=VB=Salariul de baza+ sporuri
2. VN= VB- CO 2. VN= VB- CO
CO=CASP+CASS+CFS= CO=CASP+CASS+CFS=
10,5%*VB+5,5%*VB+0,5%*VB 10,5%*VB+5,5%*VB+0,5%*VB
3. VI= VBC= VN- DP (cotizatia fiscala) 3. VI=VN
4. I= 16%*VI 4. I= 16%*VI
5.SN= VB-CO-CF-I= VN-CF-I 5. SN= VB-CO-CF-I= VN-CF-I
6. RP= SN-A-R 6. RP= SN-A-R

Venit brut lunar Deducerea personala in functie de numarul persoanelor aflate in intretinere
din salarii Fara persoane Cu o persoana Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 sau m.multe
(VBL) in intretinere in intretinere in intretinere in intretinere persoane in
intretinere
Pana la 1500 300 400 500 600 800
De la 1501 la 3000 300*[1-(VBL- 400*[1-(VBL- 500*[1-(VBL- 600*[1-(VBL- 800*[1-(VBL-
1500)/1500] 1500)/1500] 1500)/1500] 1500)/1500] 1500)/1500]
Peste 3001 0 0 0 0 0

Impozitul pe pensii:
1. Baza de caclul CASS= VB- valoarea puncte de pensii (872)
2. CASS= 5,5 %* BC
3. VI= VB-1050-CASS
4. VN=VB-I-CASS

Impozitul pe profit
Venituri neimpozabile:
•divididendele
•valoarea titlurilor
•veniturile din anularea, recuperarea, refacturarea cheltuielilor pentru care nu s`a acordat deducere,
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s`a acordat deducere, veniturile
din restituirea ori anularea unor dobanzi sau penalitati pentru care nu s`a acordat deducere
•veniturile din impozitul pe profit
•veniturile reprezentand modificarea valorii juste a investitiilor imobiliare
•venituri reprezentand cresteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe, terenurilor,
imobilizarilor necorporale
•sumele colectate pentru indeplinirea responsabilitatilor de finantare a gestionarii deseurilor
•despagubirile primite in baza hotararilor Curtii Europene a Drepturlor Omului
Cheltuieli deductibile:
•Cheltuieli cu achizitionarea ambalajelor
•Cheltuieli efectuate pentru protectia muncii si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale
•Cheltuieli de reclama si publicitate
•Cheltuieli de trasport si de cazare in tara si in strainatate
•Contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit
•Taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii
•Cheltuieli pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat
•Cheltuieli pentru marketing, studiul pietei
•Cheltuieli de cercetare, dezvoltare
Cheltuieli cu deductibilitate limitata:
•Cheltuieli de protocol
•Cheltuieli sociale
•Cheltuieli cu provizioane si rezerve
•Cheltuieli cu amortizare
•Cheltuieli cu sponsorizarile si acte de mecenat
•Cheltuieli privind bursele private
Cheltuieli nedeductibile:
•Cheltuieli proprii
•dobanzile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere
•Cheltuieli cu taxa pe valoarea adaugata
•Cheltuieli inregistrate in contabilitate care nu au la baza documente justificate

1. Calcularea Vnimp= Venitul neimpozabil

2. Calcularea CD- cheltuieli deductibile
3. Calcularea CN- cheltuieli nedeductibile
4. Calcularea profit impozabil PI=V- Vnimp-CD+CN
5. Impozitul pe profit I=PI* cota de impozitare

Impozitul pe venitul microintreprinderilor:

Cotele de impozitare:
•1% pentru microintreprinderilor care au peste 2 salariati, inclusiv
•2% pentru care au un salariat
•3% pentru care nu au salariati
Baza impozabila o constituie veniturile din orice sursa din care se scad:
•Veniturile aferente costurilor stocurilor de produse
•Veniturile aferente costurilor serviciilor in curs de executie
•Veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale
•Veniturile din subventii de exploatare
•Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
•Venituri realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele
corporale proprii
•Casa de marcat
La baza impozabila se adauga:
•Valoarea reducerilor comerciale
•Rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe
•Rezervele reprezentand facilitatile fiscale

Impozitul pe cladiri:
Baza de impozitare stabilita in functie de:
•felul constructiei
•locul de situare
•destinatia acesteia
•calitatea proprietarului: persoana fizica sau juridica
Valoare impozabila se reduce:
•cu 20% pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani
•cu 10% pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 si 50 de ani
Valoarea impozabila se majoreaza:
•cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu
•cu 150% pentru cea de`a doua cladire in afara celei de la adresa de la domiciuliu
•cu 300% pentru cea de`a treia cladire

1. VI=Suprafata*Date din tabel* Coeficient de corectie din tabel*Reducere in functie de an*

majorare in functie de nr de cladiri detinute
2. I= (0,08-0,2)%*VI

Impozitul pe teren:
Nu se datoreaza pentru:
•Suprafata de teren acoperita de o cladire
•Terenurilor cultelor religioase recunoscute prin lege
•Terenurilor institutiilor de invatamant preuniversitar si universitar autorizate sau acreditate
•Terenurilor unitatilor sanitare de interes national
•Terenurilor institutiilor publice
•Terenurilor ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri nationale, drumuri principale
•Terenurilor parcurilor industriale
•Terenurilor trecute in proprietatea statului

1. I= S*Date din tabel* Coeficient de corectie

Impozitul pe mijloace auto:

Nu se aplica pentru:
•Autotorismelor care apartin persoanelor cu handicap locomotor
•Navele fluviale de pasageri, barcile, luntrile folosite pentru persoanele fizice cu domiciliul in Delta
Dunarii, Insula Mare a Brailei si Insula Balta Ialomitei
•Mijloacele de transport ale institutiilor publice
•Vehiculele istorice definite conform prevederilor in vigoare
I= Grupa*Suma din tabel

Redistribuirea
se realizează pe mai multe planuri:
•între sfera materială (care furnizează cea mai mare parte a veniturilor bugetare) şi sfera
neproductivă (care consumă cea mai mare parte din veniturile colectate);
•în plan teritorial, între zone administrativ-teritoriale, prin transferuri bugetare în vederea
echilibrării bugetelor locale;
•între sectoare, ramuri, subramuri;
•între grupe ale populaţiei, între indivizi.

P -venitul primar al individului,

t- cota de impozitare
Tr- transferurile realizate de stat în favoarea individului
R- venitul final disponibil individului după realizarea fluxurilor între el şi stat
R = P – t*P + Tr
S = Tr – t*P - este soldul în relaţiile cu statul
P = Tr/t - este pragul de excludere de la impozitul negativ: acea valoare a lui P
dincolo de care soldul devine pozitiv în favoarea statului
i = (Tr – t*P)/P - Indicatorul redistribuirii pentru individul/familia j
Un individ se poate afla în una dintre următoarele situaţii:
•Tr > t*P, beneficiază mai mult decât contribuie – se află în situaţia de «impozit negativ»Impozitul
negati: prestaţie care nu cade sub incidenţa impozitului, lăsată la libera dispoziţie a beneficiarului,
acordată de colectivitate cetăţenilor defavorizaţi oricare ar fi statutul lor (activi sau nu) şi destinată a
asigura garantarea resurselor minime.
•Tr < t*P, contribuie mai mult decât beneficiază.
Exercițiu: Presupunând că statul asigură un venit minim garantat M de 12 mil u.m. pe an şi că rata
medie de impozitare a veniturilor este 20%, determinaţi:
ajutorul public (avantajul net) complementar primit de: un individ fără resurse, un individ remunerat
cu 30 mil. u.m. pe an şi un individ remunerat cu 70 mil u.m. pe an;
•venitul final disponibil fiecăruia din cei trei indivizi;
•pragul de excludere de la impozitul negativ;
•indicatorul redistribuirii pentru fiecare din cei trei indivizi.

TVA (taxa pe valoare adaugata)

Caracteristici:
•Impozit indirect
•Impozit general care se aplica la toate tranzactiile privind bunurile si serviciile
•Posibilitati reduse de evaziune fiscala
•Evita dubla impozitare a cheltuielilor de investii
•Total trasparent
•Asigura neutralitate in privinta operatiunilor de comert exterior
•Asigura o mai mare ritmicitate a veniturilor la buget prin accelerarea decontarilor
TVA in Romania:
•Se respecta principiul unicitatii impozitului
•Se respecta fractionalitatea platii impozitului
•Se respecta principiul destinatiei
Operatiunile impozabile pot fi:
•operatiuni taxabile: cotele de 24%, 9% si 5%
•operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere
•operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere
•importuril si achizitii intracomunitare, scutite de taxa
Cota de 9% se aplica asupra:
•serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale…
•livrarea de manuale scolare, carti, ziare, reviste
•livrare de proteze si accesorii ale acestora
•livrare de produse ortopedice
•livrare de medicamente de uz uman si veterinar
•cazarea in cadrul sectorului hotelier
•Livrarea tuturor sortimentelor de paine, faina, panificatie

Accizele
Taxe de consumatie speciale aplicate fiind doar asupra unor categorii de produse, reprezentand o
sursa de venit apreciabila, facil de obtinut la un cost putin ridicat.
Asupra urmatoarelor produse:
•Alcool
•Tutun prelucrat
•produse energetice si electricitate
•produse de lux
Baza de impozitare:
•pentru produsele din productia interna: preturile de livrare, pretul producatorului
•pentru produsele de import: valoarea in vama stabilita, la care se adauga taxele vamale si taxele
speciale
Se calculeaza:
•fie ca o suma fixa in lei sau euro pe unitatea de masura specificata
•fie ca o cota procentuala care se aplica asupra bazei de impozitare

Mecanismul financiar
Structuri: fonduri financiare
Forme organizatorice: fluxuri financiare
Metode: modalităţi de procurare a resurselor (mobilizarea)
Principii: criterii avute în vedere la alocarea resurselor (repartizarea)
Pârghii: instrumente de influenţare a comportamentelor, selectate dintre elementele de venit sau de
cheltuială la diverse fonduri.
Mecanismul financiar se prezintă ca o sumă de mecanisme parţiale interconectate:
- mecanismul bugetar;
- mecanismul asigurărilor şi protecţiei sociale;
- mecanismul asigurărilor de bunuri, persoane şi răspundere civilă;
- mecanismul creditului şi pieţei financiare;
- mecanismul agenţilor economici.
Mecanismul financiar are capacitate de autoreglare în anumite condiţii şi limite.
Dezechilibrul constatat la unul dintre fonduri poate fi corectat pe seama excedentului de la alt fond.
Echilibrul perfect al mecanismului financiar poate fi atins în condiţiile în care minusul de resurse
din sistem poate fi acoperit în întregime pe seama plusurilor de resurse din sistem

Sistemul Financiar:
Sistemul financiar: ansamblul de elemente omogene prin care se formează şi repartizează fondurile
financiare, şi ansamblul interacţiunilor dintre aceste elemente.
1) Elementele sistemului financiar:
- Bugetul statului
 - Asigurarea şi protecţia socială (APS)
- Asigurarea-reasigurarea
- Creditul şi Piaţa financiară
- Finanţele agenţilor economici
2) Fluxurile financiare:
Sunt expresia interacţiunilor între elementele sistemului financiar
Se concretizează în mişcări de resurse între fondurile financiare, dar şi între sistem şi mediul
înconjurător.
Existenţa fluxurilor financiare face posibilă autoreglarea sistemului financiar, asigurarea
echilibrului de sistem (dacă pe ansamblul sistemului există o egalitate între totalul veniturilor şi al
cheltuielilor, dezechilibrele parţiale la anumite fonduri pot fi depăşite prin fluxuri compensatorii).

Tipologia fluxurilor:
A) Fluxuri între Fondurile agenţilor economici şi celelalte fonduri
1. vărsăminte reprezentând impozite şi taxe specifice agenţilor economici
2. - formarea capitalurilor întreprinderilor de stat,
- investiţii în sectorul public,
- subvenţionarea sectorului privat
3. contribuţii la Fondul de asigurare şi protecţie socială (CAS, CASS, CFŞ)
4. indemnizaţii de asigurări sociale pentru personalul activ al întreprinderii – ajutoare în caz de
îmbolnăvire, deces, maternitate
5. - evidenţierea disponibilităţilor băneşti în conturi la bancă
- creare de depozite bancare la termen
- rambursarea împrumuturilor, plata dobânzilor aferente
- cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni emise de bănci şi puse în circulaţie pe piaţa financiară
6. - bonificarea dobânzilor pentru folosirea disponibilităţilor băneşti ale agenţilor economici ca
resurse de capital
- plata dividendelor pentru acţiunile emise
- acordarea împrumuturilor
7. plata primelor de asigurare aferente contractelor de asigurare încheiate
8. plata despăgubirilor pentru bunuri asigurate (cazul asigurărilor de bunuri), respectiv a sumelor
asigurate (cazul asigurărilor de persoane)
B) Fluxuri între Fondurile administrate centralizat
9. şi 10. fluxuri de echilibrare
11. – păstrarea resurselor disponibile ale bugetului în conturi bancare (BNR)
- rambursarea împrumuturilor de trezorerie contractate de buget la BNR pentru echilibrarea de
casă a bugetului în cursul execuţiei sau acoperirea deficitului
- acordarea unor resurse băncilor pentru împrumuturi speciale sau subvenţionarea unei părţi din
dobândă la creditele preferenţiale
- plata dobânzii aferente efectelor publice emise
12. – acordarea de împrumuturi bugetului pe termen scurt pentru echilibrarea curentă de casă, sau
pe termen mediu şi lung pentru acoperirea deficitului
- cumpărări de obligaţiuni sau alte efecte publice
- plata impozitelor şi taxelor datorate de bănci bugetului statului
13.- mişcări de resurse către societăţile de asigurare cu capital de stat, atunci când acestea sunt în
dificultate
14. – plata impozitelor şi taxelor
15. – plata indemnizaţiilor sociale pentru personalul propriu
16. – plata contribuţiilor pentru asigurări sociale
17. – indemnizaţii
18. – contribuţii (CAS, CASS, CFŞ)
19 şi 20 – contractare asigurări pentru riscuri bancare şi fluxul pereche
 - păstrarea disponibilităţilor societăţilor de asigurare la bănci, şi fluxul pereche
- împrumuturi contractate de la bănci şi fluxul pereche
C) Fluxuri interne
21. – la nivelul unui agent economic, fluxuri de autofinanţare, fie prin capitalizarea unei părţi din
profit, fie prin angajarea fondurilor de amortizare şi a provizioanelor
- relaţii multiple între agenţii economici care-şi plasează capitalurile la alte întreprinderi sau
pun în circulaţie valori mobiliare achiziţionate de alţi agenţi economici
22. transferuri bugetare de la Bugetul administraţiei centrale de stat către bugetele judeţene şi în
cadrul acestora pe scară ierarhică pe municipii, comune pentru echilibrarea bugetelor locale
23. - credite de refinanţare (în relaţia bănci comerciale – BNR)
- mişcări de resurse între băncile comerciale (piaţa interbancară)
24. fluxuri de reasigurare între asigurător şi reasigurător
D) Mişcări de resurse între Sistemul financiar şi « mediul înconjurător » (populaţie şi parteneri
externi
25. – impozite şi taxe de la populaţie
- împrumuturi externe primite, ajutoare financiare nerambursabile
26. – rambursarea unor împrumuturi, acordarea unor împrumuturi
- plata alocaţiilor pentru copii, pensii de urmaş, servicii gratuite
27. – fluxuri intermediate de întreprinderi – reţineri din salarii: CASS, CFŞ
28. – plata pensiilor
- plata ajutorului de şomaj, a indemnizaţiilor de asigurări sociale în mod intermediat
- oferirea de servicii medicale
29. – atragerea de economii la bănci
- constituirea de depozite la termen
- participarea populaţiei la capital prin cumpărarea de acţiuni
- rambursarea împrumuturilor plus dobândă
30. - acordarea de împrumuturi populaţiei; - credite bancare străine
31. – prime de asigurare plătite de populaţie; - prime de asigurare de la societăţi de asigurare
străine (în cadrul relaţiei de reasigurare)
32. – plata despăgubirilor şi sumelor asigurate către populaţie
- participarea la acoperirea pagubelor alături de asigurătorul de la care s-au primit prime
33. – contractare de împrumuturi prin emisiune de obligaţiuni
- aportul partenerilor străini la capital
34. – plata dividendelor aferente acţiunilor şi dobânzilor aferente obligaţiunilor emise