FINANTE PUBLICE IN SOCIETATEA

MODERNA

STUDENT: PAUN IULIA MANAGEMENT ANUL I

VADUVA ANA MARIA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

INTRODUCERE

 Finanţele publice constituie o parte a relaţiilor băneşti prin intermediul cărora, în procesul repartiţiei produsului
intern brut se formează, se repartizează şi se utilizează fondurile necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor
statului. Se consideră că, în prezent, finanţele publice joacă două roluri. În primul rând, ele reprezintă un mijloc de
acoperire a cheltuielilor cu funcţionarea sectorului public, iar în al doilea rând, finanţele publice sunt un mijloc de
intervenţie economică şi socială.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

1. NOŢIUNEA MODERNA DE FINANŢE PUBLICE (PERIOADA
INTERVENȚIONISTĂ)

 Aceasta perioada corespunde secolului XX, şi mai cu seamă

perioada de dupa primul război mondial și după marea recesiune
economică mondială (1929-1933), când, după opinia unor
economişti, locul statului-jandarm a fost luat de către statul-
providenţă (statul-bunăstării). În legatură cu activitatea economică a
statului, se afirmă tot mai mult concepţia intervenţionistă. Gândirea
economică a vremii este reprezentată de concluziile economiştilor
John Maynar Keynes, James Tobin,Victor Slăvescu, Mitiţă
Constantinescu,Victor Jinga, etc Keynes propune o politică anticriză,
bazată pe trei componente majore:
 – menţinerea cererii prin nealterarea puterii de cumpărare, având în
vedere faptul că orice reducere a salariului (inclusiv pe calea
impozitelor) antrenează scăderea consumului, care este factorul
determinant al cererii efective;
 – exercitarea unei acţiuni globale asupra economiei, prin intervenţia
autorităţilor publice.
 – implicarea statului prin acţiuni asupra componentelor monetare
ale economiei.
John Maynard Keynes (1883-1946)
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019
 Demonstrând rolul (pozitiv sau negativ) pe care îl pot avea banii într-o economie, Keynes acordă o importanţă
deosebită ratei dobânzii şi unei „monede dirijate”.
 În această perioadă, se evidenţiază aşa-numita „revoluţie keynesiană”, dovedind că este posibilă relansarea
economică prin deficit bugetar.
 Maurice Duverger considera că „în secolul nostru, pentru stat finanţele publice nu mai reprezintă doar un mijloc
de acoperire a cheltuielilor sale de administraţie, ci, mai ales, un mijloc de a interveni în viaţa socială, de a exercita
o presiune asupra cetăţenilor, de a organiza ansamblul naţiunii”.
 Pierre Lalumière evidenţiază rolul intervenţionist al statului, arătând că atât impozitele, cât şi cheltuielile publice
reprezintă adevărate instrumente de politică financiară.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

2. FUNCŢIILE FINANŢELOR PUBLICE

 Misiunea sociala a finanţelor publice se îndeplineşte prin funcţiile pe care le exercită, şi anume: funcţia de repartiţie şi funcţia de control.
 Funcţia de repartiţie cuprinde două faze:
• constituirea fondurilor (resurselor) bănesti;
• redistribuirea (utilizarea) acestora.
 Fondurile publice de resurse se constituie în mai multe forme concrete cum sunt:
• impozite
• taxe
• contribuţii pentru asigurări sociale
• amenzi
• penalizări de întârziere
• vărsăminte din profitul regiilor autonome
• vărsăminte din veniturile instituţiilor publice etc.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

 Resursele din care se constituie fondurile publice provin din toate ramurile economice şi din toate sectoarele sociale:
public, privat, mixt, precum şi populaţia, dar în proporţii diferite, în funcţie de capacitatea lor financiară.
 A doua fază a funcţiei de repartiţie o reprezintă distribuirea fondurilor publice pe beneficiari – persoane juridice şi fizice.
 Distribuirea fondurilor publice înseamnă stabilirea cheltuielilor publice pe destinaţii: învăţământ, sănătate, cultură,
asigurări sociale şi protecţie socială, gospodărire comunală şi locuinţe, apărare naţională, ordine publică, administraţie
publică, acţiuni economice, datorie publică.
 Sfera de manifestare a funcţiei de control este mai larga decât cea a funcţiei de repartiţie, deoarece vizează, pe lângă
constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice, şi modul de utilizare a resurselor. Funcţia de control a finanţelor
publice nu se limitează la modul de constiturire a fondurilor publice şi la repartizarea acestora pe beneficiari, ci
urmăreşte şi legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa cu care instituţiile publice şi agenţii economici cu capital de
stat utilizează în concret resursele băneşti de care dispun.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

 Sfera de manifestare a funcţiei de control este mai larga decât cea a funcţiei de repartiţie, deoarece vizează, pe
lângă constituirea şi repartizarea fondurilor financiare publice, şi modul de utilizare a resurselor. Funcţia de control
a finanţelor publice nu se limitează la modul de constiturire a fondurilor publice şi la repartizarea acestora pe
beneficiari, ci urmăreşte şi legalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa cu care instituţiile publice şi agenţii
economici cu capital de stat utilizează în concret resursele băneşti de care dispun. În consecinţă, controlul se
efectuează nu numai activităţilor specifice funcţiei de repartiţie, ci el se exercită şi asupra producţiei realizate în
sectorul de stat, a schimbului şi consumului ce are loc în acest sector.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

3. ROLUL FINANTELOR PUBLICE IN PERIOADA CONTEMPORANA

 In teoria financiara nu se face intotdeauna o delimitare stricta a functiilor finantelor publice de rolul pe care acestea sunt
chemate sa-l joace in viata economica si sociala.
 Pentru determinarea rolului finantelor publice, inteles ca un ansamblu de obiective menite sa contribuie la dezvoltarea
economico-sociala a unei tari, apare deosebit de utila o analiza a nevoilor ce se manifesta in societate, care sunt o
notiune cu un continut extrem de complex.
 In structura nevoilor deosebim, mai intai, nevoile cu caracter individual ale cetatenilor (hrana, adapost, imbracaminte,
etc.)
 Alaturi de aceste nevoi cu caracter individual, oamenii au numeroase nevoi sociale (colective): nevoia de aparare
impotriva agresiunilor din afara tarii; nevoia de asigurare a ordinii de drept in stat; nevoia de a fi protejati impotriva
fortelor oarbe ale naturii sau impotriva riscurilor sociale, etc. Satisfacerea acestor nevoi reclama existenta unor institutii
care sa ofere cetatenilor utilitatile publice (sociale) de care au nevoie si pe care nu le pot procura prin intermediul pietei.
 Exista o a treia categorie, intermediara de nevoi, asa-zise semipublice, cum ar fi nevoia de educatie, de cultura, de
asistenta medicala, etc.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

 Prin diferite mijloace, finantele publice sunt chemate sa sprijine procesul de restructurare a economiei romanesti.
Acordarea selectiva si in conditii de maxima transparenta a subventiilor de la buget, exercitarea unui control
riguros asupra modului de utilizare a acestor resurse, urmarirea modului de achitare a obligatiilor fiscale, sunt
masuri ce urmaresc astuparea “gaurilor negre” din economie.
 Rolul finantelor publice nu se limiteaza doar la domeniul economic, el manifestandu-se din plin si in domeniul
social. Prin intermediul finantelor se realizeaza o larga redistribuire a veniturilor intre membrii societatii, in
vederea corectarii unor inegalitati existente intre indivizi si a asigurarii unor conditii demne de viata pentru toti
cetatenii.

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019

4. CONTINUTUL ECONOMIC
 Finantele publice constituie o parte a relatiilor banesti, prin intermediul carora, in procesul repartitiei produsului
intern brut se formeaza, se repartizeaza si se utilizeaza fondurile necesare indeplinirii functiilor si sarcinilor
statului.
 Asemenea relatii par in procesul repartitiei fara echivalent direct si imediat a PIB si, in primul rand, a produsului
intern net, in vederea satisfacerii unor nevoi publice.
 Finantele publice constituie doar o parte a relatiilor financiare.

Participanti Canale de prelevare

•intreprinderi private •impozite
•intreprinderi pubice •taxe
•intreprinderi mixte •contributii
•intreprinderi •donatii
cooperatiste •ajutoare Fonduri ale statului
•institutii publice •redevente, chirii din
•populatie concesiunea si
•persoane fizice si inchirierea terenurilor si
juridice rezidente in altor bunuri proprietate
strainatate de stat

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA 2019