CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3

CONTABILITATEA OBLIGAŢIILOR ŞI DREPTURILOR

FISCALE
Cuprins:
Obiective
Rezumat
Termeni cheie
3.1 Contabilitatea impozitului pe profit;
3.2 Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată;
3.3 Contabilitatea impozitului pe venituri salariale;
3.4 Contabilitatea altor impozite, taxe şi vărsăminte asimilate;
3.5 Contabilitatea subvenţiilor;
3.6 Contabilitatea taxelor şi vărsămintelor asimilate fondurilor speciale;
3.7 Contabilitatea altor datorii şi creanţe cu bugetul statului.
Test de autoevaluare
Terminologie

Obiective:
• înţelegerea modului de calcul al profitului impozabil şi a înregistrării în
contabilitate a impozitului pe profit;
• parcurgerea principială a gestiunii și reflectării în evidențe a taxei pe
valoarea adăugată;
• observarea modului de funcționare în cadrul unei entități de afaceri a
sistemului de conturi cicumscris relațiilor cu bugetul european, naţional,
regional și local.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare: 4 ore

Rezumat:
Operaţiile de decontare cu bugetul statului se creează în cadrul entităţilor
economice sub forma datoriilor şi într-o anumită măsură a creanţelor provenite din
subvenţii de primit şi din vărsăminte efectuate în plus.
Datoriile care se au în vedere sunt generate de impozitele şi taxele care, în
baza reglementărilor fiscale, se cuvin bugetului de stat, cum sunt: impozitul pe
profit/venit, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe venituri de natura salariilor,
impozitul pe dividende şi alte impozite şi taxe.
În categoria operaţiilor de decontare cu alte organisme publice sunt incluse
impozitele şi taxele locale (impozitul pe clădiri şi pe teren, taxa asupra mijloacelor

65
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

de transport, pentru folosirea locurilor publice, pentru folosirea mijloacelor de

publicitate, afişaj şi reclamă, pentru vizitarea muzeelor ş.a.), precum şi contribuţiile
pentru constituirea fondurilor speciale.
Contabilitatea operaţiunilor de decontare cu bugetul statului privind
datoriile şi unele creanţe ocazionale provenite din vărsăminte efectuate în plus de
entităţile economice se organizează cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I
înscrise în grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate” din
cadrul Planului general de conturi şi anume: 441 „Impozitul pe profit/venit”, 442
„Taxa pe valoarea adăugată”, 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”, 446
„Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi 448 „Alte datorii şi creanţe cu
bugetul statului”.
Totodată, pentru creanţele de natura subvenţiilor se utilizează contul 445
„Subvenţii”. Contabilitatea decontărilor cu alte organisme publice se realizează cu
ajutorul conturilor 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” şi 447
„Fonduri speciale – taxe şi vărsăminte asimilate”.
Pentru profitul impozabil ce se realizează de contribuabili se calculează
obligaţia de plată pe baza cotei de 16%, reţinându-se, totodată, că există şi unele
excepţii. Astfel, în cazul activităţilor de natura barurilor şi cluburilor de noapte şi a
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive se datorează un impozit pe profit
care nu poate fi mai mic de 5% din totalul veniturilor astfel realizate.
Pentru determinarea profitului impozabil se calculează, pe de o parte,
veniturile realizate din orice sursă, iar pe de altă parte cheltuielile efectuate pentru
realizarea acestor venituri, dintr-un an fiscal. Diferenţa între venituri (mai mari) şi
cheltuieli astfel determinate, majorată cu cheltuielile nedeductibile fiscal şi
diminuată cu veniturile neimpozabile, reprezintă baza de calcul pentru impozitul pe
profit.
O situaţie specifică şi, implicit, o excepţie de la regula generală prezentată
anterior privind impozitul pe profit o reprezintă microîntreprinderile, pentru care se
calculează un impozit în cotă de 3% aplicată asupra veniturilor obţinute.
Taxa pe valoarea adăugată constituie un impozit indirect pentru livrări de
bunuri, prestări de servicii şi operaţiuni asimilate acestora, generate de activităţi
economice şi efectuate cu plată de către persoane impozabile, indiferent de statutul
lor juridic, într-o manieră independentă, care reprezintă trei condiţii ce trebuie
îndeplinite cumulativ. În sfera de acţiune a TVA sunt incluse şi achiziţiile
intracomunitare de bunuri, precum şi importul de bunuri sau servicii.
Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată,
denumite operaţiuni impozabile, în funcţie de regimul de impozitare, se delimitează
astfel: operaţiuni taxabile, operaţiuni scutite cu drept de deducere, operaţiuni
scutite fără drept de deducere, operţiuni de import scutite de TVA.

Termeni cheie: impozit pe profit; impozit pe veniturile micro-

întreprinderilor; impozit pe salariu; taxa pe valoarea adăgată; taxe locale; alte
creanţe în legătură cu bugetul statului; alte datorii în legătură cu bugetul statului;
alte organisme publice.

66
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

3.1. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

Entităţile economice au obligaţia legală să plătească impozit pe profit care

se calculează, în baza reglementărilor în vigoare 1, asupra profitului obţinut în
România şi în străinătate de persoanele juridice române şi asemenea persoane
asociate cu persoane fizice române, precum şi asupra profitului realizat prin sediu
permanent în România de persoanele juridice străine şi asemenea persoane asociate
cu persoane fizice străine fără să ia naştere o altă persoană juridică. Pentru profitul
impozabil ce se realizează de contribuabili se calculează obligaţia de plată pe baza
cotei de 16%, reţinându-se, totodată, că există şi unele excepţii. Astfel, în cazul
activităţilor de natura barurilor şi cluburilor de noapte şi a discotecilor, cazinourilor
sau pariurilor sportive se datorează un impozit pe profit care nu poate fi mai mic de
5% din totalul veniturilor astfel realizate.
Profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente tehnologice,
folosite în scopul obţinerii de venituri impozabile, este scutit de impozit. Scutirea
se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma profitului astfel investit va fi
repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor.
Pentru determinarea profitului impozabil se calculează, pe de o parte,
veniturile realizate din orice sursă, iar pe de altă parte cheltuielile efectuate
pentru realizarea acestor venituri, dintr-un an fiscal. Diferenţa între venituri
(mai mari) şi cheltuieli astfel determinate, majorată cu cheltuielile nedeductibile
fiscal şi diminuată cu veniturile neimpozabile, reprezintă baza de calcul pentru
impozitul pe profit.
Cheltuielile nedeductibile fiscal se referă la anumite consumuri, de regulă
de resurse financiare, pentru care nu este admisă deducerea, cum ar fi:
• amenzile, confiscările, majorările sau penalităţile de întârziere
datorate autorităţilor române;
• cheltuielile privind tichetele de masă acordate angajaţilor care
depăşesc prevederile legii anuale a bugetului de stat;
• cheltuielile aferente stocurilor sau activelor corporale constatate
lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, pentru care nu au
fost încheiate contracte de asigurare, inclusiv TVA aferentă;
• cheltuielile ce privesc perisabilităţile care depăşesc cotele legale;
• cheltuielile pentru protocol care depăşesc limita legală de 2%,
potrivit Codului fiscal;
• cheltuielile de cercetare - dezvoltare eligibile, în cotă de 80%;
• cheltuielile cu diurna de deplasare care depăşesc de 2,5 ori nivelul
legal stabilit pentru instituţiile publice etc.
Aceste categorii de cheltuieli nu influenţează baza de impozitare. Prin
închiderea conturilor de cheltuieli în care se înregistrează, aşa cum prevede
metodologia contabilă, ele diminuează profitul impozabil, iar operaţia de adăugare
1
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, M. Of. nr. 927/2003

67
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

a lor la acest profit reprezintă o corectare a bazei de impozitare, în sensul anulării

influenţei operaţiei iniţiale.
În ceea ce priveşte deducerile fiscale se menţionează că se referă la câteva
elemente precizate în mod expres de reglementările în domeniu care nu se
înregistrează în conturile din clasa a 6-a „Conturi de cheltuieli”, deoarece nu
reprezintă cheltuieli propriu-zise, ci diminuări legale ale bazei de impozitare, dintre
care se amintesc: sumele utilizate din profitul brut pentru constituirea sau
majorarea rezervelor legale, în limita a 5% din profitul contabil anual, până la 20%
din capitalul social; veniturile din provizioane şi ajustări pentru care nu s-a admis
deducerea; recuperarea pierderii anuale recunoscută fiscal din exerciţiile anterioare,
consemnată în declaraţia de impozit pe profit, la nivelul profitului realizat;
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate
prin acte normative; dividendele primite de la o persoană juridică română etc.
Contribuabilii au obligaţia să efectueze trimestrial plăţi anticipate, în contul
impozitului pe profit anual, în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat
pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflaţie, până la data de 25 inclusiv
a primei luni din trimestrul următor.
Prin excepţie de la aceste prevederi, contribuabilii nou-înfiinţaţi sau care la
sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi
anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea
cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează
plata anticipată.
Acest impozit face obiectul raportării trimestriale, până la 25 a lunii
următoare trimestrului la care se referă, prin Declaraţia privind obligaţiile de plată a
contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor
asigurate, precum şi anual, până la data de 25 aprilie inclusiv a anului următor, prin
Declaraţia privind impozitul pe profit, care se întocmeşte cu elemente de detaliu pe
baza datelor consemnate în raportările financiare anuale.
Regularizarea impozitului plătit în cursul anului se efectuează, pe baza
datelor din situaţiile financiare anuale, până la termenul prevăzut pentru depunerea
Declaraţiei privind impozitul pe profit, termen stabilit totodată pentru plata finală a
impozitului pe profit pentru întregul an fiscal expirat.
În cazul în care în cursul sau la sfârşitul exerciţiului se determină un
impozit pe profit mai mic decât cel stabilit anterior se efectuează operaţia de
stornare a diferenţei în minus, care se compensează cu sumele datorate pentru
perioada sau perioadele următoare de gestiune, după caz.
O situaţie specifică şi, implicit, o excepţie de la regula generală prezentată
anterior privind impozitul pe profit o reprezintă MICROÎNTREPRINDERILE care
sunt persoane juridice ce îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii, la data de 31
decembrie a anului fiscal precedent:
a) realizează venituri, altele decât cele care provin din activităţi desfăşurate în
domeniile: bancar; asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii; jocurilor de noroc, consultanţei şi managementului;

68
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al 65.000 euro;
d) au capital integral privat.
Persoanele juridice în cauză plătesc, prin opţiune, un impozit asupra
veniturilor obţinute din orice sursă, care înlocuieşte impozitul pe profit. În cazul în
care în cursul unui an fiscal nu mai este îndeplinită una dintre cele 4 condiţii,
microîntreprinderea încheie acel exerciţiu în mod obişnuit, însă începând cu anul
financiar următor va respecta prevederile legale privind impozitul pe profit, fără să
poată reveni la impozitarea specifică, în funcţie de veniturile obţinute.
Impozitul datorat de microîntreprinderi se determină prin aplicarea cotei de
3% asupra sumei totale a veniturilor trimestriale obţinute din orice sursă, respectiv
asupra veniturilor înscrise în contul de profit şi pierdere, elaborându-se în acest
sens o metodologie financiar-contabilă specifică.
Baza impozabilă se reduce în cazul în care microîntreprinderea
achiziţionează case de marcat. Reducerea se efectuează în trimestrul în care casa de
marcat a fost pusă în funcţiune potrivit legii.
Impozitul efectiv datorat, deci influenţat cu reducerea amintită, atunci când
este cazul, se plăteşte trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din
trimestrul următor. Totodată, se reţine că, până la termenul de plată anterior
menţionat, microîntreprinderile au obligaţia de a depune la organul fiscal teritorial
declaraţia privind impozitul pe venit.
Contabilitatea datoriilor şi creanţelor privind impozitul analizat se
organizează cu ajutorul conturilor:

 441 „Impozitul pe profit/venit” P

• 4411 „Impozitul pe profit” P
• 4418 „Impozitul pe venit” P

Creditul acestor conturi furnizează informaţii cu privire la impozitul

datorat atât de entitate, prin intermediul contului corespondent debitor 691, cât şi de
microîntreprindere, prin corespondenţă cu debitul contului 698. Totodată, creditul
contului analizat consemnează informaţii care se referă la impozitul pe profit
aferent exerciţiilor anterioare, în cazul corectării erorilor contabile, prin intermediul
contului corespondent debitor 117. Debitul aceloraşi conturi oglindeşte informaţii
ce privesc sumele care se decontează bugetului statului în contul acestei obligaţii
fiscale, prin corespondenţă cu creditul contului 5121, precum şi sumele prescrise,
scutite sau anulate din impozitul pe profit/venit, prin intermediul contului
corespondent creditor 758. Soldul poate fi creditor în cazul în care entitatea
datorează impozit pe profit/venit sau debitor atunci când s-au efectuat vărsăminte
în plus faţă de impozitul datorat.

69
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

Exemple de înregistrări privind impozitul pe profit/venit

Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei Documentul
crt. D C - lei -

1. Obligaţia entităţii privind impozitul Notă de 691 4411 1.200

pe profit, de 1.200 lei contabilitate
2. Obligaţia microîntreprinderii privind Notă de 698 4418 750
impozitul pe venit, de 750 lei contabilitate
3. Plata obligaţiilor de la operaţiile 1 şi Extras de % 5121 1.950
2, de 1.950 lei cont 4411 1.200
4418 750
4. Diminuarea cu 200 lei a impozitului Notă de 691 4411 -200
pe profit înreg. anterior, sumă ce contabilitate
corespunde pierderii înreg. în per. de
raportare curentă

Precizări contabile:
1. În urma înregistrării contabile de la operaţia 4, contul 4411 „Impozitul pe
profit” prezintă sold debitor, ceea ce constituie o creanţă faţă de bugetul
statului, care se compensează cu datoriile ce se înregistrează în lunile
următoare. În cazul unor asemenea creanţe de valori mari şi de lungă
durată se efectuează restituirea sumelor în cauză de către bugetul statului,
debitându-se contul 5121 „Conturi la bănci în lei” prin creditul contului
4411 „Impozitul pe profit”.
2. În situaţia în care entitatea are obligaţie de această natură nedecontată (sold
creditor la contul 4411 „Impozitul pe profit”) mai mare decât suma ce se
stornează, ca urmare a pierderii înregistrate în luna de referinţă, se produce
diminuarea directă a acestei obligaţii, nemaifiind necesară altă operaţie.

3.2. CONTABILITATEA TAXEI PE VALOAREA ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adăugată constituie un impozit indirect pentru livrări de

bunuri, prestări de servicii şi operaţiuni asimilate acestora, generate de activităţi
economice (nominalizate prin lege) şi efectuate cu plată de către persoane
impozabile, indiferent de statutul lor juridic, într-o manieră independentă, care
reprezintă trei condiţii ce trebuie îndeplinite cumulativ.
În sfera de acţiune a TVA sunt incluse şi achiziţiile intracomunitare de
bunuri, precum şi importul de bunuri sau servicii.
Totodată, se reţine că există obligaţia de a plăti TVA numai în cazul în care
se declară sau se realizează un venit (plafon) anual minim, care începând cu 1
ianuarie 2012 este de 50.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul
de schimb comunicat de BNR la data aderării.

70
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată,

denumite operaţiuni impozabile, în funcţie de regimul de impozitare, se
delimitează aşa cum se prezintă în continuare.
a. Operaţiuni taxabile, pe baza cotei standard de 19% sau a celei
reduse de 9%, după caz, care, atunci când este cazul, se recalculează (19 x 100/119)
şi, respectiv, la 8,257% (9 x 100/109), pentru bunurile comercializate prin comerţul
cu amănuntul (către populaţie), precum şi pentru unele prestări de servicii (transport,
poştă, telefon, telegraf ş.a.) ale căror preţuri încasate cuprind şi taxa pe valoarea
adăugată. Cota recalculată se aplică la totalul încasărilor efectuate deoarece în
documentele de vânzare nu este specificată în mod expres taxa în cauză. În mod
similar se procedează pentru activităţile de intermediere în turism şi livrări de bunuri
în regim de second - hand.
Cota standard se aplică pentru toate operaţiunile impozabile care nu sunt
scutite de TVA sau nu sunt supuse cotei reduse, care acţionează, spre exemplu, în
situaţii precum: serviciile ce privesc accesul la castele, muzee, târguri, expoziţii şi
evenimente culturale; livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia
celor pentru publicitate; livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; cazarea
în cadrul sectorului hotelier etc.
În vederea determinării taxei pe valoarea adăugată pentru livrările de
bunuri sau prestările de servicii efectuate în ţară se aplică cotele anterior
menţionate (standard sau redusă, după caz) asupra unor elemente, denumite generic
bază de impozitare, care includ, în principal, tot ceea ce se livrează beneficiarului
cu titlu oneros, de către furnizorul de produse şi servicii.
În funcţie de situaţia concretă, baza de impozitare poate include şi alte
elemente, cum sunt, de exemplu, impozitele şi taxele (accizele), în măsura în care
reglementările legale nu prevăd altfel, comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare decontate cumpărătorului sau clientului.
O categorie distinctă de operaţiuni taxabile o reprezintă cele pentru care
este stabilită o cotă redusă de 5% , situaţie în care baza de impozitare priveşte
livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care acestea
sunt construite. În această categorie de operaţiuni se includ livrările de clădiri care
au următoarele destinaţii: cămine de bătrâni şi de pensionari; case de copii şi centre
de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap; locuinţe pentru orice
persoană necăsătorită sau familie, cu îndeplinirea anumitor condiţii legal stabilite. 2
Totodată, se reţine că există o serie de elemente, frecvent întâlnite în legătură
cu livrarea de bunuri şi prestarea de servicii, ce nu sunt cuprinse în baza de impozitare,
între care menţionăm pe cele privind rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile şi alte
reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor, precum şi dobânzile percepute
pentru plăţi cu întârziere ori valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă
şi clienţi, prin schimb, fără facturare.
b. Operaţiuni scutite dar cu drept de deducere sunt cele pentru care
furnizorii şi/sau prestatorii au dreptul de deducere a TVA aferentă aprovizionărilor
2
Ordonanţa de urgenţă nr. 200 din 04.12.2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal, M. Of. nr. 815/04.12.2008.

71
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

efectuate în scopul realizării operaţiunilor respective, dintre care se amintesc:

exportul de bunuri intracomunitar, transportul şi prestările de servicii legate direct
de acesta, transportul internaţional de persoane în şi din străinătate etc.
c. Operaţiuni scutite şi fără drept de deducere întâlnim în cazul în care
furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea TVA aferentă aprovizionărilor
efectuate în scopul realizării operaţiunilor respective, cum sunt cele din domeniile
sănătăţii, învăţământului, protecţiei sociale, practicării sportului sau educaţiei
fizice, precum şi anumite operaţiuni bancare şi financiare etc.
d. Operaţiuni de import scutite de TVA, care se referă la importul şi
achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice situaţie
scutită de taxă în interiorul ţării; importul de bunuri de către misiunile diplomatice
şi birourile consulare care beneficiază de scutire de taxe vamale; importul de gaze
naturale şi energie electrică etc.
În ceea ce priveşte operaţiunile scutite de plata TVA se reţine că privesc
livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică
autorizată şi efectuate în ţară de unităţile sanitare şi de asistenţă socială, de ştiinţă şi
învăţământ, de protecţie a copiilor şi tinerilor, de practicare a sportului sau
educaţiei fizice, stomatologii şi tehnicienii dentari, băncile, casele de economii etc.,
precum şi activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune,
operaţiunile de asigurare şi/sau reasigurare ş.a.
Pentru operaţiile impozabile şi pentru cele scutite cu drept de deducere (a şi
b), corespunzătoare bunurilor şi serviciilor achiziţionate şi destinate realizării unor
operaţii supuse taxei pe valoarea adăugată, se exercită dreptul de deducere.
Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii
următoare celei expirate. De asemenea, până la acelaşi termen se efectuează
raportările necesare prin Decontul privind taxa pe valoarea adăugată, care conţine
elemente de detaliu privind determinarea şi decontarea TVA.
La rândul lor, pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul
anului precedent o cifră de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de
deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi
lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic şi, în
consecinţă, plata taxei şi raportarea necesară se realizează până la data de 25 a
primei luni din trimestrul următor.
În plus, se reţine şi faptul că persoanele impozabile amintite au obligaţia să
depună la organele fiscale teritoriale, până la data de 25 ianuarie a anului următor,
o declaraţie în care să menţioneze cifra de afaceri a anului precedent.
Documentele primare şi centralizatoare care se utilizează de către
plătitorii de TVA sunt următoarele: factura, avizul de însoţire a mărfii, dispoziţia
de livrare, bonul fiscal emis de aparat de marcat fiscal pentru combustibilul auto
achiziţionat pentru nevoi proprii, jurnalul pentru vânzări, jurnalul pentru cumpărări,
borderoul pentru operaţii asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de servicii ş.a.
Factura, care are regim intern de tipărire şi numerotare, sau alt document
înlocuitor reprezintă documentul pe baza căruia se determină TVA datorată

72
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

bugetului şi, totodată, TVA deductibilă pentru beneficiar, fiind şi document de

însoţire pe timpul transportului.
Avizul de însoţire a mărfii are regim intern de tipărire şi numerotare şi
este folosit numai în situaţii precizate în mod expres, cum sunt: transferul valorilor
materiale de la o gestiune la alta, cu înscrierea menţiunii “Nu se facturează”;
însoţirea mărfurilor pe timpul transportului, când acestea se distribuie la mai multe
sedii sau puncte de lucru ale unui agent economic, din acelaşi mijloc de transport
auto, cu înscrierea menţiunii “Urmează factura”; trimiterea valorilor materiale
pentru prelucrare la terţi sau pentru vânzare în regim de consignaţie, cu înscrierea
acestei menţiuni; însoţirea, pe timpul transportului, a mărfurilor, produselor şi altor
valori materiale pentru care entitatea nu are posibilitatea întocmirii facturii în
momentul efectuării livrării.
Dispoziţia de livrare reprezintă un document intern care se emite de către
compartimentul de desfacere în vederea eliberării bunurilor din depozit şi pentru
întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii, după caz.
Bonul fiscal pentru combustibili achiziţionaţi pentru nevoi proprii se emite
de aparatul specific de marcat electronic, fiind utilizat în comerţul cu amănuntul. El
devine document justificativ atunci când pe verso conţine unele elemente pe care le
completează şi le confirmă (cu semnătură şi ştampile) entitatea emitentă şi anume:
denumirea, adresa şi codul fiscal ale cumpărătorului. Aceste elemente nu sunt
obligatorii în cazul în care se emite factură.
În cazul bonurilor fiscale aferente altor cumpărări de valori materiale este
admisă justificarea TVA şi, totodată, înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor
numai atunci când sunt însoţite de factură sau alt document aprobat în acest scop.
Altfel, aceste bonuri se folosesc numai ca documente de înregistrare a plăţilor în
Registrul de casă.
Jurnalul pentru vânzări se completează la compartimentul
financiar-contabil, pe baza facturilor. Unităţile care nu întocmesc facturi, neavând
asemenea obligaţie, trebuie să completeze zilnic borderoul de vânzare (încasare),
iar totalurile acestuia se înscriu în jurnalul pentru vânzări. Acest document serveşte
pentru înregistrarea în contabilitate şi pentru stabilirea lunară a TVA colectate.
Borderoul de vânzare se completează pe baza monetarelor sau
borderourilor bonurilor de vânzare, notelor de plată, centralizatorului vânzărilor
prin ospătari, centralizatorului vânzărilor cu plata în rate, borderoul de decontare a
prestaţiilor ş.a.
Jurnalul pentru cumpărări se utilizează pentru determinarea TVA
deductibilă, completându-se pe baza facturilor şi bonurilor fiscale pentru
cumpărările din ţară. Pentru bunurile din import se utilizează factura externă şi
declaraţia vamală de import. Se întocmeşte un jurnal distinct pentru cumpărări de
bunuri şi servicii pentru nevoile firmei şi un alt jurnal pentru cumpărări de bunuri
(mărfuri) care se vând ca atare.
Borderoul pentru operaţii asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de
servicii conţine operaţiile privind folosirea unor bunuri sau servicii în scop

73
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

personal sau predate altor persoane în mod gratuit, achiziţionate sau realizate în
cadrul entităţii.
Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată se organizează cu ajutorul
conturilor ce se prezintă în continuare.
 442 „Taxa pe valoarea adăugată” A/P
• 4423 „TVA de plată” P
• 4424 „TVA de recuperat” A
• 4426 „TVA deductibilă” A
• 4427 „TVA colectată” P
• 4428 „TVA neexigibilă” A/P

Creditul contului 4423 „TVA de plată” reflectă, la sfârşitul fiecărei luni,

informaţii ce privesc obligaţia faţă de bugetul statului pentru diferenţa dintre TVA
colectată, mai mare, şi cea deductibilă (mai mică), în corespondenţă cu debitul
contului 4427.
Debitul acestui cont oglindeşte informaţii ce privesc, pe de o parte, TVA
plătită bugetului, prin corespondenţă cu creditului contului 5121 , iar pe de altă
parte pe cea de recuperat de la buget şi care se compensează, în corespondenţă cu
creditul contului 4424. Totodată, în debitul contului analizat se află consemnate
informaţii care se referă la sumele privind TVA de plată scutite sau anulate, prin
intermediul contului corespondent creditor 758. Soldul este creditor şi reprezintă
TVA datorată şi nedecontată.

În debitul contului 4424 „TVA de recuperat” sunt înscrise, la sfârşitul

lunii, informaţii cu privire la creanţa faţă de bugetul statului pentru diferenţa dintre
TVA colectată, mai mică, şi cea deductibilă (mai mare), prin corespondenţă cu
creditul contului 4426 . În creditul acestui cont se reflectă informaţii referitoare la
sumele ce se recuperează de la buget sub forma încasării, prin corespondenţă cu
debitul contului 5121, sau prin compensare în perioadele următoare, în
corespondenţă cu debitul contului 4423. Soldul poate fi debitor şi reprezintă TVA
de recuperat de la bugetul statului.

Debitul contului 4426 „TVA deductibilă” asigură informaţii cu privire

la sumele înscrise în jurnalul pentru cumpărări, prin intermediul conturilor
corespondente creditoare care arată provenienţa aprovizionărilor efectuate sau
modalităţile de plată a acestora şi anume: 401, 404, 5121, precum şi 4428, pentru
taxa devenită exigibilă, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate sau pentru
facturile sosite.
De asemenea, debitul contului analizat conţine informaţii atât despre taxa
pe valoare adăugată aferentă achiziţionării de bunuri pentru care este obligatorie

74
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

taxarea inversă 3, cât şi despre cea aferentă importurilor exonerate de la plata taxei
pe valoarea adăugată 4, prin corespondenţă cu creditul contului 4427. În legătură cu
această ultimă înregistrare contabilă se reţine şi faptul că taxa amintită se înscrie
concomitent în Jurnalul pentru cumpărări şi în cel pentru vânzări, fiind preluată
ulterior în Decontul privind taxa pe valoarea adăugată ca taxă deductibilă, precum
şi ca taxă colectată.
Creditul contului analizat reflectă informaţii ce privesc, pe de o parte,
sumele care se deduc din TVA colectată, prin corespondenţă cu debitul contului cu
aceeaşi denumire şi simbolul 4427, iar pe de altă parte sumele ce depăşesc TVA
colectată şi care reprezintă creanţe faţă de buget, în corespondenţă cu debitul
contului 4424, precum şi prorata din TVA înregistrată în cursul lunii ca deductibilă
şi devenită la sfârşitul acesteia, prin calcul, ca fiind nedeductibilă, prin
corespondenţă cu debitul contului 635. La sfârşitul lunii, contul în cauză nu
prezintă sold.

În creditul contului 4427 „TVA colectată” sunt precizate informaţii cu

privire la sumele înscrise în jurnalul pentru vânzări, prin intermediul conturilor
corespondente debitoare care arată natura livrărilor sau veniturilor pentru care se
calculează acest impozit, dintre care se amintesc: 4111, 5311, 461, 4282, 635,
4426. În debitul acestui cont se oglindesc informaţii ce privesc, pe de o parte
sumele deductibile fiscal, prin corespondenţă cu creditul contului 4426, iar pe de
altă parte sumele datorate bugetului pentru TVA colectată mai mare decât cea
deductibilă, în corespondenţă cu creditul contului 4423. La sfârşitul lunii, contul
analizat nu prezintă sold.

Contul 4428 „TVA neexigibilă” asigură evidenţa taxei neexigibile

generată de vânzările şi cumpărările de bunuri, lucrări şi servicii efectuate cu plata
în rate, precum şi a celei incluse în preţul cu amănuntul de către unităţile
comerciale care organizează evidenţa mărfurilor la acest preţ, deci atunci când
există decalaje între faptul generator de TVA şi exigibilitatea acesteia, precum şi în
cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii nu sunt însoţite de facturi.
Creditul acestui cont reflectă informaţii ce privesc, pe de o parte, TVA
aferentă livrărilor cu plata în rate sau pentru care nu s-au întocmit facturi, prin
corespondenţă cu debitul conturilor 4111 şi, respectiv, 418, iar pe de altă parte taxa
aferentă mărfurilor intrate în unităţile comerciale cu amănuntul, în corespondenţă
cu debitul contului 371, precum şi taxa devenită exigibilă pentru cumpărările în
rate şi pentru facturile sosite ulterior bunurilor primite de la terţi, prin
corespondenţă cu debitul contului 4426.
Debitul contului analizat oferă informaţii despre, pe de o parte, TVA
aferentă cumpărărilor cu plata în rate sau cu facturi nesosite, prin intermediul
conturilor corespondente creditoare 401 şi 404 şi, respectiv, 408, iar, pe de altă

3
Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, privind Codul fiscal, modificate şi
completate, Partea 201I ^ 1 , pct. 651, alin. (1).
4
Idem, Partea 2001, pct. 64, alin.(3).

75
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

parte, taxa aferentă mărfurilor ieşite (vândute) din unităţile comerciale cu

amănuntul, prin corespondenţă cu creditul contului 371, precum şi taxa devenită
exigibilă pentru vânzările în rate, în corespondenţă cu creditul contului 4427.
Soldul contului prezentat poate fi creditor sau debitor şi reprezintă TVA
neexigibilă.
Sintetizând cele prezentate anterior se reţin câteva aspecte mai importante
care pot contribui la uşurarea înţelegerii problematicii referitoare la taxa pe
valoarea adăugată.
În cursul lunii, pentru toate cumpărările ce se efectuează se înregistrează
taxa pe valoarea adăugată facturată de către furnizori, debitându-se contul
4426 „TVA deductibilă”.
Pentru aprovizionările efectuate şi nefacturate de furnizori şi pentru cele
facturate cu plata în rate se debitează contul 4428 „TVA neexigibilă”, care se
creditează ulterior pe baza facturilor ce se primesc de la furnizori sau în măsura în
care ratele devin scadente, prin debitul contului 4426 „TVA deductibilă”. De
asemenea, în cursul lunii, pentru toate livrările efectuate se înregistrează TVA
înscrisă în documentele de vânzare, creditându-se contul 4427 „TVA colectată”.
Pentru livrările efectuate şi neînscrise în facturi şi, de asemenea, pentru
cele facturate cu plata în rate se creditează contul 4428 „TVA neexigibilă”, care se
debitează ulterior, în măsura întocmirii acestor documente şi ajungerii la scadenţă a
ratelor, prin creditul contului 4427 „TVA colectată”.
La sfârşitul fiecărei luni se determină, pe bază de prorată, atunci când este
cazul, TVA nedeductibilă care se reflectă în debitul contului 635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, în corespondenţă cu creditul contului 4426
„TVA deductibilă”. De asemenea, la finele fiecărei luni şi, implicit, după această
ultimă operaţie se închide, pe de o parte, contul 4426 „TVA deductibilă” pentru
taxa deductibilă fiscal, care se creditează prin debitul contului 4427 „TVA
colectată” sau prin debitul conturilor 4427 „TVA colectată” şi 4424 „TVA de
recuperat”, după cum TVA deductibilă este mai mică sau egală şi, respectiv, mai
mare decât cea colectată.
În situaţia în care TVA colectată este mai mare decât cea deductibilă se
procedează la debitarea contului 4427 „TVA colectată” prin creditul conturilor
4426 „TVA deductibilă” şi 4423 „TVA de plată”.
În continuare se înregistrează unele operaţii economice privind taxa pe
valoarea adăugată, operaţii pe care le apreciem că ar prezenta o anumită notă
specifică şi prin aceasta ar putea crea unele confuzii în activitatea practică.

3.3. CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE

VENITURI SALARIALE

Veniturile din salarii reprezintă o componentă semnificativă a veniturilor

ce se impozitează, care, la rândul lor, se referă la veniturile realizate din activităţi
independente, din salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi a veniturilor
realizate din investiţii, pensii, activităţi agricole, premii şi din jocuri de noroc,
transferul proprietăţilor imobiliare şi din alte surse.
76
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE
Veniturile din salarii sunt constituite din salariile propriu-zise, din
veniturile asimilate salariilor şi din venituri de natură salarială realizate din
activităţi independente, care se desfăşoară cu respectarea unor criterii
stabilite în mod expres în cadrul Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal.
Salariile propriu-zise se referă la totalitatea veniturilor în bani şi/sau în
natură, obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract
individual de muncă, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă. În această categorie de venituri se includ
următoarele drepturi salariale: salariile de bază, sporurile şi adaosurile de orice fel,
indemnizaţiile de orice fel, recompense şi premii de orice fel, sumele reprezentând
premiul anual şi stimulente acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile
publice, cele reprezentând stimulente din fondul de participare la profit acordate
salariaţilor entităţilor economice, după aprobarea bilanţului contabil, ş.a.
La rândul lor, veniturile asimilate salariilor conţin sume ce se cuvin sub
următoarele modalităţi: indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei
funcţii de demnitate publică; drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele,
premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare; indemnizaţia lunară brută,
precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi
comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este
acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; veniturile realizate din încadrarea
în muncă ca urmare a încheierii unor contracte civile de prestări – servicii; sumele
primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de
administraţie şi în comisia de cenzori etc.
Impozitarea veniturilor din salarii se realizează în fiecare lună, în sensul
determinării şi decontării sumelor cuvenite bugetului statului. Se efectuează de
către angajator, care este o persoană juridică sau fizică sau orice altă entitate la care
îşi desfăşoară activitatea una sau mai multe persoane fizice care prestează munca în
schimbul unei plăţi.

77
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

În vederea efectuării operaţiei de impozitare lunară se au în vedere două

elemente: venitul brut şi venitul net din salarii.
Venitul brut reprezintă suma veniturilor cuvenite unui salariat pe fiecare
loc unde au fost realizate.
Venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a trei categorii de
cheltuieli şi anume: contribuţiile reţinute pentru asigurările sociale de stat (25%), şi
pentru asigurările sociale de sănătate (10%), denumite şi contribuţii obligatorii. Se
reţine, totodată, că acestea sunt cel mai frecvent întâlnite, însă, în funcţie de
reglementări specifice, pot fi instituite şi alte contribuţii obligatorii.
Impozitul aferent veniturilor din salarii se determină şi decontează în
fiecare lună şi reprezintă un impozit final. El se calculează şi se reţine la sursă de
către angajator, avându-se în vedere două situaţii şi anume:
a. Pentru veniturile realizate la locul unde se află funcţia de bază se
înmulţeşte cota de 10% cu baza de calcul, care se determină ca diferenţă între
venitul net şi următoarele elemente aferente lunii pentru care se efectuează
calculul, în măsura în care există şi anume: deducerea personală cuvenită,
cotizaţia sindicală achitată şi contribuţia la fondurile de pensii facultative.
Totodată, se menţionează că în vederea stabilirii deducerii personale la care
au dreptul, contribuabilii trebuie să depună la angajator o declaraţie pe proprie
răspundere în care se înscriu elementele prevăzute legal, în funcţie de situaţia
concretă a acestora, la care se anexează documentele justificative, atât în original
cât şi în copie.
În ceea ce priveşte contribuţia la fondurile de pensii facultative se reţine că
se acordă deductibilitatea acesteia numai dacă sumele determinate lunar cumulate
până la finele anului se încadrează în echivalentul în lei a sumei de 400 euro. În
acest sens, angajatorul are în vedere, pe de o parte, transformarea contribuţiei
lunare din lei în euro, operaţie ce se efectuează la cursul de schimb valutar
comunicat de BNR pentru ultima zi a lunii în care se achită drepturile salariale, iar
pe de altă parte verificarea încadrării contribuţiilor reţinute (transformate în euro)
în plafonul menţionat anterior.

78
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

b. Pentru veniturile realizate în alte situaţii decât cea anterioară se

înmulţeşte cota de 10% cu baza de calcul, care se determină ca diferenţă între
veniturile brute şi contribuţiile obligatorii, pe fiecare loc de realizare a acestora.
În mod similar acestei ultime modalităţi expuse se stabileşte impozitul
datorat şi în cazul veniturilor obţinute sub forma indemnizaţiilor lunare de către
asociatul unic, precum şi a celor referitoare la drepturile de natură salarială obţinute
de la angajator ulterior încetării raporturilor de muncă ori a celor privind salarii sau
diferenţe de salarii obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi
irevocabile.
Impozitul pe salarii se reţine pe statul de plată şi se plăteşte bugetului
statului de către angajator la termenul stabilit pentru ultima plată a drepturilor
salariale aferente fiecărei luni, dar nu mai târziu de data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei la care se referă.
În cazul în care contribuabilii obţin de la angajator şi drepturi salariale în
natură ori alte avantaje (utilizarea unui vehicul în scop personal, cazare la un preţ mai
mic decât preţul pieţei, obţinerea de împrumuturi nerambursabile de la angajator ş.a.),
impozitul aferent acestora se reţine din salariul primit sub formă bănească, iar
documentele care le justifică se anexează la statul de plată al lunii respective.
În altă ordine de idei, se menţionează că, sub aspectul impozitării, există o
altă categorie distinctă de venituri, care provin din activităţi independente
(comerciale, liberale, drepturi de proprietate intelectuală), din cedarea folosinţei
bunurilor mobile şi imobile etc.
În cazul veniturilor de această natură, deci altele decât cele salariale,
impozitarea în cursul anului are caracter provizoriu (sub formă de avans), fiind
efectuată pe baza estimării veniturilor de către contribuabil, fapt pentru care este
stabilită obligaţia acestuia, ca până la 15 mai inclusiv a anului următor, să depună
la organul fiscal o Declaraţie de impunere, însoţită de declaraţiile speciale
aferente activităţilor desfăşurate. Pe baza acestor documente contribuabilul
stabileşte, în funcţie de precizările ministerului finanţelor publice, impozitul anual
datorat, prin aplicarea cotei procentuale de 10% asupra venitului net anual
impozabil. Data de 15 mai inclusiv a fiecărui an fiscal se constituie atât termen de
declarare, cât şi termen de plată a impozitului pe venit.
Contabilitatea impozitului pe venituri de natura salariilor se
organizează cu ajutorul contului cu aceeaşi denumire şi simbolul 444, care este de
pasiv. În credit oglindeşte informaţii corespunzătoare, pe de o parte, impozitului
aferent drepturilor salariale, ajutoarelor materiale şi participării la profit, prin
intermediul conturilor corespondente debitoare 421, 423 şi, respectiv, 424, iar pe
de altă parte impozitului pentru sumele datorate colaboratorilor entităţii, în
corespondenţă cu debitul contului 401. În debit reflectă informaţii referitoare, pe
de o parte, la sumele care se decontează bugetului de stat, în contul obligaţiei
fiscale în cauză, în corespondenţă cu creditul contului de trezorerie 5121, iar pe de
altă parte la sumele anulate ce reprezintă impozitul pe venituri de natura salariilor,
prin creditul contului 758.

79
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

Soldul existent la sfârşitul lunii este creditor şi reprezintă impozitul datorat

bugetului statului pentru salariile aferente lunii expirate şi care se virează în luna
următoare, cu prilejul achitării chenzinei a doua, dar nu mai târziu de maximum 25
inclusiv a acestei luni.

Exemple de înregistrări privind impozitul pe venituri salariale

1. Pe baza statului de salarii, se determină şi se reţine impozitul pe

veniturile din drepturile salariale cuvenite unui angajat, la locul unde se află funcţia
de bază, pentru luna februarie 2018, luându-se în calcul următoarele:
a. salariul brut realizat………………..………………………………2019 lei;
-----------------------------------------------------------------------------------------------
b. contribuţia pentru asigurări sociale (a x 25%) …...………………505 lei;
c. contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate (a x 10%)……. ..202 lei;
-----------------------------------------------------------------------------------------------
e. TOTAL VENITURI NETE (a – b – c – d)…....…………………..1312 lei;
-----------------------------------------------------------------------------------------------
f. deducere de bază (nu are persoane aflate în întreţinere) …...............480 lei;

-----------------------------------------------------------------------------------------------
i. TOTAL VENITURI IMPOZABILE (e –f……)…..……………… 832 lei;
-----------------------------------------------------------------------------------------------
j. IMPOZIT PE VENITURILE SALARIALE (443 lei x 16%) …............ 83 lei;
k. TOTAL DE PLATĂ (a – b – c – d – g – h - j) …………………… 1229 lei.
Formula contabilă se prezintă astfel:
Impozitul pe salarii datorat Stat de salarii 421 444 83 lei

Precizare contabilă:
În categoria veniturilor din salarii se include, în vederea impozitării, şi
plata în natură sub formă de produse acordate salariaţilor pentru munca prestată,
produse evaluate la costul efectiv de producţie şi în funcţie de prevederile
contractului colectiv de muncă.

2. Pe baza statului de salarii, se înregistrează reţinerea impozitului aferent

ajutoarelor materiale şi drepturilor cuvenite salariaţilor din profit, în sumă de 1.600
lei şi, respectiv, 1.800 lei:
Impozitul pe salarii datorat Stat de salarii % 444 3.400 lei
423 1.600 lei
424 1.800 lei

Precizare – veniturile de la această operaţie se înscriu în statul lunar de

salarii în vederea impozitării veniturilor totale realizate în cursul lunii.

80
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

În situaţia în care ajutorul material priveşte întreaga lună este justificat să

se întocmească stat de plată distinct, iar impozitarea se efectuează în mod similar
cu ceea ce s-a prezentat în exemplul anterior.
3. Se determină şi se reţine impozitul pe venitul obţinut de colaboratori, de
la alt loc de muncă decât cel aferent funcţiei de bază, cunoscându-se următoarele
elemente:
a. venitul brut realizat…………….....…..................………...…..800 lei;
b. contribuţia pentru asigurări sociale (a x 25%)…....................200 lei;
c. contribuţia pentru asigurări
sociale de sănătate (a x 10%)……………........................…......80 lei;
--------------------------------------------------------------------------
e. VENIT IMPOZABIL (a – b – c )………………..........…… 520 lei;
--------------------------------------------------------------------------
f. Impozit pe venit (520 lei x 10%)……………..............................52 lei;
g. TOTAL DE PLATĂ (e – f)………………...…....……………468 lei.
Formula contabilă se prezintă astfel:
Impozitul pe salarii datorat Stat de salarii 401 444 52 lei

4. Odată cu ridicarea de la bancă a numerarului necesar plăţii chenzinei a

doua, dar nu mai târziu de data de 25 inclusiv, a lunii următoare celei la care se
referă, se decontează, pe bază de ordin de plată, impozitul pe salarii datorat
bugetului statului:
Plata impozitului pe salarii Extras de cont 444 5121 135 lei

3.4. CONTABILITATEA ALTOR IMPOZITE,

TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE

Datoriile privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate au o structură

eterogenă, cuprinzând atât obligaţii către bugetul de stat, cât şi faţă de bugetele
unităţilor administrativ-teritoriale (bugetele locale), având o frecvenţă sau pondere
relativ redusă. Dintre obligaţiile către bugetul de stat se amintesc cele privind
accizele, impozitul pe ţiţeiul din producţia internă şi pe gaze naturale, vărsămintele
din profitul net al regiilor autonome de interes naţional ş.a.
La rândul lor, impozitele şi taxele faţă de bugetele locale se referă la
impozitul pe clădiri şi impozitul pe terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport
aparţinând agenţilor economici, taxe pentru folosirea locurilor publice, pentru
folosirea mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă, pentru vizitarea muzeelor,
pentru şederea în staţiunile balneoclimaterice, vărsăminte din profitul net al regiilor
autonome de interes local ş.a.

81
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

Organizarea contabilităţii obligaţiilor amintite anterior se realizează cu ajutorul

contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, care este de pasiv.
Creditul acestui cont oferă informaţii care privesc, pe de o parte,
decontările cu bugetul statului sau cu bugetele locale, după caz, privind alte
impozite şi taxe datorate acestora, inclusiv sume de vărsat din profitul net al
regiilor autonome (635, 117, 457). Tot în creditul contului se evidenţiază şi
valoarea taxelor vamale aferente aprovizionărilor din import (213, 214, 301, 302,
303, 371, 381).
Debitul contului analizat furnizează informaţii privind plăţile efectuate la
bugetul de stat sau bugetele locale privind alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate (5311, 5121) cat si impozite si taxe prescrise,scutite sau anulate, potrivit
legii(758).
Soldul contului prezentat poate fi creditor atunci când entitatea are
obligaţii nedecontate privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.
În cadrul contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate” se
deschide câte un cont analitic distinct pentru fiecare din obligaţiile amintite.

Exemple de înregistrări contabile

privind alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
Nr. Conturi Valoare
Conţinutul operaţiei Document
crt. D C - lei -
1. Taxe vamale datorate pentru Declaraţie % 446 1.500
materii prime şi mărfuri, de 800 lei vamală 301 800
şi, respectiv, 700 lei Factura 371 700
2. Dividende datorate unei societăţi Notă de 457 % 3.200
de investiţii financiare (SIF) de contabilitate 446 320
către o entitate economică, de Hotărâre 462 2.880
3.200 lei şi impozitului aferent de A.G.A.
10%
3. Majorări şi penalităţi de întârziere Notă de 6581 4481 600
neimputabile pentru neplata în contabilitate
termen a obligaţiilor fiscale, de
600 lei
4. Obligaţia curentă privind Notă de 635 446 720
impozitul pe clădiri, impozitul pe contabilitate
teren şi taxa pentru folosirea
locurilor de publicitate, de 720 lei
5. Obligaţia regiei autonome locale Notă de 117 446 8.000
pentru vărsăminte din profitul net, contabilitate
de 800 lei
6. Plata obligaţiilor bugetare Extras de cont % 5121 11.140
anterioare, de 10.540 lei şi 600 lei 446 10.540
4481 600

82
 CONTABILITATEA OBLIGAȚIILOR ȘI DREPTURILOR FISCALE

Pentru impozitul pe dividendele cuvenite acţionarilor sau asociaţilor,

indiferent de forma de proprietate, se debitează contul 457 „Dividende de plată”,
prin creditul contului 446 „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”, iar
diferenţa netă se plăteşte în mod obişnuit, prin creditul conturilor de trezorerie.

83