INFERENȚA STATISTICĂ

Estimarea parametrilor și Testarea ipotezelor statistice

Exemplul 1. Rezultatele unui studiu, efectuat pe un eșantion aleator de 64 clienți ai unei bănci,
referitor la timpul mediu de realizare a operațiunilor bancare solicitate de către aceștia, sunt: timpul
mediu de realizare a operațiunilor bancare este 32 de minute, cu o dispersie de 400. Estimați timpul
mediu de realizare al operațiunilor bancare pentru o probabilitate de 95% de garantare a rezultatelor.

Rezolvare:
Intervalul de încredere este: x   x    x   x
Estimatorii determinați la nivelul eșantionului ( n  64 clienți) au valorile:
x  32 min; s 2  400 ; s  20 min.
Întrucât nu dispunem de informații referitoare la volumul populației statistice (N = nr. de clienți ai
băncii) considerăm sondajul realizat ca fiind simplu repetat.
Erorile specifice acestui tip de sondaj sunt:
 Eroarea standard (eroarea medie probabilă):
s 20
sx    2.5 .
n 8
 Eroarea de estimație (eroarea limită, eroarea maximă admisă)
 x  z / 2  s x  1.96  2.5  4.9  5 min.
Timpul mediu de realizare a operațiunilor bancare, pentru o probabilitate de 95%, este cuprins între
27 și 37 de minute.

Exemplul 2. Conducerea Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor din

București dorește să fluidizeze servirea persoanelor care solicită un anumit serviciu. Din analize
anterioare se cunoaște că timpul de servire a este normal distribuit, de medie 130 de minute și abatere
standard 15 minute. Conform informațiilor actualizate, conducerea instituției se îndoiește de faptul
că timpul mediu de servire a unei persoane este de 130 minute. Pentru a studia această problemă, se
înregistrează timpii de servire pentru un eșantion aleator de 100 de persoane. Timpul mediu obținut
în eșantion este 120 minute. Poate conducerea instituției să concluzioneze, pentru o probabilitate de
95%, că timpul mediu este diferit de 130 minute?

Rezolvare:
Ipotezele testate sunt:
H 0 :   130
H1 :   130
Trebuie, așadar, să răspundem la întrebarea: “Este media de 120 minute suficient de diferită de
valoarea 130, pentru a ne permite să concluzionăm că media populației nu este egală cu 130 minute?”
Vom putea să respingem ipoteza nulă dacă media eșantionului este suficient de diferită, relativ la
valoarea 130. Dar, interpretările nu sunt evidente. Dacă în eșantion obțineam media 1300 sau 13
atunci diferențele erau clare. De asemenea, dacă media eșantionului era 130,5 atunci egalitatea era și
ea evidentă.
Fiind vorba de un eșantion de volum mare, distribuția de eșantionare a mediei x este normală, cu
media  și abaterea standard s / n și vom utiliza testul z:
x  130 x  130 120  130
z    6,67 .
15 / 100 1,5 1,5

1
Regiunea critică, de respingere a ipotezei nule, pentru testul bilateral este: z   z 2 sau z  z 2 .
Valoarea critică a testului z / 2  z0.025  1.96
Întrucât z  6,67  1.96  z0.025 , rezultă că sunt suficiente dovezi pentru a respinge ipoteza nulă H0
și a accepta ipoteza alternativă, aceea că timpul mediu de servire a unei persoane este diferit de 130
minute.

Exemplul 3. Într-o cercetare prin sondaj aleator privitoare la transportul în comun, au fost selectate 100 de
persoane pentru care s-a calculat valoarea medie a biletelor cumpărate într-o lună pentru transport în comun
urban de 110 u.m, cu o abatere medie pătratică de 60 u.m.
a) Testați ipoteza nulă, aceea conform căreia valoarea medie a biletelor cumpărate într-o lună, în colectivitatea
generală, este    0  100 u.m, cu ipoteza alternativă    0  100 u.m, utilizând un nivel de încredere 1
-  = 0,95 (probabilitatea (1-)100 = 95%).
b) Testați ipoteza nulă    0  100 u.m, cu ipoteza alternativă    0  100 u.m, cu aceeași probabilitate.
Interpretați rezultatele.

Rezolvare:
a) H0:    0  100 u.m
H1:    0  100 u.m.
x  0 x   0 110  100
Testul statistic: z     1,67
sx sx / n 60 / 10
Nivelul de încredere: 1 -  = 0,95.
Pragul de semnificație:  = 0,05 (test unilateral dreapta)
z  z 0,05  1,645
Cum z calc  z , rezultă că ipoteza nulă este respinsă (    0  100 u.m.) și se acceptă ipoteza
alternativă (    0  100 u.m.).

b) H0:    0  100 u.m.;

H1:    0  100 u.m.
x  0 x   0 110  100
Test statistic: z     1,67 .
sx sx / n 60 / 10
Nivelul de încredere 1 -  = 0,95.
Pragul de semnificație  = 0,05, din care rezultă /2 = 0,025 (deoarece avem test bilateral).
z / 2  z0,025  1,96
Cum z calc  z / 2 , (1,67 < 1,96), rezultă că se acceptă ipoteza nulă (valoarea medie a biletelor cumpărate nu
este semnificativ diferită de 100 u.m.).

2
Aplicații propuse
1. Rezultatele unui studiu, efectuat pe un eșantion de 64 clienți ai unei bănci, referitor la timpul mediu
de realizare a operațiunilor bancare solicitate de către aceștia, sunt: timpul mediu de realizare a
operațiunilor bancare este 50 de minute, cu o dispersie de 400. Intervalul de încredere, pentru o
probabilitate de 95% (z=1.96), a timpului mediu de realizare a operațiunilor bancare este:
a) [30, 70];
b) [45, 55];
c) [59, 69];
d) [35, 75];
e) niciun răspuns corect;

2. Proprietarul unui magazin dorește să cunoască suma medie cheltuită de cumpărători în magazin.
Astfel, se înregistrează date referitoare sumele cheltuite de un eșantion aleator de 80 de cumpărători.
Rezultatele obținute arată că suma totală cheltuită de toți cei 80 de cumpărători a fost de 7750 Euro,
cu un coeficient de variație de 25%. Estimați, pentru un nivel de semnificație de 5% suma medie
cheltuită de un cumpărător în magazin.

3. Directorul unui hotel dorește să estimeze durata medie a sejurului turiștilor cazați în hotel. În acest
scop el selectează aleator nerepetat datele din registrul hotelului, pentru un număr de 80 de turiști,
pentru care calculează durata medie a sejurului de 48 zile cu o abatere medie pătratică de 2,7 zile și
dorește să estimeze pe interval de încredere, pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%,
durata medie a sejurului pentru turiștii cazați în hotel.

4. O firmă dorește să se aprovizioneze cu un tip de componente electronice de la un producător care afirmă că

acestea au o durată de viață de 100 de ore. Managerul firmei crede, însă, că în realitate durata de viață este mai
mică și, pentru a verifica această ipoteză se organizează o cercetare pe un eșantion selectat aleator, de 36 de
componente pentru care se înregistrează durata de viață. În urma prelucrării datelor reiese că în medie, o astfel
de componentă funcționează 96 de ore, cu o deviație standard de 8 ore.
a) Dacă se știe că durata de viață este o variabilă normal distribuită, există suficiente dovezi pentru a afirma că
managerul firmei are dreptate? (nivelul de semnificație este de 5%).
b) Estimați, pentru o probabilitate de 95%, durata medie de viață a componentelor electronice.

5. Un producător susține că un nou tip de aparat de aer condiționat consumă doar 6,5 KW pe zi. Reprezentantul
unei agenții de consum crede că valoarea reală a consumului zilnic este mai mare și efectuează un studiu pe
un eșantion de 50 de aparate. Dacă pe baza datelor din eșantion a reieșit că un aparat de aer condiționat consumă
în medie 7 KW pe zi, cu o deviație standard de 1,4 KW, există suficiente dovezi că ar trebui să respingem
afirmația producătorului pentru un nivel de semnificație de 5%?

6. O companie farmaceutică susține că un medicament va produce efectul dorit după un timp mediu de 58,4
minute. Un cercetător efectuează un test de verificare a acestei ipoteze, pe un eșantion de 250 de pacienți cărora
li s-a administrat medicamentul respectiv și înregistrează timpul după care el și-a făcut efectul. Se cunosc
x  x 
2
rezultatele preliminare: i  14875 ; i x  17155 . Există suficiente dovezi pentru respingerea
ipotezei companiei farmaceutice pentru un nivel de semnificație de 5%?

7. Patronul unei firme de prestări servicii dorește să fluidizeze servirea clienților și, până în prezent, el
presupunea că timpul de servire a clienților este normal distribuit, de medie 130 de minute și abatere medie
pătratică 15 minute. El este de acord cu abaterea medie pătratică, dar se îndoiește de faptul că durata medie de
servire a unui client este 130 minute. Pentru a studia această problemă, înregistrează timpii de servire pentru
100 de clienți. Timpul mediu obținut în eșantion este 120 minute. Poate patronul să concluzioneze, la o
probabilitate de 95%, că timpul mediu este diferit de 130 minute.

3
8. Un analist financiar presupune că valoarea facturilor emise de firma la care lucrează este, în medie, mai
mare 10 mii lei/factură. Pentru a susține această ipoteză, el selectează aleator 58 de facturi emise în ultima
lună, pentru care înregistrează valorile (mii lei), prelucrează datele si obține:
Mean 11,15517
Standard Error 0,384832
Median 10
Mode 9
Standard Deviation 2,930791
Sample Variance 8,589534
Kurtosis -0,39551
Skewness 0,803254
Range 11
Minimum 7
Maximum 18
Sum 647
Count 58
Confidence Level(95,0%) 0,770612
a) Să se testeze ipoteza analistului pentru o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.
b) Sa se estimeze nivelul mediu al facturilor emise de firma.

9. Un producător de ceapă preambalează produsul în saci ce trebuie să aibă, în medie, 15 kg. El dorește să
verifice corectitudinea ambalării și selectează aleator 100 de saci, înregistrează datele și obține că greutatea
medie a sacilor este de 14,45 kg, cu o abatere standard de 0,8 kg. Să se testeze, pentru o probabilitate de 95%,
dacă greutatea sacilor diferă semnificativ de greutatea solicitată.

10. Un producător de dulciuri ambalează bomboane pentru bradul de Crăciun în pungi cu o greutate medie de
1.5 kg. Pentru a verifica dacă greutatea pungilor este diferită de această valoare selectează aleator 120 de pungi,
pentru care obține: greutatea totală a celor 120 de pungi este 194,5 kg, iar eroarea standard a greutății medii a
pungilor la nivelul eșantionului este egală cu 0,025. Să se analizeze rezultatul obținut pentru o probabilitate de
95%.

11. Presupunem că un analist financiar dorește să afle dacă cei 500 de angajați ai unei uzine reprezintă o sursă
de potențiali clienți pentru un magazin ce se va amplasa lângă poarta uzinei. El decide să analizeze mărimea
veniturilor celor 500 de angajați. Un eșantion selectat aleator fără revenire, de 90 de persoane, oferă informații
ce duc la calculul veniturilor medii pe eșantion x  1280 RON și abaterii medii pătratice în eșantion s = 175
RON. Utilizând aceste informații, să se determine intervalul de încredere pentru veniturile medii ale
angajaților, la un nivel de încredere de 95%.

12. Directorul de dezvoltare a unui lanț de restaurante de tip fast-food dorește să amplaseze un nou restaurant
în preajma unei universități. Pentru a estima încasările medii zilnice realizează un studiu pe un eșantion de 250
studenți și obține:
- În medie, un student cheltuie 18 lei pe zi pentru masa de prânz;
- Suma minimă alocată pentru masa de prânz este de 10 lei;
- Suma maximă alocată pentru masa de prânz este de 35 lei.
Estimați, pentru o probabilitate de 95%, încasările medii zilnice ale restaurantului.

13. Managerul unui magazin alimentar dorește să cunoască cât cheltuie, în medie, pe zi, un client. Pentru
aceasta, selectează aleator un eșantion de 100 de clienți și înregistrează datele referitoare la suma cheltuită.
După prelucrarea datelor obține că un client cheltuie, în medie, 136 lei, cu un coeficient de variație al
cheltuielilor de 23%. Estimați, pentru un nivel de semnificație de 5%, suma medie cheltuită de un client al
magazinului.

15. Proprietarul unui magazin dorește să cunoască suma medie cheltuită de cumpărători în magazin. Asfel, se
înregistrează date referitoare sumele cheltuite de un eșantion aleator de 80 de cumpărători. Rezultatele obţinute
arată că suma totală cheltuită de toţi cei 80 de cumpărători a fost de 7750 Eur, cu un coeficient de variaţie de
25%. Estimați, pentru un nivel de semnificaţie de 5% suma medie cheltuită de un cumpărător în magazin.