Ioana SICRI'ERU'

Anqliza matemttticd este o ramurd imltrtt'lrm!ti (r ttltttemalit.ti. L,t

avdnd uiolicabilitate in multe olte domenii. Autti i:tt t't'Lt!r1 t \le cea rlt'.:lti,
care v oru dis cula in
Luc rarea

es

co

rt

ft:
I
li
t

tinuare.

te ut t i ndrumar penl ru sem int t t t t l

i i rtt

:,i mal emt, t t,, r

cqre se adreseqzit Studenlilor din.anul I ',/, !ri ./ttt'trlt<ttile clt 1tt'ttiiti

mqlemalic, informatit sau chiar economic: Catlr,t'.,It (I r'\/(' r't'alizatd tt:rtt t
tncdtsdrooutdfiparcut'tdcuusurinlddecdtre;lrr,tl,rt1t \rttitrnilete('r.ti,.
sunt prezentate .sucatirt, bazdndu-se, in mctt',
exercilii,!e sunl rezolwtt t! pas

cu

l)ilrt( 1', formLtlL'.

pas gi explicatL it i ti, lt tlitr It, tfiru

v'

ALIZAMATEMATICA

t,tt'

pt( t,'i t ,ij

in{eleseltoarte u;or.

Volumul esle strilctarat

tn 6 capitole, li,'tLirt trvrirtd rfl'ai

rnttlrt

intii

.p,
I

t,

"

lirtitii, Prt)i)t i,'tdli, forrnttl.

Si reguli de calcul; aptti unnumdr destul de mut','rlr'<:.r..'r'r'ilit teZolrott' lttt.t
cu pas Si la sJdrSit, iilitorul tSi poate vAriftittr r.'rint,,t!inttle acwitHltitt

,t

,subcapi,lole. Fiecare tttpitol re'speatd dceea$i t,r'ilitt,', .si tttltttTt;

prezintdnoliunile leo't't'tice, exprimqte prin

rezolvdnd cele 10 exer, i{ii propuse. Exceplie d,: !tt ,tr'i'.st trtrtti rle prezr:,'tttitt't

foce doar capitolul I c,

re conline numai o parh' t / t t' t ! i c i.

t

xercilii rezolvate 9i Propuse

-l'

r'''
,.i
,

:, ,cl,l,l,y,
'',.., :i' "

ilal
" (h'* '
!) = rl.v

4'

"1

;. .1 ("\ f. ,

r/r'

-i-2' t ltilt' ^a -t

il-r

r^ii,,

tsBN 978-97-3-r815-85-5

,llilll[[llllruililLlill

Editura VICTOR

;t/
-,( l)'-

,l

1/\'

CTIPRINS
Introducere.

CAPITOLUL

NOTITINI DE BAZA ALE MATEMATICII

1.1.
1.2.
1.3.
1.4.

10
10

Formulematematice....
Mul1imi...
1.5. FuncJii.....

Toate drepturile asupra acestei edifii apartin

Editurii VICTOR
O Ioana SICRIERU, 2014

Alfabetul grecesc........,..
Notafli din logicamatematic6.......,,.,..

CAPITOLUL

l8
19

$IRURI NUMERICE. LIMTTE DE $IRURT

$iruri de numere reale ..........,....
2.2.Limite de giruri
2.3. Exercilli rezolvate..-......
2.1 .

21

2.4. Exercigii

25
29
46

CAPITOLUL

propuse...........

SERII NUMERICE $I SERII TAYLOR

numerice
Tay1or.............
3.3. Exercilii rezolyate
3.4. Exercilii propuse
3.1. Serii
3.2. Serii

49
51

53
65

CAPITOLUL 4

CONTINUITATE
4. 1.

Defrnilii. Proprieti(i

67
68
76

4.2. Exercilii rezolvate

4.3. Exercilii propuse

CAPITOLUL

DERIVABILITATE
5.1. Formule qi reguli de

derrvare......

ISBN

97 8-97 3- 181

5-8s-s

5.4. Exercilii
5.5. Exercilii

rezolvate
propuse

79

..................
..........,.......

5.2. Derivata parfial[ 9i diferenliala unei func(ii

5.3. Extreme locale pentru func1ii in R'

in R'

81

...

84
85

102

CAPITOLUL

TNTEGRABILITATE
6. I . Forrnule qi reguli de integrare
6.2. tntegrale improprii
6.3. [ntegrale EuIer..............
6.4. Integrale curbilinii........
6.5. Integrale dub|e.............6.6. Exercitii r ezolv ate

110

6.7. Exercilii propuse

135

Bibliografie

137

INTRODUCERE

10s
107
108
108

109

Analiza matematici. se ocupe cu studiul entitalilor matematice din

punct de vedere al varialiei lor sau al unor proprietAti generale sau specifice.
Analiza real5 se ocupe cu studiul riguros al derivatelor, impreun5 cu
aplicafiile lor, gi al integralelor funcliilor (de o variabild sau de mai multe
variabile) cu valori reale, aceasta incluzAnd studiul limitelor (de giruri sau de

funcfii) qi al seriilor.
Volumul de fafd prezintd cititorului capitolele de bazd ale analizei
matematice reale. Este structuratd iri 6 capitole, fiecare dintre acestea
cuprinzdnd o scurtd parte de teorie, pentru afamiliariza cititorul cu noliunile
gi formulele necesare rezolvdrii problemelor; un numir mare de probleme
rezolvate pas cu pas, pentru a fi inlelese cu ugurinfd gi 10 probleme propuse,
pentru ca studentul sd-gi poatd verifica cunogtinfele acumu]ate.
Capitolul I, intitulat Noliuni de bazit ale matematicii face o scurtd
trecere in revisti a noliunilor de bazd din algebrd $i trigonometrie, noliuni
care ne sunt de folos la rezolyareaproblemelor de analizdmatematice.
Cel de-al Il-lea capitol, $irurl Limile de Siruri, cuprinde 4 subcapitole in care sunt prezentate recurenfele girurilor, girurile monotone gi
mdrginite, diferite criterii de convergenld a limitei unui qir gi limitele
remarcabile ale girurilor. in acest capitol sunt rezolvate 25 de exercilii care
cuprind toate noliunile de teorie prezentate.
Serii numerice gi serii Taylor este denumirea capitolului III. Criteriile
de convergenfl a seriilor, exerciliile rezolvale qi cele propuse sunt prezentate in 4 subcapitole.
Al IVlea capitol, denumit Continuitate are 3 pdrfi (teorie, exercifii
rezolvate gi exercifii propuse).
Studiul funcliilor derivabile, derivatele parfiale gi diferenliala unei
funclii sunt prezentate in 5 subcapitole care formeazd. capitolul numit
Derivabilitste.
Ultimul capitol, Integrabilitate, format din 7 parli gi avdnd 45 de
exercifii rezolvate este cel mai amplu capitol al acestui indrumar.
Aduc sincere mulfumiri corpului profesoral al specializdrii
Informaticd. pentru sprijinul acordat, rectorului Universitdlii Hyperion gi
colectivului Editurii victor, fdrd de care publicarea acestui volum nu ar fi
fost posibild,

CAPITOLUL 1

NoTIUNI DE B AZA ATE MATEMATICII

1.1.

Alfabetul grecesc

Alfabetul grecesc are 24 de litere, care sunt foarte des folosite in

matematicd gi alte gtiinle exacte, ele devenind simboluri penlru anumite
elemente.
Tabelul

l:

Affabetul grecesc

LITERA MARE

LITERAMICA

DENUMIRE

rI

Alpha

Beta

Gamma
Delta
Eosilon

Theta

rl

Eta
Iota

Zeta

I
K

M
N

Kaooa

Lambda

Miu
Niu

xi

o
n

o
7l

Pi

Rho
Sisma
Tau

t)

Omicron

o
x

Ynsilon
Phi

chi

Psi

cr)

Omeea

Utilizarca literelor grecegti drept simboluri se face dupd cum urmeazd:

in geometrie, unghiurile sunt notate cu 0 (theta mic) sau a (alpha rnic); in
algebri, discriminantul unei ecualii de gradul al Il-lea se notaze cu A

(delta mare); )itera

(epsilon mic) se foloseqte pentru a desemna valorile

(a+b+c)3 =a3 +b3 +c3 +3(a+b)(a+c)(b+c);

desernneazd raportul dintre circumferinfa unui cerc Ai diametrul seu, are

valoarea aproximativA 3,1415926536; litera a (omega mic), in frzicd,
descrie viteza unghiulari; litera A (omega mare) este simbolul pentru ohm,
unitatea de m[surd, in SI, a rezisten]ei electrice; litera p (miu mic) este
simbolul prefixului, in SI, micro, htera p (rho mic), in matematicd, indicd
coordonata radiald intr-un sistem de coordonate polare, iar in fizici, este
simbolul pentru densitate; litera ) (sigma mare) este ,$rlizatd, in matematicd

a2

a3 +b3

neglijabile; lilera n (pi mic) se folosepte foarte mult in trigonometrie,

=(a+b)(a2 lab+bz);

+...+ ab'-2 *bn-t);

kbu +...+cXb''
(a +b)" = cla' +C),an-tb+ cla"-'b' +...+c!a'-

an

-b'=(a_ b)(a'-t *on-26*on-362

Ultima formuld este cunoscutf, sub denumirea de binomul lui Newton.

pentru a descrie o sumd de elemente etc.

1.2.

.
.

-bz =(a+b)(a-b);

ELEMENTE DE COMBINATORICA

Notafii din logica matematici

Pentru a simplifica scrierea vom folosi notaliile

urmitorul tabel.

. Permutiri:

Pn =

qi simboluri din
o

n! Y n e N;

Aranjamenle: Ah

Tabelul 2: Notalii din logica matematicd.

SIMBOL

o- *

V
=
=!

SEMNIFICATIE

STMBOL

Esalitate
Eealitate prin definitie

\J

Diferit de
Anroximativ eeal
Mai mic sau egal

Mai mare sau egal

Compunere de functii

a)
q_

Existi

Reuniune
Intersecfie

Incluziune
Nonicluziune
Complementara unei

Diferen[d de mullirni

Oricare ar fi

<)

ExistI

SEMNIFTCATIE

9i este unic

mulliml

nl,

.Combiniri: Ck =,

'

kl(n

C:

'

C:

=C!-r+c!-!,

C:-

n,keN;0<k<n;

n,keN:0<k<n;

k)r'

formula combindrilor complementare;

formula derecurenldpentru combindri;

Produs carlezian
Implicagie

ci =c: =l; Ct =CI-t =n. C',=CX-'=N),

Echivalenti

cl+c) +Cj +...+CI-'+C;

Conjunc(ie

ADartenentd

Disiunctie

Nonapartenenli

Negare

co

- c)

+ c'z" -

cl, * ...+ (-t)'

=2n'

ci :

o;

.Cl +2Cl +3Cl +...+ nCi = n2o-1',

L.3. Formule matematice

FORMULE DE CALCIL PRESCURTAT

l0

(a+b)2 =o2 +2ob+b';

(a+ b)3 = ,3 +3a2b +3a.b2 tb3;

(a+ b * c)2 = a2 + b2 + c2 +2ab +2ac +2bc;

.Co

.+

.Cr

C2,

C|

+ C) + C) +

Cf + ...:2'-t

Cl

...:Zn,-t;

. cl -c|+cl -cj + -..:2i

"otff;
. ci -c', +c) -cl -...=2; rir$.
4
11

o sin2 x + cos2

ry rAb

t\.
-i,0)

Formule trigonometrice:

6,
rpV

1''j

.
.

-F-- ,na

rp.'i

b) :

x:L

formulafundamentald a trigonometriei,'
cosa cos b 4 sin a sin b;

sin(a + b) = sin a cos 6 + cos a sin

&;

o sin2x:2sinxcosx;

. coszx=cos2r-sin2 x=l-2sin2 x=2cos2 x_7:

. sin3x=3sinx-4sin3x;
. cos3x = 4cos3 x-3cosx;
. ts(a
; tg(ao\' +D-' : E!:lEb- 7
o\-' b) = -tsq -tsb

(r,0)

l.

cos(a

1-

7-ryatgb

ka
t r$,

8?'

)tt
t to )v =--------9-.

*5\'

F,
@

-!- ry

-l)

(0,

a slnlr =-',

.)
tg'x

_x
')to-"6 s

)X
t+tg':

a toY=
"6'"

ll

Cadranul
+

Cadranul

sm0

cos ct

tgq

ctg

III

Cadranul IV

fr

n
2

2x

45',

stn q

I
2

,E

cos q

lgd

.E

J'
2

J'
2

.t,

t50'

Ji

J'

I
2

t:

_t_

,6
J3
3

12

5r.

_.t;
3

-2

5n

4r

3r

5tr

7T

80'

210'

225'

t40"

270"

300'

15"

6
-l J0"

,5

_,l

_J3

r
-2
-.6

J'

,6

-2

"6
2
_l

,!3

-Ji

,t,

tX
I_ts'_
"a
tX
l+ts'"2

-.,
-t-tc';'tx

'

_. )

)tuL
-"6

l-tuz1
"2

4"or!)!,
22
r cos p + cos 4 = 2cosLlA cos4;
22
o sinP -sinq = 2sin

'1fr

f,r

4
I 35"

.13

-l

cl gd

3n

+cosx'

Transformarea sumelor in produse:

Tabelul 4: Valorile funcliilor trigonometrice pentru unghiuri importante.

d

1
L

smx
I

cosx =

)tu!
-"6

Tabelul 3: Sensul funcliilor trigonometrice.

2.

ELEMENTE DE TRIGONOMETRIE

Cadranul

.x

Figura 1: Cercul trigonometric.

G,

1^

"b

1+tgatgb'

ln

J;

Ji

Ji

-,8

_Tr:

,tE

2n

o cosp

-cosq=-ZrinP!^4
22 sin!^9;

sinp + sin 4 = 2sin 4!"ot4,

22

sin(a+b).
, ..t
. tgq+tgb=cos a cos b

. iga-lgb =-.sin(a - b)
cos
cos 4

13

Transformarea produselor in sumd:

-:,- - :_-,- cos(a .sln4slnr=

.
rcos"zcosb

6)

cos(a + 6)

cos(a + 6) + cos(a

T;

. Sln4COSr=

ALTE FORMULE MATEMATICE

D)

l+2+3+

)
""lr-x,J=cosx;

(x

'"ot[r-*)=tn*'
,

(r

,rlr- x ) ctgx;
)=
(n )

. urlr-x

. (n *'.,l\ cosx'
=

""[,
(n

"ot[r**)=-srn.r;
(n )

cos(r+x)=coSr,

tg(lr

o ctg(n-x)=-ctgx,

(sn

' ,,r1,

-x

)=tsx;

. sin(2n - r) : - sin x;
. cos(2n - x) = cos x;
. tg(2n- x) = -tg x;
. ctg(2n - x) = -ctg x.
T4

13

+ 23

an = a,

6'

+3)

+ 43

-l)r

(n

+...+

n3

=l "(n

+t)

L 2

1"

)',

termenul generql al unei progresii aritmetice;

sumo primilor

bn

br'Qn

-'

termeni

ai

unei progresii

termenul general al unei progresii geometrice,'

. S,: br'+,q+l
q-t
.

ctg(x + x) = ctg x:

(zx
,*[, * * \

-d8

suma

primilor

termeni

ai unei progresii

geometrice;

tg(n + x) = tg x;

S,

: n'bp q =l

suma primilor

termeni

ai

unei progresii

geometrice;

. (ltr )
.(En )
' t,r[r-x )= -cosx; ttnlt**)=-cosn
(zrc )
(sr \
' cos[7 - - )= -srnx; .ot[r+x)=sllr,x;

(zn )
''1,-*)="s*',

+...+n, -n(n+l)(Zn+l).

\2

.
.

x) = -tg x;

+22 +32 +42

aritmetice;

cryl:+xl=-7gr',

)
sin(n+x):-sinx;

- r) = -cosx;

12

(a' +-a')n
. S,,'2
=

,"[, * x -cts x;
)=
/- \

)=tsx:
. sin(n - r) = sin r;
cos(n

.
.

Formule de reducere la primul cadran:

(n
. .

o s = (a, b) : (a,0) + (0, lxb, 0) : (a,0) + i(b, 0),Y z e C, a, b e R;

forma algebricd a unui numdr complex; a este partea reald a
numdrului z, iar b este partea imaginctrd a numdrului z;

complex,'

x;

)=
(tn )
,,r1, + x -tg *;
)=

z = a + bi

z = a + bi
i

=l zl= ^l a2 + b2 ,Y a,b e R, modulul unui

Z=a

- bi,V a, b e R, conjugatul unui numdr

: I, il = i, i2 = -1, i3 - -i, i4 :1) puterile

numdr

complex;

numdrului i;

o 7=lz f(cosg+ising), scrierea trigonometricd a unui numdr

complex; <p este argumentul numdrului complex z (notdm cu <p
unghiul dintre semiaxa reald pozitivd gi semidreapta definiti de
vectorul care unegte originea cu punctul (x, y)+ (0,0));

15

g= Arg(z\=arg(a)+

zk'N,k e Z, z +

argumentul

unut

o lo1 o b + log u a > 2, (a > l, b > l) sau (0 < a. < l, 0 < b < l), a + b;

numar

complex na este unic determinqt;

o q=arg(z)=

c lnn<fi1n,YneN*.

*,.(*)

a>o,bR

",,,s(!)*n

a<o,b>o

*"r(:)-"

Ine galit at ea

<o,b <o

a=0,b<0
a<0,b=0

lt

INEGALITATI IMPORTANTE ALE ANALIZEI MATEMATICE

lb

o
l

al

o I x, l+

r- z, v a, b e

an

la cazul

lui

n=a"eR:

C auc hy - B uni

(1

+x)" >1+u.'x,Vx>-1, u>1.

akov ski - S c hw arz:

\2 (,

\(,

/\r=r

<?

a=b

(egalitate <? 3 cr, 0

=

c),
Ine

R, I cr] + I F

>0

a.

i.

i.

uau =$b1,,k e

aau =pb1,,k e {1,2,..., n})

galitatea lui Minkovski:

R (egalitate o a = xb );

l*rl+...+lx,j>lr, + x2+...+ xnl,V

(egalitate

(,

a = b);

. a' +b2 +c2 > ab +bc + ca,Ya,b,ce R (egalitate

t,t
l? *

a" +n'

. I laob. I <l I oo' ll Zoo' l.v oo,bo e R,n e N*;

(r-,
(r=r

Inegalitdyi uzuale:
(egalitate

x e R, x > -1, ne N;

<+x=0 saun e{0,1});

o generalizare
Ine gal itate a

. q' + b' > 2ab,Y a,b eR

-t'b,Y {a,b) c R, a > o,b > -a,n e N;

(egalitate Qn=0 sau n=l sau b=0);

(a+b)' )

ernoulli

o generalizare:

q=0,b>0

13

(7+x)'>l+n.x,V
(egalitate

lui

n=lsau

x,

xo e R,Y k e N*

x, ef},+oo) Vi,

. I al< b o -b < a 1 b,Y a e R,Y b > 0;

. I al> b e ae (-"o, - blwfb,' + *),Y a e R,Y b > O;
246
2n (:-yn=N
I
-*
. -.3 5 7 2n+1 "ln+1
1
--+
.-'-1 3 5 2n-l (-.Ynen*:
246
2n ^l2n +t'
. I +-111
+-+-+...+: l*> ln(n +1),V n e N
234n
:

(egalitate <+ I o,

N);
Ine galitat

min(a,

e R,lcr l+

l9l>0

a.

{1,2,...,n});

diil or:

,, - 2ob <^lab
-q+b
- T; <-lmax(a,b),Va,be(0,+m),
b)a
a+b
2

adicd media armonicS< media geometricS< media aritmetici.

Generalizare:

11
x1 x2

-f-r

<.rr
f-

+x2

+...+x,,,

Vxo

) O.ne

At'

xn

(egalitate (J rr = xz = "'= xr)'

t6

t7

OPERATII CU +

oo

@-a=arVaeR;

. Nedetermindri: q,-

1.4.

oo;

0.(t*);

1';

:,

oo0; 00.

modalitifi pentru

o mullime poate

ft

datd.

o mullime poate

fi datl

+0}

multimea numerelor rafionale;

{ll n, m eZ;n,m *0}

[m)

mullirnea numerelor rafionale nenule:

com-

a descrie o multime, gi anume:

printr-o proprietate a elementelor sale, adicd

ale

lui A

C.

(Aw B,);
' un(,y.,r,)=, y,,@^B,); r,(,!,,, j= =1,n
^

prin enumerarea elementelor sale, adicd

A = {x lP(x)}, ceea ce inseamnd cd toate elementele

. AaB={xlxeAsixeB};
. A\B:{*l*eAsi x4B};
c Ax B : {x = (o,b)la e A si b e B};

Egalitalite lui DeMorg

au

proprietatea P(x).

^,

,(,),,o,)=

,q,CA,t

'(,q.u')= ,y,'o'

Pentru mullimile cunoscute avem urmdtoarele nota{ii:

o $ mullimeavidd;

1.5. Funcfii

N: {0, 7,2,..., n,...} mul}imeanumerelornaturale;

. N* : {1,2, ..,, n, ..} mulfmea numerelor naturale nenule;
.

.Z: {0,+1,+ 2,..., * n, ...} mullimeanumerelorintregi;

. Z* : {+ 1, + 2, ...,t n, ...} mullimeanumerelor intregi nenule;
l8

Q"

n, m Z;m

Relalia dintre mullimile de mai sus este: N c Z c Q c R

Reamintim urmatoarele reguli de calcul cu mulfimi:
o AwB={xlxeAsauxeB};

A = {a1,a2,a1,...,an};

{}|

plexe;

Noliunea de mullime, de element al unei mdlimi gi de apartenenle a

unui element la o mullime fac parte din categoria noliunilor primare ale
matematicii. Noliunea de mullime are un rol fundamental in analiza
matematic[.
Existd doud

. R - (-oo, + co) mullimea numerelor reale;

. R* = (--, + "o) \ {0} mullimea numerelor reale nenule;
. F = 1-*, + co] rnulfirnea numerelor reale cu * oo,
. I: R \ Q mullimea numerelor iplionale;
.C: {z=(n,m)ln,meR}; ,=ni+nx, mul}imea numerelor

=,

Mulfimi

Definifie: Fie doui mullimi A qi B. Se numegte funclie (sau

aplicalie) definit[ pe A ctvalori in'B tripletul format din mullimile A, B
qi o lege care asociazd fiecarui element din A un unic element din B. O
asemenea funclie se noteazd f :A-+8, rar eiementul din -B care este
asociat elementului a e A se noteazd f (a) Si se numegte valoareafuncliei

in

punctul a.
19

submullimea G := {(a,

B o funclie. Se numegte graJicul funcliei f

(a))l a e A} c Ax B, u;nde Ax B este produsul

cartezian al mullimilor

Si B.

Definifie: Fie

A -+

Defini{ie: Fie f :A-+B o fi.rncfie. Funclia / se numeqte injectivd

daci. x + y
= "f(*) + f(y) sau, echivalent, .f(*) = f(y) e;e =7. Funclia
/ se numegte surjectivd eY beB,laeA a. i. "f (a)=0. Funclia / se
numeqte bijectivd salu biunivocd dac[. este gi injectivd gi surjectivd.
Definilie: Fie f : A -+ B o flrnclie. Notdm f(A) = {f(a) I a e A} c B
Fie gtf(A) -+C o alta funcfie. Definim o noud funclie h:A--+C
astfel incdt h(a):g(f(a)),aeA. Funclia h astfel definitd se numegte
compunerea funcliei / cufunclia g qise noteazd. h=g" f
.

CAPITOLUL.2

$IRURI NUMERICE. LIMITE DE $IRURI

2.'1..

$irwi

de numere reale

Defini(ie: O tunclie -f :N. -+R, datdprin /(1):q1, -f(2):a2, .'.,

-f(n)=a, se numegte gir de numere rcale. Otice 9ir de nurnere reale
a1, a2, .. ., a u, ... se noteazd cu (a n) n r_1 sa]U- (a n)
n. r.

Definifie: Funclia

A-+ A,

care asociazd, fiecdrui element din

pe

el insugi, se numegtelfzncyia identicd a mullimii gi se noteazd 1r.

Definifie: O funcfie f :A-+.8 se numeqte funclie inversabilii dacd

existi g:B-->A astfelincdt B"f =In, f og=Is. Dacdfuncfia f este
inversabilS atunci funcfia g. se nume$te inversa funcliei f gi se noteazd

cu .f-', deci (.f-' . f)(x):x,Y

xe

A,(.f " -f-')(y)= y,V y e B. Funclia

f :A->-B esteinversabill <+ funclia f estebijectivi.

Definitie: Fie funcJia f :A-+.8. Mullimea f(A) se numeste
ginea lui / 9i se noteazi. cu Im f ; f (A) = {"f (a) = y I a e A, y e Bl.

ima-

n,

Definifie: Termenul de rang

a,:f(n)

notat

poartd numele

de

termen general al Sirului.

Operafii cu giruri:
Fie dou[ qiruri de numere reale (an)nrt

se adund

Suma

Diferenla

. Produsul
c

Cdtul-

li (b,),rt, avem:

termenii de rang corespunzitor (a,, +br),21,

- se scad termenii de rang corespunzdtor (an -b,),21,

- se inmullesc termenii de rang corespunzdtor (a,'b,),21

se

/\

impart termenii de rang corespunzito, [ ?l

,b,

t O.

\bn ) ,,r

Moduri de definire a unui gir:

c

$iruri definite descriptiv

se

specific[ termenii girului sau se descrie

modul de obfinere a fiecdrui termen al girului;

Exemplu: (ar)n>t

ar=2, ar=22, ...., ar=U;2,

...;

n cifre

$iruri definite cu ajutorul

unei

formule

se dd formula termenului

general;

Exemplu: (a,),

rt

a,

2n

-l;

t $iruri definite printr-o relalie de recurenld - se dd o formuli care

exprimd orice termen al girului, incepAnd cu un anumit rang, in
funcfie de termenii precedenfi.
20

21

Ixemplu:

(o)n.t

a, an+t = an + r, r e R progresii aritmetice;

(or)nrt a.t = a, an +t : qan, ct, q . R' progresii geometrice;
(or)rrt a.t = 0, a, :1, a, +1 = a.n I an -t qirul lui Fibonacci.
at =

III.

Tipuri de recurente liniare:

Definifie: Fie
liniard

(ar),rr

un gir de numere reale. Se numeqte recurenld

ordinul k cu coeJicienli constanli o relafie de forma:

(11, d2,...,Ak e R.
+ k-l+ Cxzan + k-2 * -..* U. lrAnt

Si omogend de

An +

k = Alan

o Recurenld
on

+t

liniard de ordinul

aan

+p,

cr, p e

trici

2. Pentru

cr =

= an +t = a, tF,

n=

d'

ticd gi termenul general este on = at

3.

Pentru

a+l,P*O

o Recurenld

- | atl

deci (an) r>

I este progresie aritme-

+(n-l)P;
r

on= c '-tat+p'Lcr1

liniard de ordinul

l-ct

R, a, qi a, cunoscute, d, = ?

I. $irul (rn),t

an +t

lAxr'+Bxr'-a,

22

este monoton crescdtor dacS

gi

dacd

gi numai daci

l.

este un pir de numere pozitive, atunci

ecualiei
este monoton

gi numai

este monolon descrescdtor dac[,

an 10,Y n>

III. Daci (o,)n.l

Dacd xr, xz e R, x, + xz ) a, - A*r' + Bx2' , rnde A $iB sunt

constante reale ce se determind din conditiile inilial date:
I Ax,+Bx, = a,

dacl

numai dacd ar> a2>...2an2a,+t >.... Dac[ inegalitalile sunt inegalitali

stricte atunci pirul se va numi monolon strict descrescdtor.
Defini(ie: $irul (ar),r, se numegte Sir monoton dacd este monoton

caracteristice:

111.

atunci girul se va numi monoton strict crescdtor.

Defini(ie: $irul (a,),>l se numeste monoton descrescdtor

II. $irul (a,),r,

+yxn l:x" =u*2 -g*-y:0.

2, Se rezolvi ecualia caracleristicd.

3, Se determina expresia lui a, in funclie de riddcinile

a,

Defini{ie: $irul (a,),,, se numeqte yglot!!:le_qg4eldacd gi numai

dacd ar . or . ...3 a, s an +t < . .. . Dacd inegalitalile sunt inegalitdli stricte

ar*r-an20,Yn21

Se scrie ecualia caracteristicd asociatd:

cxx'*2 =px'*t

.Bsin<p)

crescdtor sau monoton descrescdtor.

Teoremd: Fie (an) nr, un gir de numere reale.

II

aa, + 2 =9an +t + yon, o",0, y e

l{A+ B\*=o,
l{zz-B)x2 =ar'
Dacd x, x, eC\ R= a, = rn(Acosnr{t+Bsinng), unde \ = a * bi,
x,=r(cosg+isinrp), r=lxtl, q=arg(&), A Si B suntconstante
reale sau complexe ce se determina din condiliile inilial date:

$iruri monotone. $iruri mlrginite:

R, a, ctJfi,osc'utt, an =?

pi termenul general este

Dacd x'xrR,xt:xz=)()a,:(An+.B)x', unde ,4 9i B sult

constante reale ce se determin[ din conditiile initial date:

=
!r@cos<p+
lr2(Acos2g+ Bsin29) = a2

1. Pentru P=0+ an+t=aa,, deci (or)nrt este progresie geome-

l,

II.

crescdtordacd gi numai dacd

a'*t

girul (a,),r,

>l,Yn>1.

an

IV.

Dacd,
este

(a,),,r

este un gir

(e

numere pozitivb, atunci

monoton descrescdtor dacdgi numai dace

pirul (a,),r,

a'*t <l,V
n>7.
an,

Definifie: $irul (a,),>1 se numegte pir mdrginit inferior/superior

dacd mullimea tennenilor qirului este mirginiti inferior/superior.
23

Defini{ie: $irul

(a,),r,

se numegte Sir

mdrginit

dacd, este

. orice

mdrginit

inferior gi superior.

lcr

> 0 a. i.

Teorema

lui

Weierstrass: Orice gir monoton gi mdrginit

este

Lema lui Cesaro: Orice gir mdrginit de numere reale posedi cel pufin
un subgir convergent.
Teorema lui Cauchy: Un gir (on)nrr se numegte gir Cauchy sau Eir

dacl Ve >0,1n(t) >0

Atunci (on)nr_t este strict

convergent. De asemenea,

a.

)r*",

/ e R se numeqte limita Sirului

lui /

se

convergent. Mai mult, avem

e, avem

,lim

o,=(r.:)', u,=(r-:)'. , nlt.

gi majorat de numdrul 3,

]r*b,

deci

qi, notAnd limita comund cu

o
t

Teoreml (Constanta lui Euler): Fie y,

':t*l*1*
23

..*!_
n

Inn,

este strict descrescd.tor gi minorat de 0, deci

convergent; limita sa, numitl constanta lui Euler, se noteazl cu y qi avem
0<y<1 (y=0,5772).

Proprietl{i ale girurilor:

.

un numdr finit de termeni ai qirului.

fi finiti

sau infinita.

convergent.

oDacd girul (a,,),>l are un subgir nemdrginit, atunci girul (a,)nr1

diferite, atunci girul este divergent.

un gir de numere reale (an)n>t are limita l, atunci prin

inlSturarea sau addugarea unui numdr finit de termeni se obtine tot
un gir cu limita l.
Dac-a

Criterii

de existenfl a limitei unui gir:

o Criteriul de convergenld cu e : Fie

(o,)n>t un gir

Un numdr / e R este limita girului

,'.

Doui qinni (a,)n,r $i (b,),rr srmt egale dacd a, =b,,Yne N*.

o Dacd un gir (o,),r, este marginit, atunci orice subgir al sdu va fi

Dacdun pir de mrmere reale are limitS, atunci aceasta este unicd.
Dacd un gir de numere reale (a),r, are limita /, atunci orice

Daci toate subpirurile unui gir de numere reale (a,)nrt au limita

l, altnci qirul va avea tot limita /.
Daci un gir de numere rcale (a,),r, are doui subqiruri cu limite

24

oricirei vecinitili

subpir ai shu va aveaTimita l.

<e <3 (e = 2,7182).

neN.. Atunci (y),.r

afara

Proprietifi ale girurilor care au limiti:

este strict descrescdtor gi minorat, deci

a,

afli

(an)r-, daci in

Un gir poate avea sau nu limita. Limita poate

i. lq,*p-q,l<e Yn>n(x),peN.

crescdtor

(br)rl

4r.

Definifie: $irul de numere reale (an)nr, are limita le ReVe>0,

3r(e) e N a. i. lo, -ll<x,V n>-nG).Se scrie
=/. Putem spune ci,

Orice gir fundamental este un gir convergent.

reoremi (Numrrut e): Fie

= SUp

2.Z.Limite de giruri

anll u,Vn e N*.

convergent.

fundamental

]r*o,

. Un $ir este convergent dacd are limita finitl.

. Un $ir este divergent dacd are limita infiniti sau nu are limita.

Teoreml: $irul (a,),>r este mdrginitdacd.:

I.Jm,M e R a. i. m<an3M,Vne Nr;
II.

gir mdrginit superior este monoton crescdtor

(a,),rr,

de numere reale.

dacd gi numai daci

e// a. i. I o, - I l< e,Y n> n(e).

Criteriul de convergenld cu t pentru limitd infinitd:Fie (a,1,,, tn
Ve > 0, )n(e)

gir de numere reale, atunci

este nemdrginit.

3n(e)e N*a.

Orice $ir mdrginit inferior este monoton descrescdtor

reale, atunci

)yo, -inf

a.i.

a,.
an <

,lim

a,,=6

i. an)t,Yn\n(x).
]r*",

dacd qi numai dacd Va > 0,

Fie (a,),>l uf, gir de

numere

= -oo dacd qi numai dacd Y t, > 0, !rz(e) e

y'y'-

-a,V n >- n().

25

(a)rrt

Criteriul majordrii:Fie

(b)nt

i e R gi

lim

bn

a,!bn,

Yn > r(e) gi

)r*b,

n-+@

Lemalui Stolz-Cesaro:Fie (an),>r $i (b,),r1 doud giruri de numere

reale, astfel incdt girul (b,)nrt este strict crescdtor gi nemlrginit, cu
termeninenuli

.Fie

Ai

ty,_ffi=1,
a

,lim
-* a,

tFie (a,)nrr li (bn),r,

an = 0,

iar (b,)

nl

. Fie (sr),r, un qir

a,

leR. Atunci

avem

fimff:t.

(an),>r utr gir de numere reale strict pozitive, cresc6tor

nemirginit. Atunci

lim

D,r,

u-)@

convergent

(a n 'b

]r*t,=q,

este convergent

iar

de nutnere reale. Atunci

tl
]r*lo,

l=

l,tgl+1,

adica, Iimita

]t\b,:6.

Atunci qirul (a, tbn),r_r

$i ,lim (a,+b,)=a*b, adici, limita sumei

astfel incAt

(b),rt

)r*o,=a,

este

doui $iruri convergente de numere reale,

iar
=6. Atunci girul (a,'b,),,t

)*b,

lim

(*),

ti"'

lim x,
r1, xn R- gi n)@

O. Atunci:

utttin"
o"t9'n
rimtgx' =7; li*
li^
=l; n_>6
=1;,-w
n-)@
Xn
xn
xn

n -t@ xn

lim

"nxn-7

n)@

Y
.,n

=7;

=Ina. a>O,a+l;

(1+x,")"
o ..
lirn :-------lt'--1
Y

girul

egal[ cu suma limitelor.

oFie (an),rt $i

Fie girul

n-+6

= 0.

modulului este egalS cu modulul limitei.

convergente de numere reale,

astfel incdt

Limite remarcabile

mlrginit. Atunci lim

qi

Y
'-n

doud qiruri de numere reale, astfel incdt

este convergent

% l=+
I
(t),., este convergent pi ,lim
-*lb, )

Pi

= 0.

este

n-)6

. n)6,r,, ln(l+x,) =1, l+ x,)o;

tFie (a,),,rr $i (b,),r1 doui giruri

26

n-)6

=-oo, atunci lim an =-.r.

Criteriul clestelui: Fie (an)r.y, (bn),rr $i (cr),r, trei qiruri de

numere reale astfel inc6t a,1b,3c,, Yn)noeN. Dacd
ttm an - lim c , = /, atunci lim b, = l.
n-+@

-+oo, atunci lim an:+co. Daci existd un Sir (b,),r, astfel

gi

.Fie (an),rr $i (6,),r, doud qiruri convergente de numere reale,

astfel incAt lim an: a, iar lim b,, =b. Dacd b +0, atunci pirui

n-)@

incilf
o

este convergent

cu proprietatea cd,

)r*U,=O $i la,-ll<bn,
Yn>n(e) un rarlg fixat, atunci
)r*",:1. Dacd. existd un Eir
(b),r, astfel inc6t an 2 b,,,Y n 2 n(e) un rang fixat gi
n+@

(an-b,)=a-b, adic[, limita produsului este

,lim
egali cu produsul limitelor. Dacd a =fo gi b:0 nu putem spune
nimic despre lim (a, 'b,).

un gir de numere reale. Dacd existd

,]y-0

= Ct,

51

R;

+*); =e, x,*o;

ll
I
llm l+-+-+...+-=C:
n-+q
ll, 2!
n!
lim

lnn=o;

n-)@ ,7

lim

{=g;

n)wgn

lirn 4l; =1, o e R' ;

,,y_f = ,t

la, q>l
q=l
lima'=J l'
;;;"
I O, ge(-l,l)'
[-, qs-l
I

27

. Fie (ar)o>r

I*^di

un $ir de nurnere skict pozitiv

fi- I an
ti n)4

/. Atunci

in

x>xo

=r'

+ao-flp-r +.,.+ a1n*dst ahmci P(m)

are limita 1im P(x) = liy arnl =ap'Qi

o Fie polinomrn

P(n) =arnP

.Fie polinomul

+bn-fiq-t +...+brn+br, atunci p(r)

Q(n) =bonq

limita liyg(rr.)=

are

Defini{ie: Spunem cd lo eI este limitu la dreapta a funcyiei

punctul xo qi scriem , =,!10 "f Q)=,Jrf.o/(r) : "f (xo + 0; dac[:

]i*Orno =bo'q;

V(l),lV(x)

a. i.

V x > ro, x

eV(x) r: D,

avem

(x) e

(lo)-

Limita la stdnga pi limita la dreapta se numesc limite laterale.

Limite iterate:
Fie XcRn, Yc.R', ofunclie f :X->I, unpunctdeacumulare
pentru DrcX, notat xo=(ro, ,...)xoj)...,x0,) gi x=(r,,...,xi,...,x,) un
punct din domeniul func{iei.

grad P < grado

0,

,. P(n)
a llm:=
n.-+-Q(n)

Definifie: Se numegte limitd iteratd a funcliei f in punclul

xo:(x0,,...,x0,...,x0,), limita: ,=r,t*r,
,rr*or...r,r9or .f(*r,...,xn).

dp

grad P = gradQ;

bo'
aD

+.Q-

Pentru o astfel de functie existd n! limite iterate.

grad P > gradQ

2.3.

bq

Exercitii rezolvate

l. Dali exemple de subsiruri

Limite laterale:
Fie X cRn, Y
acumularePentru

cR^, o

funclie

f :X -+Y gi xo un punct de

Definifie: Spunem c-a I e I este limita funcliei

in punctul xo

6(e) > 0

a.i.V x e Dt \ {ro},ll

r-ro ll<6(e) >ll f@)-/ ll< e.

Definifie: Spunem cd l, e I este limita la stdnga a funcliei

punctul xo gi scriem / =,190 -f G) =,I1_o/{r) = f (xo -0) daca:

r<xo

$irul alternant:

(a,),>t

,,_r

IOJO2 ,103 , 104, 10s , . . .

V(1,),1V(x)

a. i.

Vx<

xo,

eV(x) o D,

avem

(x) e V(1,).

in

(ar)rrr 1, 0, 1, 0, l, .. Si (br)r4

2. Se dau Sirurile:

il

1,0, 1,0, 1,...

b,

1+

(-1)'

r*

Solu{ie:

(o,),..,

1,

0,1, 0,1,...
1

',

(b),rt bn==t

1t
I

Sd se efectueze toate operaliile posibile cu aceste doud Siruri.

4\h

-(b)ort

Fie (c,),r1 suma celor doud piruri:

28

1,3,5,'7,9, ...

$irul constant: (an) r>t 4,4,4,4,4, ...

$irul puterilor lui 1 0: (a,)

Si

(an),t

10,...

dacd:
,_,

V a >0,

(an)n.,, 2,4,6,8,

$irul numerelor naturale impare:

Si

J-+J0

lim f(x)
= x+
xo

Solu{ie:

$irul numerelor naturale pare:

Dt c X.

Defini{ie: Spunem cd I e I este limita funcliei f tn punctul xo

scriem / = lim f (x) dacd V V(l) cY,lV(x) c: X a.i. f (V(xoD cV(l).

scriem I

ale Sirului numerelor naturale.

0,1,0,1,0,...

(")nr,.

1,1,1,1,7,...
29

Fie

(d),,r,

Fie

(e

),,,

diferenfa celor doud giruri:

(d,),,,

produsul celor doui giruri: (e, ), ,

3. Sd se aJle termenii Sirului

(an)n^

Stiind cd

1,-1,1,-1,1,...

0,0,0,0,0,...
q, -5
Ls un+l - ^

a,

ar-I

5. Sit se afle termenul general al Sirului (an)nr-,

furnenii at:0, ar=1 Si an+t=2an-an-1, n22-

dacd se dau

Solu{ie:
Scriem ecuafia caracteristicS gi o rezolvdm.
acesteia scriem formula termenului general:

in funclie

de r[ddcinile

x'*r =2x' -x'-t l:xn-t = *' -2*+1=0=+(x-l)2 =0 ) xr=r.r-1

x1, x2

R, xt = x2 = x

I A+B=a,

42, = -3, A2n*1 =2.

)1.,"--t

l2A+B=a,

an = (An +

B)x"

- an = (An + B)
(z-t

lA+B=O ,=1,'-,
=l^Tu-v
l2A+B=l' lB=-1

)o_=n_1.

6.Sd se aJle termenul general al Sirului (an)nrt dacd se dau termenii

4 = -5, a, =l

Deci, (an)nr_t 2, -3,2, -3, 2, -3, ...

4. Sd se afle termenul general al

at=2, az=70

$i

Sirului

dacd se dau termenii

2x2

ar+t=2ant3an_r, n)2.

X1t

/,

Se afld pe rdnd termenii girului gi se stabilegte formula

termenului general:

3n+ (_1),.

x'*t =2x'+3x'-l l:x'-l +

: b2 - 4ac = 4 +12 = 16 =
xZ

Qn

*2

xr.,

II:

-2*-3=o
-bt"[E

= Axrn + Bxrn

=It = 3rxr--l

e, =3n A+

...^,

rt

30

A=9

-1, n22.

x,

=1-y.=-12

) s, -ln o.(-+)'

ctn

o.(-;)',

n-! --5 fA=-r

)a'=-l+8 / rY =
=1'='
l-;)
I^.i -t

(-l)'B

ctn

r-l)'
- -t+7;t

afle termemtl general al Sirului (a,)nr, dacd se dau termenii

ii ort2-3an*r+2a, =0, n,-l,

Solu{ie:

r' -3x+ 2 =0 +A

l3A-B=a, ltA-g=z +l_lA=1

|.B=1 =a--3"+(-l)".
\s,L*a=o, '\no+B=to
I

12 e Rrx, + x2

=7, oz=2

Metoda 2. Se aplicd teoria de la recurenle liniare de ordinul

- x-l :0 )

7. Sd se

x' *

an

l2

x1, x2 R,

+r = an +

n:2+ ar=2ar*3ar=26=33 -l
n : 3 + ao = 2a, * r^o, - r!.: r^
^:,-l. = an :
n : 4 + ar = 2ao * 3ar = Z+2 = 3'
n: 5
= ao = 2er*3an =730 = 3o + 1

2Qn

Solu{ie:

(a,)r.,

Solu{ie:

Metoda

Si

x1t x2G

Rr\* x2)

=1

dn =

x, = 2, x, =7
2n

A+l'B = a,:2' A+ B

[n=L
^
ifz,t+B=r
= {;=, )a,,=1+o=
z
1

l4.a+B=2 [a=o

an=2'-1.

31

8. sd se aJIe termenul general al

:0,

a2=1, 2en*,

sirului (an)n>t dacd se dqu termenii

=-l2

r, +b, si 2bnt, +a, =Jjb, nrl.

rli

-!u:-AJi
=[n ^l-l )
l.e -zt =t
-

Solufie:

[B

Cdutdm o relafie intre termenii girutui

2a, -1= Jl a, +bn 3 S, =2o,_

2bn *, +a, =.li b,

J112o,*1-Jl o)

=2Ji

an

2o, * t =

+t

Jl

-4a,
on

-Jl o rl )

2b, t t *en

*t

bn

(ar)n>t;
9. Sd se
zD, +l

* Ji

este

=2Ji

*, -2on

q,_

2qn +z

arate cd Sirul (or)rr1t cu ar:a $i an:dr*r.an+7, n)7

t -3o, )

2bn*r =

an

b, * t

=z^fi

an

*1-2an

en

+l.an +l)

'

a"-l
a2

(r-l .) a
\ a ) a-l

1,0

=T=

xt) x2

eC \ R +

an =

r'

",!5 -r
=_.
a'

(Acosn<p + Bsinn<p)

a4

=(-*-r)

a,-1

r-r"-r)l =

n=5=ru=L-)=a6=(a-t -t) -a =a6=

os
\ 4
) a-l
rrr-,=4,

(a,),rt este periodic, de perioadl

;,+=*= r=*",r{+kn. Dacd, tudm k=0, atunci

a-l

10.

.Sd

oro=-4,

a-7'

=l'

(,lro.11* n"ir

1+r.irf=o,

r!)) an trs,xla -,rsinf

[*.+=o
-[e*,i*Bsinl=o
=
=
lr.o, 4*erin?-,,'
t
lr*ri*rri,rl=r l+-+=I
lAcos

k> l. Deci, qiml

se studieze monotonia Sirului

(o,),rt

cu

qn

=3n*?

n+l

Solufie:

'6

Qn

a-7

3.

TE

(D=-.

a4 = a

a4a

Avem: a3k-z=ct,

tgq=

a-7

;-;=a=u5:--+u5=-

l:

x,

=r

an

a-l

^
n

a'-l

a,-7

Afldm formula termenului general al girului (ar),>, cu ajutorul

recurentei liniare de ordinul II:

a, +t =

-l)Q2=L)gr=ata

11

)en+2=^Jion+t-en.

*'-Ji*+l=o+A-: _fr+.'
I \:1_,
- Ji*i

Solufie:

: Jl a, *, -2an
on

I nn J:.nn
-tcos? +-stn7.

periodic.

* b,, ---!-!:J-+ 2o, * 2 = Ji o, + t t

2a, * z = J3 e, +t

tan =

d,=

- il_t

i-

3nz

_-n:-

_3(n+l)+2 3n+2=---=3n+5

n+L+l

n+l

3n+2

n+2 n+l

+8n+5-3n2 -Bn-4
n2 +3n+2

t^
un+t-un- ) _>0+an*t)on)
n'+3n+2

giru[ (ar)nr, este

slrict

crescdtor.
32

33

ll.

Sit se sludieze monotonia Sirului

(an),r, cu cr,

an

n+2'

Metoda 2. Se studiazd monotonia girului:

oreR.

Solu(ie:
U

+1) o"n an + a
ua t
" n+1+2 n+2 n+3
a(n

t -U

an2

u.

an+t-an

+3an*2a-ar2 -3an

2a
I [" <0=ar*t-an 10) or*t lao)(qn)rrr J
o' + t - on =
n\3n +21 = I " = 0 = e, * | - an = 0 = o, * t = an ) (a n) n, =Ct
n2 +3n+2>OYn>7 I
>0+a,*r-on)0= on*t)an)(a,),rt
12. Sd se studieze monolonia Sirului de numere pozitive

(o,)nrt

Solufie:
Se observ[ cd
= +,
s'2'

Solu{ie:

.,. _(,-i) (,-i) [,-#tr) (,-#r,) _r

'
(,-i) ('-+) [,#r)
d,,

Qn+r n2+2n+4-l
<7) ar+tlan + girul (a,),r_,
-?=
a,
nz+zn++

>

este strict descres-

+1<2n

+L

= 2n+l

l-(n +l) = 0 <n

<

I clt an =

= ++>
2n +7

inferior;
0

34

1o,

11

111
=r*f

=i., r,

N-

girul este mdrginit.

a,

| =!
m=tnra,=Qt=r, ,', =,

n+7
=-. +7

15-

ar=

este

11
22'2"
_:

- -f

T...T-.

progresie geometric[ cu ralia

reprezinti suma primilor

termeni ai

az

(an)

n,

este crescdtor

ao 1

(,1)'

\2.) :t:r_r,I .t=1

_,_ 16 qt
\r vneN'.
2ju2
,:L
v

(on)n.,

este mdrginit.

Fie (a,,)nr1 un. qir de

numere reqle

cu

termenul general

3n+2

n+4
Se cere:

a)

Sd se qrate cd in afara

'

qirul este mdrginit

b)
Yne

a,

o,

.)n

Eirul este mdrginit superior;

0

Y n e N*

este marginit:

(2n +1)

<0

<
1
= M an ffi

3?

rn

Sirului (an),r, cu a,

(o,)n,

girul

+z\z

Metoda 1. Compardm numdritorul cu numitorul pi vedem dacd girul

):

-----4n' +8n +3

progresiei.

Solufie:

+1

este descrescdtor

:;, * :inf a, = at =i=:r

iar termenul general

Deci, girul

13, Sq se studieze mdrginirea Sirului \a, ),

) (on)nr,

1on

14. Sd se studieze mdrginirea

cu

(r--r-)
[,-1)
' =(r-1)
2')
3')
\
[
\ (n+1)' )

<2n

+5n+2-2n2 -5n-3
4n2 +8n+3

Deci, $irul este mdrginit.

n +1

<0= ar*t

M =st)pan:
)r*o,

l"

2n2

fi+2

=@

cdtor.

n+2 n+l
2n+3 2n+l

an+l-an=

intervalului

finit

de termeni.

Sd se

arate cd Sirul este mdrginit.

, =(?,I)

\10'10)

uirm

un numdr

35

Solu{it:

31 29 3n+2
a) Punem condigia:
o, \_fr. l0 10 n+4
29

an+t-an=

31

Din relaliile

ln>96
ln>-104

lne(96,+":)
[re(-104,+"o)

17.

neN-, atunci ne{1,2,3,...,96}.

Dacd, ne(96,+co) gi
afaraintewalului v

----r ?

=(" .a)

u,u", 96

[10'10/

3n+2

bl an=ffi=m= at=7,M

convergent pentru

Deci, in

_111
-l+-+-+...+/.5n
^d

^a

1n

esle

<2*+1, avem relafia:

,
r *...*
t "' t
a<r+[r.r)*(L*..*a)*...*(]-*
t
'12,"
'
'"''12,
'
'ld
(2, +l),
)'
\2" 3, )'l+"
-\,
0- <a..n <

01o,

a...,
ftrt

40

20

1ll1
l*-*-*-r...*2o-t

a.il

4o-t

go-l

,11
z )
-+-+...+-

=I*

^o

^a

loat

i*=-rkak*+k2+t=
$(,*l__l_)=
k k+I) fr*f1_f
+k
L

r"-\.

-l

111
_11
=n*I+-+-+...+23
n23

E,

'

*="rk fr1k+l

1l
-...----=
n n+l

2nQ-l

F#
)

I
1
-l
41ral)-'- o-

k'-k+l

2n1a

,-f-1:)'.'
l.ta-t
\.4

fraclia sub formd de fraclii simple:

ka+k2+l

un:t

<t+z.L++.L+t.!g' +...+2,.

1O-3.

Solufie:
a) Pentru a efectua suma din formula termenului general, vom scrie

r--lr-l
--k\-k--tt
Un\-'-

2*

CU A, =------

Se cere:

distanld de limitd mai micd decdt'

a>7.

Pentru a > 7, deoatece exist6 m e R* a. i.

+l
n+l

n2

Se dd qirul de numere reale (an)nr_t

a) Sd se arqte cd acest Sir este convergent.

-b) Sd se gdseascd rangul n de la cale termenii Sirului sunt la o

Solufie:

o<a'

qi (2) rezttltd' cd girul (an)nr.t este convergent.

k=t K +K

ar:3=l I en13 Y neN*.

L6. Sd se arate cd Sirul (on)n,_1, ufide a,

(l)

este strictcrescdtot. (2)

ka +k2 +l
_\!.L ,4

de termeni.

lim

0= a,+r)a, = (a,r),r,

>

@fr

10

Obtinem urmitorul sistem:

---\ 1

' -I
'

t
-_

esle marginit.

(l)

)on

n+1

t l=-2.
-z+
,-*\
n+l)
/a\

2o-l

11111
na

(an),>,

r\a

ln+t)

)'*o,
-l --./.
^a

J^a

Deoarece

fiml
Lim

a,

exista gi este finita, spunem cI qirul

(a,),,,,

este

convergent.

36

37

b)
I

)r*o, - -2 e

=ro_3

- (-Dl<

x,Y n > n(x).

= n>2999.

Sd se

este convergent.

calculeze lim un(x, y, z):(x,,, !n, zr) infiecare din cazurile:

20. x,

Solufie: Pentru a demonstra cd un qir este convergent este suficient sd

ardtdrn cd el este gir fundamental Cauchy. Deci:

1l
n2n

J;
(3 +

+ff1<

1\
I 1 ---:z:

:-1= \'

Zn+t rl I
--

Pentru girul

(x,),r,

folosim lema lui Stolz-Cesaro:

)=L(r-l).4
2p

Jb .. 1s * Ji)

l[r*1*. .*1j.
n)
2

lim x, = rim f + *...*1= ri*

n >@n 2n
n-)@
n' n-+*y\

2, \-

JiX3 *

Solufie:

l)xl*lsin(n+?)xl*...*lsin(z+p)xl.__t_*__L*...*
=
2n+I I I 2n+2 I
I 2,*r l-2n+t'2n+2' 2,+p-

.lsin(r+
-l

2t

33'1nr.13

/,

I)x , sin(r +2)x . sin(r + 3)x . sin(n + p)xl

+-7;it+tfi

t_.

--a-T

Ve>0,1n(e)> 0 a.i. Ia,+p-anl<t Yn>n(t),peN.

lsin(n
la,*p-on,=l
*,

Notdm cu

)-2,'

_ll
an=7+;+...+li bn=n)a

Cutn,
liml=0 $i
'n+a)n
oblinem cd,

la,*p-a,B*,
't P
2

a, rl-an
Ilm .x, = [1f[ -------:
n-)@
n-+@ bn+l-Dn

folosind criteriul majordrii

la,*o-anl-+0, deci, girul (o,)or,.

este gir fundamental

fim-!=
= n-+
*

Cauchy, de unde rezultAcd este gir convergent.

L9. Folosind

criteriul de convergenld cu

t(. 1 r
prin a, =u[,*
Zo*

t,

n*7

sd se arate cd Sirul dat

ar

Solufie:

]y*o,
38

= 0 <+ Vs > 0,

Pentru Sirul

1\

3t+...A)arelimita0.
!r(e) e N

a.

i. lro-0l<

e,

Vn 2n(e).

.+1)=

*l)=o

](r.*.**

Deci,,rim

18. Sr, se demonstreze cd Sirul (ar)n>t> cu termenul general deforma

sin.x sin2x
sinnx
=-T + * + ...* z,

.#).)o+1+1+.

nl
=-=-->U<t.
n-n

Deci, n(e) = 3000.

o,

**.+.

ta,-l,=#(,

*zl.ro_,=l1l<lo_3=
=l_r*
I n+l I
ln+ll

n+7 > 3000

Ve > 0, 3n(e) e i/ a. i. la,

fi qirul (o,),ry
limY,,tt

n-)@/

lllTl

I I
_1
l+-+...*:*:-1--2nn+l2n

n)@

+7-n

lim x,=0.
"

-)@

(y,),=,

folosim

,formura:

t*J" = )XT

oricare

strict pozitiv:

=rr^f@-.
,-;I
Qn\l
39

(nt-\3

,,= 3"
1;ff,

Not5m cu
pozitiv.
tim
n

-)

o''*'-

yn:, li^a

= ,5^
-+ n

termenul general

,r-

:3('-11)t(nl-l)!]3

an ;;;

al qirului (a,),,,

[3(n + l)]

27(n+l)3

(3n+l)(3r+2)(3n+3)'=

strict

33,

7n113

JA

+*"'v-=r.

z) = lim (.r',.

/,

n-@

=l

no
n'(n2 +l)-n2 ,.
r- --+1
-lial ----7-lim j:j#---::=
nin:
y,=
lim
=
-n
,,-i ,"1 nz+l+n n'*n(^l n2 +1+l)
n--+@ " tI -)@

lim y- = lim -=!--:**'

+ n-)*'"
n-)@
1

I
,( l.
n'U,.;.A)

lim xn, lim

n)@

zn:

ttm

lim ,,)={0,,,or
!r, n+@

.
'

n+@

r--

7
-n

:-

+D

b:

(*)'.'

,.(:)'
^ n+l

zo
a-b) lrm--a
n-)@

n+l

Si

on-l *6n+1

21. Xn=

!, = nln" +l -n;

--7 *6,

a>b= lim

n+l

Pentru cea de-a treia limitd, facem discufie dupa paramettii

hm

fr+m

1.2+2'3+.--+ n(n-l) ,,^ nln+l)5.2n+4)

-' n-)@
"-"
n')@ 1+3+...+(2n-l)
-----;- 6n'

lim

Ji , $ * k obfinem inegalitdlile:
,t;z ali.
J6

y,.zn)

- n'

radicalului:

@-l(,.3,-@-

Iim u,(x,

=V2':D-'

Pentru a calcula a doua limitd trebuie s6 amplificim cu conjugatul

lim Zr=0.
= n->@

Deci,

-11

..ltm n'+3n+?.
----1 -+ Iim .x,r = +66.
=n)@
----3n
n-+4

limz-=li^
= 4J ...e+J;)'
-.
;:;''
.-,*i3+JtX3+
Jindnd cont de faptul ca

(2n
tltrt

,-n=

n)@

!3n)l . =

Hm
n

+ 3 + ... +

ll]tl

(2,)n,, folosim criteriul majorarii:

Pentru girul

).c1._

= lim zn =max(a,b).

r h

+D

Solufie:
Pentru prima limitd, mai intAi, calculdm cele doud sume:
nnn

t. 2+2.3 +...+ n(n +t) = Zk(k +t1 =11k2 + k1 =lk2 *

f]:

k -1

)r*u,

(*, !, z) =,1 g1{r,, I n, z n) = (,lr!*r,,

}r:1r,, }r*r,)

= (*oo, +oo,max(a,b)).

40

41

Lr(l + c-5')
22. xn _

ln(l+e-3'1'

!, :

..2
ltfi;-l=--'
lim Yn=
+ n-)a
" n+ai

r{r12, - ' +2);

\-

lr

z3

n3

Lz+3

io'=
k=1

Solu{ie:
Pentru prima limitd folosim formula

llm r

n-+* ''

= lim

= lllTl

^-5n

-=

,'-

1n(1 +

n_)@

nt@

r'

= 1, xr -+ 0

-5n

ln(l + e-3';
;

-3n

-=
n+*

x.-

"

=lime=
n+@e1n

=0.

)y|r,

=n^n(
z-+o 3l@
I

+2;-Gil=
n3

+2n-

ti^ r[({rt +2n-n)+(n-

n3

+r")' * rtJn' * zn * n'

,' n'
*-.7l=-

]yf,"'

= Iim
1

*ffi*,
,'I {r'+4r'+4r'
n
n2

Uft

+ n2)
4(n +1)(n+2)(n +3)
6(na +2n3

+n-

rim :t1=+@.
=t*-{j4jL
= n+@
n-->* 4(n' +6n' +71n+6)
gi

+211=

Deci,
lim u,(x, y, z) =

n-+

23.

)ryt*(xr,

1,,

zn)

-:

= (,191x,,

)r*r*

( 2aY
x,=l-=l,o>o;
+t)
\a

ln=Lt"

,( Ei
[i,+r

El.

\ n+2 )

keN,:

n t'
r\
z,=lllt-r=z\ K /
|

Solu{ie:

r('.#.#)
n

42

-2]|

n+,,1n2 +2

2n
=

-.o

Pentru a doua limitd folosim formulele pentru diferenfa de cuburi

diferen![ de pf,trate:

=,19* "d;

=l*P)'

^3n

lim

+...+,3

I13
..
t;"
..
= lillr
lim z, = llm
;:*
i-*
n-)
6t * 3
--

n-3n

e-tn

+23

13

(n+3)! (n+3)t. ''(n+l)(n+2)(n+3)

"
wnt3-3{n+3-3)l
6
7.2.3'nl

Xn

ln(l+ e-5'1 ,. ln(l+ e-5')

lllll-'

"+ln(l+e-")

n-+*e-in

pentru ultima iimita aducem numdrdtorul 9i numitorul la o formS cat

mai simPli:

LK

k=l

on -

.{"[t.;).,

Pentru prima

q>l
limit[ folosim formula lim q'
r-+@

4=7

{l

(-l,l)
q !-1
qe

43

(
q=l .2oY
\a'+l)

,. 3n+4 1 I ..

a>0=q >01
l=0<aSl + lim o' =[l' 4 =7
a2+l>2o>q <1)
n-*' [0, qe(0,1)
/

_[,h=
-lo, '.

\u

!'I
=liml
n-*\qz +l)

?o

1-

g-11-=l
'
a'+7

a'+l

l)

a' -2q +7= 0=(a-1)'=

0=a,=az:l
-

= r, _1> 0 <+ a e(-i,0)u(i, +oo)

2al 0 <+ a e(-i,0)u(i, **)
,, .t>
l= :+>
a>0
| a'+t

0 <+ a e (i, +oo)

n+2

rl-

tim nkl
=n)@
^l'*'

[Vrz+l

+4n+4-n2 -n
n2

+3n+2

1324
..
llm ,-*2 2 3 3
..
hm 2..

T-

n+l
n-ln+l -.
llm
n n ,-+*2n
-=

n')

=-.
L

il+@

),*u,(*, v,,)=

24. Sd

k>1

k+l=2= k=l ;]
;
[l',2'r,,**r,,, {i

se calculeze limita funcliei

'J*+g -z in Punctul
-f(x)=T

ro = -1.

Solufie:

,.
'Jr' +9 -2
llm __

t_

1ln+t
44

k+l>2=

Pentru cea de-adoua limitd i,rirnullim cu conjugatul radicalului:

n-+@

...

-r

+J [' - i)=

Deci,

(2o.)'[t.
q=7
={
=ltmJr.":lrml-l
n-+* " n-+*\qr41) |.0, ae(i,+m)\{1}'

:hmnk

=2> k:1

2a

n2

------

l^rrr

n-->6 Z

2t

n_6

k +1

_
,,^ (2-rX2+1) (3-l)(3+1) (z-l)(r+1) _
-,':':

0-l+++++

y,

ln =1',
lr "
@
lr'r,

=
.:':*', fr-(' ;)=.g(' +)(',2 -7
.. 22 -l 32 -l

lim

It
k+1>2=k>l
l:.oo.
l',

lrm

2a=0)a=0
a2 +7= a:+i

q>o

-.

n-+

(0,

3nk't +4nk

Irm ^-=
lim n" .----=--.-:= n-)@
n' +3n +2 2 )n+* n' +3n+2

\ n+z

x-+-1

*u -7

0
o

13

lim

*'-*1r

1r."qy,

e6

+9-8

-rx{.1qf *z\F *g *+)

a2S19aay
45

x3 +7

*rXifir'*f *z\[*\g
.. t^[;i -z
lrm-

1x3

4.

-l;1x3

x+-l

,o -l

25. Sd se calculeze

b)
5. SI

l-cos(x3 +y3;
x >0
x2+y2
--+o

limita lim

forma an =

Solufie:

t-co!(x3

,.,

;aB *' + v'

2sir,,

generali

*3 + y'

---4=
il$ xz + 1,2

*'' )'
["
1;p
J
=,
+ y'
*'
(
r
*.y,')'
;* -----2-.,
,r.rz

)x+0

X- +V-

8.

2.

x.=,(r+-li),,,,= ln1+ln2n+7+...+lnn

Si

3.
cl1

46

an

:3, an+r=2ar+3'.

(tin:n)'|
o'i
\

=13+

I
n2+l ..
ltm an=;;

zn +n n+@
/ r\

se

b) a, = lnl t
\

/'

Iim a, =0.
-:n) l, n-)@

9. Se se determine a,b e R pentru care funclia .f : R -)

*r(3+ a,) = 5a,, +3.

Sd se studieze monotonia

l,

Sd se arate cd urmdtoarele qiruri au limita indicatA:

girului (a,)r>r dat de relafia

+...+lnn
n+l

ln1+ ln2

b)

z) an=l--l-l-,

)r*",.

Sd se determine termenul general ai

.: .;-), ,.

din cazurile:

x,,:;(,.i

afle termenul general qi sd se calculeze

cu tetmenul general de

Si b,.

2n'
I

Sd

(an),r,

gk
!r1t*t1*,

42

1. Fie girul (ar)r, I ct) at=d., a:=F li ,r*r=!*.

+22 + ...+ n'

se studieze convergenfa pirului

c) xo = *,

2.4.Exercitii propuse

:2

12

z)

,. t-"o.(r'*y')
-.rrl--=v.
r-+U
-l+o

a,

tr.l

1.2+2.3+...+n(n+l)

x,, =

7. Sd se calculeze lim un(x, y) = (xn, y,,) infiecare

x3 + y3

y^*u *2tvt !vu )=r,,.n L=l ti,, *o:1

!vt\'
=2timGt
x-+on4(x'+l') =2tim(
x+0(r-+o
x--+0!,yL
4(x" +y")

cu termenul general:

6. Fie (a,),>t $i (b,),'1 doua Eiruri de numere astfel incAt at=2,

4=i si an+t:2an*3br, iat b,,*r=anl3b* n2l' Sa se afle termenii

n"r,.o a sc6pa de nedeterminare,

dupi care folosim limitele iterate:

o
tv3)l li,

(or),r,

l+3+5+...+(2n-1).
4_
^\ un
a)
- l+ 4 +7 +...+ (3n-2)'

*+)

24

Folosim formula 1- cosx = 2sin2

Sd se studieze mdrginirea girului

R,

lt

girului (a,)n>t dat de relafia de recurenld

-f (x)

, ) 0 are limita in xo = 0.
|. ,*q,x<0

=] tt + *)',

47

10. Calculafi:

-l

,)

lTl0 +x2y217*1.

y'+o

CAPITOLUL 3

SERII NUMERICE $I SERII TAYLOR

b)

-l

c)''*g-r+y\
lim I frrirl*r)'
x ')'

3.1. Serii numerice

* +v+0.

y)v

Definifie: Fie {x,}r.1r un gir de numere reale sau complexe

s, =

Zxt.

k=l

$irul {s,},..v

Se

numegte serie asociatd.

Sirutui

{",},.,

gi

qi
se

noteazdcu:

!x1, keN
Z*0, Z *0.

k=l

Avem:s,

=Z*tr:xt+x2+...+xk+...+xn, unde termenul xk

k=l
numeqte termen general al seriei,
O serie numericd se poate defrni gi ca

girului

({xn},{s,})

se

unde elementele

iar elementele girului {sn},,N

se numesc sumele partiale ale seriei. Astfel s, se va numi suma porlield de
ordin n a seriei.
Defini{ie: Spunem ci seria ,s, este serie convergenld daca girul
t*,j n .ry este convergent (adica pentru s e R, avem =
,,. Elementul
" ,rI1

{x,},.N

se numesc termenii seriei,

.s se nume$te suma seriei, Deci:

ir,r=

n=l

lims,,. O serie care nu este

t1-+@

convergentS se numegte serie divergentd.

Definifie: Fie s,

=i1-t)'*,, x,20. O serie altemantd in care

n=l

{rr}r.il

este un gir descrescdtor c6tre zero este convergentS.

Definifie: O serie ,n
dacd.

seria

ilr,

n=1

48

=i*,

se numegte serie absolut convergentd

I este converglntd.

49

Defini(ie: Orice serie care este convergentd oricare ar fi bijeclia

o =,4/ -+ -A/ se numegte neconditionat convergentd. O serie numerici este

(*)nr, un gir de numere rea\e, x, > 0, V n e N*

(
t [/'l serie convergentd
*
= lim ,l -l-t l= ] I =7 nu se qtie natura seriei
i*,,
Ft" =/ '-'- (',*, )
[l.r seriedivergentd

Se considera

absolut convergentd dacd ea este necondilionat convergentd.

Definifie: O serie convergentd care nu este absolut convergentd

se

numegte serie semiconvergentd.

CRITERII DE CONVERGENIA:

7. Criteriul necesar de convergenld a unei serii;

lim x, = g.
ff, ,, "oru..genti = n+a
2. Criteriul comparaliei

sr

L*,. L-=j
ttI

este

lcr>l

x,

= .f

qirul

: [1,

({),,,,

1)

JN

xn20,

yn>0, nN*.

ix,

serieconvcrgenta

ir,,: =l - n-++q*=
lnn
Er"

l,

=,

nuseqtie naturaseriei

[l.r,

seriedivergentd
i

(y)nr,

=1

este gir descrescitor

cu lim y,

n -+

+@

Criteriul lui Leibniz:

Dacd xn s O, (x,) n,, ;ir descrescltor

""t"

gi fie

este conver gentd dac| gi numai dacd

alternantd

,"r," conversenta

[/ .

serie divergentd

9i

este

= 0.

lim xn :0, atunci seria

este conver genta @ai"Frl

i{-l)'-'",

(x,),',

lr,

lim xt+xzt...+xn)l-

10.

doud serii au aceeagi naturl.

,..r.

alternanti

este

=l

convergentl daci modulul termenului ei general tinde descrescdtor la zero).

3.2. Serii Taylor

Defini(ie: Se numegte serie Taylor a funcliei
serie de puteri de

f,

centratd'

in

xo e

R,

ror-u i 'f(')(x0) (x-x0)'.

nl
r=0

Criteriul radicalului (Criteriul Cauchy) :

@
_ f, .,
lx,; 1/ =n lim+@
da = )1 :l
n =t
''
[l , r
50

rl

Z*ny,; l/:

5. Criteriul raportului (Criteriul lui d'Alembert),-

6.

lt

Daca existd gi

+ oo) -+ ,R continud, descrescdtoare, (*)>_ 0, Vx >

"f

=t

o garitmului

t,ra

qir marginit, iar

definit pin Fn = 1'rrn *este mdrginit.

ix,;

(y,),r,

o=l nuse gtienaturaseriei

l".t seriedivergentd

ix,,irn,

(n),Y n e N. . Atunci

riul

9. Crileriul pentru produs de Siruri (Criteriut lui Abet):

unde
Se considerd qirurile pozitive (x,),rr $i

serieconvergentd

4. Criteriul integral al lui Cauchy;

Fie

finitd I = lim l- * O,ut-lr"i

n-)6

- Crit

lim

3. Criteriul comparaliei la limrtd @l doilea criteriu al compara[iei):

Fie date seriile

. CriteriuI Raabe-Duhamel :

serie absolut convergentd

nu se gtie natura seriei

Dezvoltarea in serie Taylor: Fie un interval .I c R 9i o funclie

Considerdm seria:
: I -+ R indefinit derivabili in punctul xo e L

(x)=

-f(')Qi ', * -f" ' ')('o),rr-ror'-'

(r_ xo)+.. *_;i(r-*o)
,r*^r*.f'(xo)
l!
@+1)l

serie divergenta

51

Asociem funcliei
centrat

in

xo

observdm
R, (ro

un polinom numit polinom Taylor de gradul < n

T,(x,xs)=

-f

(xi.[PU-ro)+ ...*f'"'-l*i (x-*),.

cd f(x) -7,(x, rr, =

se numepte

3.3.

Exercifii rezolvate

l. Fie qeC si seria geometricd iq'-l+q+qz +...+qn. Sd se

n=0

- x)n*r

#(*

= R,(ro),

unde

demonstreze cd seriq este convergentd doar

pintru I q l<1.

Solufie:

restul lui Lagrange.

Presupunem cd

Teoremr: condilia necesard gi suficientd ca seria Taylor a funcliei

inpunctul xo shfie convergentb, intr-unpunct x eI, cdfie valoarea
funcliei
un gir

in punctul x, este ca valorile in

(n,), > I convergent

ale resturilor

R,

1 gi f :I-+R

atunci formula de dezvoltare a funcliei

si. formeze

Laurin

funcfiei

/.

:R-+R, "f(x)=e',

indefrnitderivabild,

.f(x)=1+!+t
1! 2l*. .*!l-*...=
nl
2.Fie
.f

Presupunem cd

f :R-+R, .[(x)=sinx, f

=':''
L-q

qo-I

pentru n-)@;

l-q

xo:0

1-1y
''

seria

deci lim s,:

l>l =l

l'>

avem

-2

*4

2.

deci, lim q" + 0

ceea

ce contrazice egalitatea

ti (2) = seria

Ardtali cd seria armonicd

q'

este convergent[

'
.f(x)=l-:+a+...+(-1)'
2! 4t.

+...=

en)l

52

L!

,n"

divergentd.

Solulie:

!'(2n+l)l'

(-t)n
-, x -.
,f:r' 12nyi

el q l<1

n=0

n=0fi

indefinit derivabil[, xo = 0 avem:

--2n

l-q

fu q' =0. (2)

" =t*l*1*...*
23

Avem s,

. Folosind criteriul

| este divergent, deci seria I I

\n )n1
Eon

. .(t)

lui Cauchy a{atdmcd

girul | -

"rt.

divergentd.

I -r-1-1-..
ls,-.-s-t=L*l*1*...-f*...*
P tt' 2 3
n-p
2
n
L

:R -+ R, -f(*)=cosx,

este convergent5. Conform criteriului

iU'

necesar de convergenld a unei serii

avem:

indefinitderivabild, ro=0 avem:

,10'

1-q

)*r'=o'

i n!'
fro ".

(*)=:-+.++..
\ -/ (2n+l)l
,!-"-,1, *...=
"' i
I! 3! 5! +111;'

3.Fie

n=0

Dir relaliile

+...+

lql<l=q'-+0

Deoarece

Dacd l q

DEZVOLTAREA iN SEzuE TAYLORA LINOR FLTNCTII

ELEMENTARE;

+ q + q2

seria este convergentd. (1)

indefinitderivabildin 0,
in serie Taylor in jurul punctului
este

-f(0)*lrf,{o)*!fOl*...*t-fr,(o). o astfer de

serie Taylor se mai numeqte serie Mac

l.Fie

lql<l=J, =l

cdtre zero.

observatie: Daci 0e

0 are forma: .f(x)=

-f(x)

2n

Ill =----+
n+l n+2*...*-VpeN=
n+ p
I
I
1
:>l.,t-n+n
.C -c ,i-_-r...+->-r...!-*
"n ln+l
n+n n+n

1
n+n

-!

nl

n
I
n+n 2n

53

Deci,pentru

VneN 1p=,
=1,
2

girul nu este fundamental

3. Sd se studieze natura

Solu{ie:

astfelincdt
-- t-n+P
ls,*o-r, 111=
z

seriei;

; a e R\2._.
L--=In_slo-tn)\q+n+l)^

s.
-+0

(a + n)(a + n +D= o

* r+

=_
- (a + n)(in +t)- ai-;

seria este diver-

n5

4t1

lltll1t1
a q+l a+2
I
_s./, --=--==--a-<

r llnr

Etn(lta*...+a")

6l

-1. Z +=

cr

2>1>

seria

n=2/1

; a=R\Z.

Solufie:
Disculie dupd parametrul ct:

o>r=
+n

+t+

genti.

I _T r _
==,$
- f;o@ + n)(a * rnU-=S
3r, * r-,!oo + n +t:

Deci, seria este convergenta daca 1

a =

i
7tn(l+ a+

l)

a')

n=lQ"

I
si -<l=
q

I :f
=$
,1tn(l+a+...+a') fr1n@+l)

seria esle conver-

"i

=2

=
a e(0:)=

";;i-

cr,

2>1

=seria

I . \-rL z61

,7r12

+n

n=1ll

este convergentS.

i ------l--. i
n=tn\l+a+-..+q )

n=t

o
(0,

..+

< 4sl
)

e-r=+
3

a+n a+l q+2

1 I
I

Eo@+n)1a+n+l) a a+n+l

:e

t llnr

@t

a /

6. t

lA=t
:+ilA+B=o+{
:+
'
lA=1 [r=_t t11

<
J

este convergentd.

a* B.n
1=a(A+B)+n(A+B)+A

+ 11:

n=/11

tl'i

\
a4<
l=l -+a--

r l-an=2\lnn )

a /

7= A.o+ A.n+ A+ B.

j,r

(n'

r ) =T
sl
I
ftrlt"n) - ,?r(tnn)* -

; * o *1

l=A(a+n+7)+B(a+n)
I

Solufie:

1AB

,/-t
tt=l

gentd.

Solutie:

Fies,=lim
:rl
n__>*la*n)(a+n+l)

:1
) _<

s-l
,{r . t--;,=t\l n" +7

gir divergent, deci seria este divergentd.

l(a'* l -

@l
4 Unt
)
1)
n=lA-q1

a-l

>

oe

(1, oo)

gi seria

este

I+
->
a

seria este divergentd.

divergentd dacd

a
l,

(1, oo)

a e (0, l).

sd se studieze natura urmdtoarelor serii folosind criteriul

comparaliei:

,$
" L. s[-a--]'
1

n=r\n.+l

54

Sd se studieze naturq urmdtoqrelor serii

folosind criteriul raportului.

?,; L.
n

=l

71!

Solu(ie:
Considerdm

x,

n'
n!

55

xn -1
t:--llm

,ra

,, -llm

(ff +

l)" * | ._nl

n-)@ (n+l)l

Xn
-=

nn

1i= n-)6

(r+1)'= r,,['*1)'=
,-\.
,

n'

n )

/ rY
t+:1 =e
,+o\
timl

n)

lim

x'*t

n+@

lim
= n)@

+ e > 1= seria este divergenti.

Xn

],:,-l+d#l'

lC:* lzn)'

*' * ci
*

lln)''3 t.... c:; A''y * cli I

.l}n)o +"'+cfllt"1

=)'*ffi

1.3.s...(2'z-l)
fr,2.5 'B...(3r - l)

,. f

4n .nn

'Cl*r(2"*I 'rn*t)

4o

lim

.n" .2n+l ' nn+l

ii*4'*t.nn*1 .2'.n"

2l
42

Solufie:
Considerdm x, =

1.3.s...(2n-t)
2.s.8...(3n-t)

1.1 +

xn+t ,,,_- 1'3'5...(2n-l)'12(n+l)-11 2 5'8...(3n -1)

,-a xn n-+*).5'8...(3n-l).[3(n+1)-1] 1.3.5...(2n-l)
,.__

2
.. 2n+1
- - =-2 +-<1=
:lim

n-+alqa)

e.

Sd se studieze nqtura
O,I

10.

seriaesteconvergentd.

) arcts" -.
itn

13

+23 + ...+ n3

_11

n3

Solu{ie:

rm

d[= n-@

11.

i2tt (n+t\"
n

13

+...+ n3

+23

,21n'+2n+7)-n

-;){'#4

56

n-)@

"=t\

2n3

considerim

*' =('+t|fr
( ,-)
=

J*"(F=
L4

+n

4nt

Solufie:

4n3

,4+

lim arctg:= 0 < I + seria este conver-

16

gent6.

n3

:(

-l

Solu{ie:

n--r@

4.

urmdtoarelor serii folosind criteriul radicalului:

Considerim xn = arctg'

,r=(

seria este convergentd.

-n

nz 1zn

+t1l'

=f--r7-

( 2n

+l)'

=xn=l *

=e>1=

ri-[r*!)
n)

n-+-\

seria este divergentd.

)
s7

.
.

R.
tz.i("*b,);o,b,,,d.
'
d

,7r\rr+

: I = nu se gtie natura seriei.

a (1, + co) =+ seria este convergenti.

Solu!ie:
@.

-,=(##)'

considerdm

14. Lr'nn.
n=l

qn+b
..
Irm _:_

n-+agnLr6l

Solu(ie:
Uonsloefam

q
C

a<c)

Xn+l

<1=seriaesteconvergent[.

ln(, + l)

'

.,'

lt

nn

. a=c=>a =1+nusegtienaturaseriei.

n+-

nl

ln,

-2-1

(.qtnln+t)

. a>c+-q >1 =

ln'

seriaeste divergentd.

_-

ILLLL II

13.

*nl
I+:ae(-l.oc).
*" t I + a)(2 + a) + .. .+ 1n + a)'

Considerdm x, =

*n:

xn+t
n+l+

nl

a)+...+(n+ a)'
(l+a)[2+a+...+(n+7+a)]
n!
(n +1)l
a)[2+a+...+(n+
a)l
$+
(1+ a)(2+

Disculie dupd parame1u.vl a:

58

a e (-1, 1)

lim

n+l ;;;'

n^,(o
-11- ,-a

,,

' _rl

n
lim n171-!-=
n+l =lna n-)6 n+l

n.lna'ln

/\n/\n
n( n I

\n+l)

ri,"[-1=l
=lnaln ,-*\n+7
)

I ( 1 \l-('*1)'#
=lnalnlimll+l
r-+-f \ - r+l/lll
n
= lnalnrlim e

lim -n

'*l =lnalne'+anil

=lnaTne-l

=-lna'

Disculie dup6 parametntl a:

=-.n+7
/\ *n
tn r{
,,* n(n+1+a -1)= rim ,
-t l= r-+o\
,-*(.xr*l
n+l ) nr*
J
.

+l--1

ln(n+1)

n+l
lim
=lna
"'-'i'l*

Solufie:

lim n(qtnnl= n--

, n

i-+*

Sd se studieze nqtura urmdtoarelor serii folosind criteriul RaabeDuhamel:

lnn

lnn

xn:a

Disculie dupa parametrit a, c.

Xn = o

seria este divergenta.

n+7

n.a
-.
lrm_-a.

n-+anl7

11llne= ' > s+ ct <:<l +serieconvergenta'

o -ln a>7=ha>
aoe
111
a =-< t + serie convergentd'
lne +
-lna =1 = lna=
aae -=Q)
1111
<lne+L<e=a>: $i l<1= seria diver-lna<l=lnaoaee
gentd.

59

1s.

n=1

a(a+1\...-.(a+z-l)
; o>0.
n0r .n!

11.
t'

Solu(ie:

*, a(a +7) ...(a + n -1)

xn+r=
no.n!

n-l)(a+n)

(n

+l)(n+l)"
ln

(a+n)n"

(n +l)" - n"
n-,(:,--r)= ,-ri* ,ltl [u)"-rl=
/l'
m
^]
=
,-*
,':;
(r,*, )
n
[z+a I n )

'ffjg'all

r,

Considerdm

(n+1)".(n+l)l
a(a+1)...(o+

peR.

SoIu{ie:

a(a+l).....(a+n-I)
*,=ff.

Uonsl0eram
^^--_jr .:.

f @:g-t

?ot^[r' +2(n2 +l)

,[na11"a21

X,

'

s,{-nz
a2p2 at1

ffiGn

lim
n-)

- n-+,.^tn(nz +2)1+ln(nz

lnn

+!)-ln(n+1)2

-liln+2)

Inn

Cln" +Cln"-1 +...+CIl"

Iim
= n-)@

-n" _.t

n.i-=:Lo

Disculie dupd parametrul

.
.
.

c( < 1
cr

=I

=
>
cr I
=

=C['

lim
= n-rq

lnn
2l

cr :

-.

lnnl
n-+@

seria este divergentd.

nu se gtie natura seriei.

seria este convergentd.

+1nn2

-Lnni -lnn

lnn

lim

ro,[?*z-!-r)
\3 7)

lnn

n --t@

-: )
6

seria este convergentd.

@

sd se studieze nqtura urmdtoarelor serii folosind criteriul logarit-

18. \nt"o'.a>0.
n=2

mului:

q/

16.

\-

LI

I
I

Solu{ie:

r lnz

Considerlm xn

G)

n=2\

11

: n\"o

xnn

lno'

,ltnlnlnr-ln'
x,
ri*-l\o'ln' =-rna.
rim
1i=n-+@
=;;;1i^ ,G: n-+a
n-+*
lnn
1

Solutie:
considerdm
.---

,-

rrr-

"n
o =f+)''"': :,*+a=
Jr'n'.
\J' 1 ;tnn - *'

, rlnn
x'
ln!'
rim ; = fi*
6*lnn'1n"ln = rim Ji-+oc=
n-+aly1n
n-)@ lnn = ;;;
n)@
lnn

+oo > I

l11n

Inn

seria este convergenti.

Disculie dupd parametrul a:

o -lna>t+ ln1>lne + Lr r- o.!.1+serieconvergent['

aae
o -lnq=1=ln1 =lne)!=r=r=!=
aae

se obline

seria

@'l

armonicd

) :

60

lnn

care este divergentd.

=2fl

6l

o -lna<t+m1 <lne=!."=or!
a

pi -<l+seria
e
1

diver-

21.

gentI.

z
n=0

+n+l)rE
n+7

sin(zr2

Solufie:
Sd se studieze nqtura urmdtoarelor seriifolosind criteriul lui Abel;

19.

i
.--t
4

tin'o,
lflCl

r,

o.

Considerlm x, =

sin(n2 + n

+l)tt

care este gir mdrginit Si

(n2

=fr

care tinde

l.l
.2-SH.
$, =$in3a+sin3a+...+sin tM=-Z
sira
|ri"3l
2
l2l
inlocuim a cuvaloare, I lioblinem /= lim r,:+
,-*' sinl=l=Ji
2' '
JZ
42
slrror;r(n+t)a

= J1> 1 + seria este convergentl.

tin'l, o, o.
20. i

,s, = sin

+ sin3n

+...+sin(r2 * n *1)n =

,TC

sln

lim ,,==^fi1
.l+1..
frll
.nnt@ ^li+/=

1-=

l*;l

-2

'*+

* Ji > 1= seria este convergentd.

Sd se studieze natura urmdtoarelor serii

folosind criteriul Leibniz.

)) $ (-1)'
4

n-l lll

4'
n=l J<n+L

Solutie:

Solulie:

= silnq

care este gir mdrginit +i

y,

care tinde

,.o

za*, (z+l)a
.a

inlocuim a cu valoareu

/ = lim s,
I2'li obginem
'
,-*
. 7t -t)
\'
sm42

JZ > 1= seria este convergentd.

qirul (x,),,, dat prin

I +lim 1=o.Pe
,=
n+*71 1l
"
n+7

convergentS.

=sitra+sin2a+...+si1xa=L _ 2-3
sm_
2

Consideram

intervalul [0, + oo) girul este descrescitor (rezultd din tabelul derivatei).
Exista serie altemantd datoritd lui (-1)' , deci seria consideratd este

la 0 gi este descrescdtor.

62

n+l.

+n +l)n -,-(n2 +n+2)n

Jru

la 0 gi este descrescdtor.

.
---22s
litl

Considerdm xn=sinna care este gir mdrginit $i y,

f,a

care tinde la 0 gi este descrescitor.

Solufie:

Considerf,m x,

y,

23.

:J'

ie+

n=t tl-lllfl

Solutie:
Consider[m qirul (x,

),,,

dat

prin x,

I
I
..
lim
-0.
=
n-lnn '-'*n-lnn

63

Studiem monotonia girului:

11

" (n+1)-In(r+l) n-lnn

^-Ll

-lnn - n -l+ln(n +l)

f(n + l) - ln(n + l)1. (n - ln n)
n

-lnn -lne +Ln(n +1)

[(n + t) - ln(n + l)] . ln - ln nl [(r + 1) -

*[U:l] <ov
\ne )

ln(n + l)) . (n

Solu{ie:

Avem -f'(x)=---1-= g(x); g'(x)

l-x

J4')
\ne )

oblinem

ln n)

=girul

Existd serie altemantd datoritd

este descrescdtor.

lui (-1)', deci seria consideratd

este

=.1'
(l-x)'

g"(x)

=--2(1-x)'

9i

(-l)'-' :'!+
(r-xl

..+

g'D

101'-

+,! + 2. { .. ..(- t)'*' . rr. ++ g(r) : -l

-t-1!
nl
2l

n-lnn>0YneR*
Deci xr*t-xn 10V neR*

g@t @) =

s(x) =c(0) + s'(0).i + s" Q)'

R,, (n +t) - tn(n+1) > 0 y n e R*,

ne

Fiefuruclia f :R -+R, f (*)= ln(l-x), xe (-1,1). Sd sedemolte

in serie Mac Laurin in iurul punctului xo = 0.
25.

:
-+-++
"f(x) !s@)d\ = -.

.+(-1)'*1

+ x + x2.

..

(-1)' * | - x'

x nt-l

n+l

convergentS.
24. Fie funclia

Taylor

in

/:

jurul punctului

X \ {2} -+
xn =

R, f (x):

--]x+2

Sd se dezvolte in serie

3.4.

Exercifii propuse

1. Sd se calcuLeze sumele seriilor date prin termenii generali:

Q.

"

Solu{ie:
Cdut5m formula pentru derivata de ordinul

.f'(*)

a f:urrlcfiei

]-U
=---1-;
-; f,,(x) = - 1x+2)o
(x+2)''" .['(x) = =
(x+2)''"

Derivam

gi ob{inem

n(n
/

+l)'
r\

a,=tnl 1+11.
\ n)

* -2 --_
(n+l)t.

fr,
, (-l)' 'n! (x-0)'
(0 +2)'* t
nl

3.

Sa

se studieze natura seriei

3l
L--=,=tlnt

folosind criteriul

-n

comparaliei.

4.

Sa

se studieze natura

seriei

Ir

arcsina folosind

criteriul

2n

n=l

raportului.

5. Sd se

studieze natura seriei

-f
9t

II

n=tl

13

+23

+...+n'
I

n-

roto.i,o
-1-l
4l

criteriul radicalului.
64

65

6. Sd se studieze natura seriei

folosind

criteriul Raabe-Duhamel.

7. Sa se studieze

CAPITOLUL

natura seriei

logaritmului.
8. Sa se studieze natura seriei

9. Sa se studieze

natura

10' Fie frrnclia

Laurin.

R -+

R,

folosind criteriul lui Abel'

i f-ri' :n

n'l

Leibniz.

CONTINUITATE

n=t\nn)

I
i.io4.4n
it

seriei

folosind criteriul

i r+tt

folosind criteriul
+L

f (*) = arctg x' Sd se dezvolte in serie Mac

IV

4.1.

Definifii. Proprietifi

Defini{ie (continuitatea cu giruri): Fie spaliile metrice (,S, d),

(S',d'), f :AcS-+S' o funclie Si a;A un punct fixat. Spunem cd f
este continud in punctul ae A da6d pentru orice gir (r,),.N cA,
convergent la xo, girul (f (*,)) este convergent gi
f (a).
,lim ./(x,)=
Defrni{ie (continuitatea cu vecinlt5fi): Spunem cd f este continud
in ae A dacd, pentru orice vecindtate V a punctului f (a) in S' existi o
vecinitate U apunctului a in S astfelincdt f(U aA)cV.
Defrnifie (continuitatea cu e ): Spunem cE f este continud in a e A
dacdV e> 0,! 5(e) > 0 a.i.V x+ a,dinl*-al< 5(e) +l f (*)- "f (a)l<t.

Defini{ie: Funclia f este c9!!!!ttgJgL!9lpin a e ,4 dac[ exista

f (a-0)= lim f (x):.f (a).Funclia / este glltin!! la_4!!!4t in a e A
daclexistd
daclt f

(a-

f(a+O):)ry,,f(*):f(a).
o) =

Funcfia

este

continuiin aeA

f,*ii!- 16.

Defini(ie: Spunem cd a e A este punct de discontinuitote de spela I

pentru funclia f dacd aceasta nu este continul in a sau dach limitele
laterale ale funcliei / in punctul a existd, sunt finite, dar nu sunt egale:

f(a+0)e R+ f(o-0)+f(a+0);
1 f(" -0) e R, f(a + 0)e R
= "f(a -0) = f(a + 0) * f (a).
Defini{ie: Spunem c5 a e A esle punct de discontinuitate
="f(a-0)e

II-s

R,

.f

spe{a a
pentru funcfia
dacd cel pulin una
existd sau existd dar nu este finiti.

66

de

din limitele laterale nu

67

Definifie: Dacd, a este un punct de acumulare pentru A,

atunci
funcfia f poate fi prelungitd prin continuitate in x=a
daci existd
e R. Astfel, funclia g: Aw
_+
{r)=I
S,
se nume qte pretungita
{al
)yr""f
prin continuirate afuncyiei
Delinifie: Dacd

atunci

se numegte

: g(x) = {f

-f .

punct singurar arfuncliei

pentru

se nume$te

l.

punct singuror

[.

funcliile

din cele treifunclii poate

fi prelungitd prin

sinx
x-r0 x =l

68

{(.)}.

fr(x)

poate

1,x=o
fi prelungit[ prin continuitate in xo = Q.

:[0,4]-+ R, f (x) = x'

+2 in xo:1.

Solufie:

Fie o vecindtate V a ld f(1) =3, atunci existd e>0 astfel incdt

V = (3 -e,3 + e). C6utdm o vecinitate V a lui xo :l
astfel inc6t
Y xeV n[0,4] sdavem f(x)e(3-e,3+e)+3-e < f(x)<3+e=

+3-e < x' +2 <3 +e =

1- t < x' <1+e

V =(0,

= J=.
+

r. JE +

r).

Folosind definitia cu t sd se studieze continuitatea, tn punctele specifi cate, pentru urmdtoarele funclii :

3.

:10,4)-+R; .f(*)=x2+2; ro=1.

(*)--f (t)l< e+l x2 +2-3 j< e +

=l -f
l< e +l (r-l)(x+1)l< e +l 6(x+1) l< e +i S(4 + 1) l< e +

xo

=0 este fr:nct singular inliturabil

=l

r' -l

+5ti <s ^t<==functiaeste

=5 5
.'
4.

pentru funclia

continudin xo

-1.

:(-.r.,31-+R; f(*)=x5+8; xo=2.

Solufie:
=

oo

:)

ro = 0 este pol pentru funcfia

-fr(*);

t'n; nu exist5, xo : 0 este punct singular esenfial pentru funclia

1

f,(x).

e l? \

V e > 0,16 > 0 a.i.lx-11< 6

..
hm

,'To

g(r) = ];'x

Solufie:

Pentru fiecare funcfie ro = 0 este punct singular pentru

fiecare functie.
Pentru a stabili ce fel de punct singular este 0, calculim
limi
imita in punctul 0
pentru fiecare funclie in parte:

.. I
lTrT

continuitate.

Solutie:

f,(*);

: 0 gi care

Pe R \ {0}.

+V :(../i=, Jt* rl V e < 1 +

cilii r ezolv ate

l, fr, f, : R \ {0} + R, cu acelasi domeniu tte definilie,

definite astfet; f,(r)=Y,
xxx fr(r)=J, fr(*)=rin1. sd se veriJice care
Fie

xo

2. Folosind definitia cu vecindtdli, sd se studieze continuitatea funcliei

gi

Observafie: Dacd a se nume qte punct singular intdturabit

al
funcyiei f , atunci existd totdeauna o func1ie continul in a, a4ad.ar
se
4.2. Exer

Deci,

A gi a e A,

f - Dacit rim f (x) existd

poate prelungi prin continuitate.

in

I l'x=a

este un punct de acumulare

f,(x)

putem gdsi g: R + R continud

Isin x

ti, x e A\ {a}

Dacd lim f (x) nu existd, atunci 4

x-+a

esenlial alfunctiei

coincide cu

fr(x)

Aceastd funclie se definegte astfel:

a se numegte poo"t ttoouln, ioldtoibil of ,uo"(i"t T

Dacd _lim^/(r) ."irt1 j-_1. ,rt"_fir,6,_atunci a
se n rme Ste pol al
=lgt.rtunci
funcyiei

Deci, pentru

V e > 0,

> 0 a.i.l x -21< 5

=l f@)- f(z)l<e =l x' +8-401. r +

=lr' - 321<e+l (r- 2)(xa +2x3 + 4x2 + 8x + 16) l< e =

+16(xa +2x3 +4x2 +8x+16)l<e+16(3a +2.33 +4.32 +8.3+16)l<e

>

2115 < e => 6

.* +
211

funcfia este continuS.

in

xo

=2.

f :R\{11}+ R; f(x)=*,

5.

8. Sd se determine domeniul de continuitote pentrufuncfia:

xo=-1.

li11i
f :D-+R,/(x)= n+6

Solu{ie:
Rescriem funclia:

I
*--=
=.
f (*) =4
.1
-,
x'-7 (x-l)(x+l) x+l-

Ve>0,16>0a.i.lx+l <5+l

Ir
|

= lx+l- -l

< e nu se poate

e* sinx+ e-* cosx

enx +e -l tx

Solutie:

It

1l

f(*)-,f(-l)l<e=+l
. -l <e+
0J
lx+l
funclia nu este continud in

xo

- -1.

Explicitam functia (pentru acesta trebuie

sd

calcul[m limita):

' cosx
e"sinx+ W
1

e"'sinn+ e-'* cosx

= lim
n-)@
enx +e -N

lim

n-+6

e*

Sd se studieze continuimtea urmd.toarelor funclii pe domeniul de

definilie:

I l-xeo
6. f :R-+R; f(x)=l -' :. ^.
[-l,xeR\Q

,.
ltfil

sin x + cos

------------=-"2"*
n--r@ et" +l

SlllX*-

: llfll

lim
= n-+@

n+@

cos.r
e2nr

l+---eznx

[*,r" >l=2x>o=-u>o

Solu{ie:

Fie x, -+.r un gir definit pe Q Si y,-+y un gir definit pe X\Q.

Pentru ca funclia noastri si fie continudpe R trebuie ca f(x,)="f(y,).
Aceasta ar insemna ca I =

niciun punct xo din

-1

ceea ce este fals

Pentru

]i*r'*

lim

(e2')' =

x>0+

]i*'^

=@=

funclia nu este continui in

sau ft \ O. Deci, funclia nu este continud pe i?.

1. -f :R-+R; -f(x)={f

Avem

+*''xeQ.

+ 2x:0 = x = 0.
[0,r" <l=2x<o+x<o
,inr* toj*
11,

e2^'

=l

,f(x): lr*---f=sin.r.
l+le'^

[3(r+1), xeR\Q

Solufie:
-+ xl + fi.
Fie x, -+ ro Q= -f (*,)= x|+
Fie y, ) lo e R\ Q
f U) = 3(y, +1) -+ 3(yo + l).

Pentru

fi

Pentru ca funcfia noastrd sd fie continud pe fl trebuie ca

f(*,) = -f(y,) = xo : !o= xj + xl = 3(xo+ 1). Soluliile acestei ecuafii vor
fi punctele in care flrnclia este continud.
Rezolvdm ecuafia:

tr0, :

= 3(xo + 1)

xo2

(xo + l)

3(xo + 1) = 0

Deci, funclia este eontinud pentru

70

(xo + t)(xo'z

- :)

:0

-7, xo, = -Ji, *0, : #.

continud pentru

Pentru

e R \ {-^,6,

sln l- + cos-r

,**

,2" sin, + cos, :

x<0= n+@
lim e2"* =0= -f (x)= lim
n+@
,2"* +l

gi nu

este

COS Jr.

/(x)={
l2 f,r=1.
x>0
Isinx,

Pentru

x.{-Jl,-t,JJ}

e'*

fcosx. x < 0

Deci,

lim
= n)@

*l + xl

x=0+ n-)6
lim e2* :l +/(x)

. cosx
SIhX*-

x<0=

este continuE pe

cr

<0=1,lim /(x) =.f(a), "f(a)= coscr, =

funclia

intervalul (-oo, 0).

t, JT1.
71

Pentru

x>0= u, >0+=,lirn,/G)

-f(a), -f(a) =sincr

este continud pe intervalul (0, + oo).

f (0-0)

=,lgXcosx =1;
x<0
continud in punctul xo = 0.

(0+ 0)

Solu{ie:

/(x)

este

i-.
lim

este continud;

tim,

.f(x) = tim f(x)

' ' = f(t)

;:,'

il,'-

(2)=> tim^f(x)= trm^f (*):

x<2
x> 2

-f

(2)=

lz"

_f

=13-lr"

*32b

2o

z" =5-3,
=l1s -30), +3ru =13)
"l 2o =5-3b

- 1r. -lo.3b +tz= o = tr" -5.30 +6 = o +

:+{I z'= -3'
= Z,3D = 3

atlll

,-)4

lr_tl,x>0

a+l
-ll= 2 +a-L

a(0 +1)2 =10

11.

.f :.R -+ R; J@)=

[
^e*,x10
[r1rr*r- 2)+c,x>o

Functia

f(*)

este continui pe

formatd din func1ii elementare. Pentru ca

= 1ogr3, a, =
{lh
==- [a,
12' =3.2' =2 [4 = logr2,bz=l'

u'=J's4+19

Solu{ie:

-3) =o

r+r12
e;

32b

[1sb -211:6

"*+le W

le2*+a(x+l\2
e'* +l

+3,n = rs

=5-3b

n -+@

Funclia "f (*) este continud pe (-., 0] u [0, + .o) deoarece este
formati din funclii elementare. Pentru ca f sla fie continud pe R, ea trebuie
sd fie continud in xo = g.
Deci /(0 - 0) = /(0 + 0) = -f (0) ) hn.f @) = h\ f (x) = f (0) x<0
x>0

[ =s-3n I
2'

l'1x+1)2,x<o
lx-ll*a(x-+l)2
+
/1ry = ] $, r:0.
ie

>l

lim 8x-3= lim2* +3b, =22o +32b +22" +32b

=13.
x->2
x +2
x<2
x>2
Rezolvdm sistemul format di, cere doud ecualii gi aflam
constantere

," *36 =5 _

llrrl

n-)6

tim
=n)a

$i ,.

+a(x + 1)2 ;

-"""--

lim 2* +3b' = lim.gx -3=2o +3b

= x-+l
x-+l
=2o +3b:5.

f (2-0)= f(2+0)=f

-lle"

8x-3, xe(1,2)

f(t-0) = f(l + 0) = f(r)+

T

_ lim

eW-W
+e

,. lx-l

x<l

lx-lle*+a(x+l)2e-*

n-+@

Funcfia este continudpe R \ {1, 2} fiind exprimat[ prin

funclii elementare. ca funclia sd fie continud pe intreg domeniur de defini1ie,
ea trebuie sd
fie continud qi in punctel e 1 Si2.

Deci:

+a(x +7)2 e-"

lim lx-lle^ nx
f :R+R; "f(x): n-)@
e +e -nx

Calculdm limita:

*3h"xe(-*'11 wf2'+a)
f :R->R; f(x)={2"

Solufie:

este

*>0

sd se determine constqnrere reare pentru care

Juncria

10.

=,l5sin.x:0 =) funcfia nu

Deci, domeniul de continuitate al funcfiei

9.

functia

sd fie

continui in xo =

(-*,

oo) deoarece este

sdfie continud pe R, eatrebuie
0]

[0, +

9.

72
73

Deci ./(0-

/(0+

0) =

0) =

f (0)=,lim^ /(x) :,ltr"^/G) : f(0) =

x<0

13. Folosind definilia cu , sd se studieze continuilatea, in origine,

x>0

+ x-+0
lim axe*:limb(x2 +x_ 2)*c=0 +-2b*c=0)c=2b.
x-+0
r<0

x-+0

,,_-

- f(0)
X

x<0

r-+0 X
x<0

ilt

@)

x-+0

t.-- axex
+. llm

ltlt

| *'vt

:R2 -->R,

[o

: x-+1i^0f@) - -f(0) =

V s > 036(e, 0, 0),

b(*'+x-2)+c+2b-c

x-+0

lim aex = Timbx+b >a=b.

= x-+0
x+0
x<0

x>0

lo:a

lo=t
lb=a
-I
lc:2b - lc =2a =)t=a

Am obtinut sistemul {

'

12. Folosind limitele latenle, sd se

sinlr,

, unde oe

Jt.

f: R2 -+ R. -f (x, y)={1r. *l

rrl,

L 0

(r, y)

rl<

6,1

yl<

=1./(x,

y)-.f(0,0) l<e +

Ir
tr_r-

(0, o)

funclia

Rl -+

R,

f(x, y) = ] (l + xy)"'*" ,(x, y) + (0,0).

stvdiae contituilatea funcliei

rc

funclia este continue.

14. Sd se studieze continuitatea, tn origine, pentru

l,:zo

y'=o

*'y' I - . 6'a'
5'
c3
zr-l
=5fr; " =,# < t = 63 <2e=6 <Vze =
=ffi<s

x>0

,x2 *

Solufie:

x>0

f(x,D=1?;7'*" +y2+0.

x>0

u rr^ .[(x) - f(0) <= lim f

pentrufunclia

I
I

,x=y-}

Solufie:

in ortgine.

,x=Y=Q

Solufie:
Ardtdm cd:

..

sln(

hm ---j=

x +y

Iloo J*'

y-+0
y<

r'

.,)

lim

x-+0
x>0

smixmix- +
+/-)
v2)

t;)
.'lx- + y'

v+0
y>0

sin(x2 + v2)
-.
lim::-Er=0=

il3 ^l*'* v'

..':l =o= nm4 =0=)

x'+v'
;:3
^l*'*r' i,lZ,l*'* y'
*"'l=o= ri- =0+ rim r=0=0=0+
lirn ( rr^ {
- :-+o(r',o{x2+y2)
.r+0fx|
r-+0
"
=

lim

sin(I2+f)

adevlrat= flrnclia este continui.

t4

15.

I
T

^Sd

se studieze continuitatea
|

funcliei

*y' *sin(x3

-f(x,y)=1 *'*,

I o

1.,5)

f
(x,

R2

-+ R in origine

y)+

(0, 0)

,x=y-O
75

T.SdseaflenumlrulpunctelordecontinuitatealefuncJieif
12",x eQ

Solu{ie:
xy2 +sin(x3 + ys)

lim

x22-ry

x+0

x<0

y +l)
y <0

xy2 +sin(x3

+ys)

x22+y

x-+0
x>0

= 1i*

i'13 ^l*'

y -+l)

+r'2)

sin(x2

* Y'

lim
:-+0
v)0

ry2 +sin(xl +y5)

x2 +y2

t,,,Iti=0+ r-+0(.1+0

xyz +sin(x3 + y5

22

+y

,l =0+

rir'iri' .4=o= .x-+0

limx=0=0=0=
=o= x-+0

X'
X" X'
adevdrat= func{ia este continua.

-->

l)

2.
3.

+ R, .f(r) =l L*e[a-1,a2]

este

continul

I a-.-s., r,'

constantele reale a 5i b pentru care funclia

[I ,-Ji
-,
r* J;'*''
Q, x=l
:D--+rt,./(t)=l

eslecontinui'

lsin(tx-+).xe[o,r)

R,

l.lx-lsin(x-1)

9. Si se determine

(-

:1x'-11
x' +5x-6,x

-l

1. Sd se determine domeniul de continuitate pentru flrncfia

constantele reale a 9i b pentru care funclia

* 5r, x <a

[3r'

4.3. Exercitii propuse

f (x)=

f(x)={x3,xeR\p'

8. S[ se determine

)>0

rim lII
= x+0

= lim

R-+R'

[ 8x'-8

10. Folosind limitele laterale, s6 se studieze continuitatea,

pentru firncfia : R2 -+ R,

in origine,

<1

SE se studieze continuitatea

Sd se studieze continuitatea

flmctiei
funcliei

R--+ R, -f

l+lxl

f : R --> R, .f (r) =

4. Folosind definifia cu vecindtsfi, sd se studieze

.f :(-*,31-+R; f(x):x5+8 inpunctul xo:2.
5. Folosind definilia cu e

(x)= arcsin: l1l ;.

2w

li^ *

*'=.

[@

y)tsi' * v'), x2 - y2 +o

f(r,il=1 J*'ny'
lo,

,'+

v2

:g

*rrrrr;;;"'r;;r.,

sd se studieze continuitatea

funcliilor in

xo=2: f,:1,3)-->R, fr(x):rt s:,.fr:[1,5]--+ R, .fr(*)=.,1x2 +1.

6. Fie R

dreapta real5 9i

t-

I =l0,*-t i
I
/t
L

definiti prin

Sa considerSm funcfia

f :I

--> R

-)

Sd se verifice daci functia

este

continul pe domeniul de defini1ie.

76

77

CAPITOLUL 5

DERIVABILITATE
Formule qi reguli de derivare

5.1-.

Definifie: Fie funcfia

tn

:R-+

R,-4i punctul x,

punctul xo se afla cu ajutorul formulei .f '(xi

eR, derivatafuncliei
f (*)- 'f @o)

1i^
= x-)xo

Gdsirea derivatei unei fi.mc1ii este operalia principald

XO

in

calculul

diferenlial. in continuare vom prezenta derivatele funcliilor vzuale, precum

gi cele ale unor funcfii compuse. Ca gi notalii avem,
variabila

gi

g sunt func{ii in

x, iar c este o constant[.

Reguli de derivare:

(7''

-f)'

(x)

X'

f' (x),

R, l.

Xe

constantd;

U - d'@) = .f'(x)- g'(x);

(f ' g)' (x) :

-f' @)s@) +

(x) g' (x);

(fi'fz'...'f,)':.fr''.fz' .f,+"fi'fi

- .f,+...+

f, "f, "'fl;

f) ,.., .f'(x)se)-.f
;- t\'r./
(

[g,/ '"'
(rn )'

. ^-t..

(i,

(x)s'G)

"'

g2G)

-1 . u' ;
)' + (uu" )' = uu lnu. v' + vvu

U-')'(y)= ^,
'(x)
-f

unde y =

'

-f(x)

sau

(f-ty'(y)= .;*^-'(y))

f'(f

79

Tabel

l:

Derivatele unor firncfii uzuale.

Functii simple

\-,/--,tt'ffi

(r)'=

1,

.x

Definifie: Fie funcfia

Funcfii compuse

(*")'=nx'-|, x.- R

(u')'=n'u'-l

xe R.

2"lx

$l;)
xeR*
--1(, =-;1,neN,xeR-

Gli)'

(e-)'=e ,xeR
(1og, x)'

xlna

,X)0

(lnx)'=1,r>0
x
(sin x)' : cos x, x e -R
(ts x)'
(ctg x)'

I
: ---;-,
sin'x-

.Jr

R \ {i-z I k e Z}

funcfia

(arcctg x)'

:-j7,

*
=

derivabild la dreapta tn punctul xo, dacd limita la dreapta in

(a ) = au .lna .u'

("') -e

(log" x)'

=''ulnn

xo

Lt'

)'

u'

(ts u)'

: -slnu

=-

.u

Avem

"f@) @i

/-(,

,ry1

este derivabili

2t

f@)

-t)

@)

7r,

-r)

7xn)

x-xo

xeV

l,t'

@) =7y@-t)Y1xo1.

stn- u

) = --F-.

(arctgu)' =
(arcctg

.f'(x).

-ft')(*).

eos-

\ctg u)

= "fJ@) =

"fr."ti"iiir r:;:; .,

de (n-1) ori pe o
vecinitate V alui re, gi dacl derivata 7@-t) este derivabild in x,, putern
spune ci funcfia / este derivabild de n ori in punctul xo gi se noteazd

(SmUJ =COS7.,'
(cOS tt

: fi@)

la dreapta

Definifie: Dacd funclia

5.2. Derivata

parfiali qi diferen,tiala unei funcfii in R,

u2

-:--7-=--- u'

este

Definifie: Fie funcfia f : R -+ R gi punctul interior xo e R. Spunern

cd funclia f este derivabild in punctul interior xo, dacd derivatele laterale
in acest punct sunt egale intre ele gi egale cu derivata func{iei / in punctul

^ll

j7, *.n

Spunem cd

se numeqte derivata

\arcaosu)

(arcrgx)'=

Aceasld lirnitd

(:) =-#

\arcsfiru

*2

.f!@o)=,q -;P.

acestpunctexistiqiestefiniti:f)@i=,YW.Aceas1dlimitd

=, R\{(2k*D;tkeZl
cos2,

->

afancliei 7'i)ouono, *r.

Definifie: Fie firncfia f :R-->R gi punctul xoeR.

2tlu

(lnu)' =

(cosx)'= -sin x, x e R

derivata la stdnga

se numeqte

(o*)'=a'.Ina,xeR

finitd:

.ttt

LI,

d-")'

pi punctul xo e .R. Spunem cE

este derivabild la stdnga in punctul xs, dacl.limita la stAnga in

acest punct existd pi este

(Vx) =-----.

funclia

D c.R' -) R, -f (rr,...,xn) o funclie de n

(ro, ,x02,...,x,j,...,xs,,)', derivata porliatd in

Definifie: Fie funclia

D, t:

lr--r)

variabile, i .

'l,t'

punclul xo se calculeazd folosind urmitoarea fonnuli:

L+u2
u'

t+u-

.fi.@):{G;dxi

(xot'xoz'
1i^ J'(xot'xoz' "''xi'"'xo')- 'f
x/+xo
X-xi

"''xoi'"''xo')

BO

81

Pentru cazul particular n =2, avem funcfia

. D, -ro = (*o,y).Derivate parfiale in raport cu x gi y

:
-fia0, yi

ff {ro,

r)=,lgo fuH@

D c. R2 -) R,

in raport a) xy:
( x- v\
--, . rf!x,,\^,
t t -=

n) =

ff{*

o,

I 0,,

dy

lim f
=y+yo

lim f
f ! (x x, y s, z r) = {OZQ o, yo, z o) =:+:O

(xo'y'zo) -

(xo'yo'zo)

o)

Z_ZO

se preferi modalitatea de aflare a derivatelor parfiale

folosind formulele pentru derivarea unor funclii uzuale.
Derivatele parfiale de ordinul n pentru o funclie de doui variabile se

^,f
fuk;bk
--3-

lx, y)=

A( A,-tf
*l*@(\

partictlar n=2,
variabilexqiyavem:
Pentru cazul

R2

-+

in raport cu x : fj(x,
in raporr cu

inraporr cu

de doui

. in raport cu y

y).

x: f\(x,y)=*r*,D=+({(r,y));
'
Oxdx \dx
)

. inrapon cu y: f,iG,y)=#.o,D=+({(r,yll.
'

ry

Z) =

f,,(x, y, ,)

oy\oy )

ff{r,

funcfia

_+(

R3

t,, r);

{{*,
a' l, ,);
ff{*,1,4.

!,

ffrr,

z) =

**(#O, r, A),

ffA, /, z) = *(ff*, l, ,l);

ffr*,

!,

z)

=*(*",
oz\az

Derivate partiale mixte (de ordinul

II):

' firi,

!, z) = -fi,e, l, 4

!,

-fl@,

z) = .f!l(*, y,

de trei

II:

. in raport cu z : f-,.(x, y, r) =

Derivate parfiale de ordinul II:

!,

. in raport cu x : f,,, (x, y, z) =

y);
{@,
ox

y: fl(x,
-dyil ={@,

Derivate partiale de ordinul

).

pentru funcfia

in raport cu y : f j(x,

!,

. in raporr cu z : f!(x, !, z) =

Derivate parfiale de ordinul I:

.
o

y)

.pentru

3,,

Derivate parfiale de ordinul I:

in raport cu x: fie,
z)

.
(x o' y o'

af. . )
ful;G,y))
a(

@, r, = il_ 6, r),.
) - !{
o*@
ayox " "'

Pentru cazul parti cular n=

variabile x, / $i z avem:

in calcule

definesc astfel:
uv'r,vrw
o",,',.

.,

sunt egale, adicFt (x, y7 e Cz (D

f

!-!o
(xo' y o' z) -'f

e c2 (D). adica funcfia admite

derivate parliale pdn,
la ordinul 2 inclusiv pi acestea
sunt continue, atunci derivatere parliale
mixte
DacS funcfia

i =,,!r*ff

-fi,(xo,/o,zo) = {eo,lo,zo)
-

*(x,, *(ffr-, rl),

qrfu\x,y)=

Pentru cazul particular n =3, avem funclia J : D c.,Rr -+ .R,

. D, lo = (xo,yo,ro). Derivate parliale in raport cu x, y qi z sunt:
z

II):

O'-f

O'f (-.
inraporr cu yx
J :-ryx\-.,rr-f,li,G, il=

!_!o

f |(x 6, y s,

Derivate partiale mixte (de ordinul

sunt:

lim f Go'v)- 'f 6o'vil .

fi,Go-vi:{Go,vo)
=y-+yo
'
oy

!!-6,

0x0y' !, Z) = *({U,
ox \oy

z)
#@,
{U,
0x0z' ' !, = !(
ox\oz

-,

y,

,. ,))
)

,));
)

y,

,)),
),

-. Z) = a ( af y, r) )
-fi@, !, z) = -f!"(*,
,y =- !-L 1*. /,
r :y\--) y,
r r -,
fuAr\^,
Url*Q,
).

82
83

DIFERENTIALA TOTALA A LINEI FL]'NCTII DE DOUA VAzuABILE

De ordinul

I:

df (x,

Pentru cazul particularn = 2, matricea Hessiand are forma:

(*o.rt #r,,rrl
I,(x'Y)=li+u,,
ff..r1
oy
)
\d/dI

D=ffa*.ffr,

De ordinut II: d2f (x,

r, =#*,

*r#*at, *ffat,

Defini,tie: Fie funcfia compusi .f (x,y):e(u(x,y),v(x,y)) definim

df 0f 0u 6f dv
fi= A, A_.; ;
de derivqre in raport cu y: {={
?-.{Av4,
?.
dy auA
^

operalorul de derivartz rn raporr cu

x:

5.3. Extreme locale pentru

gi operarorul

in

A--#,

cazul
B

n--2. se poate utiliza qi tbrmula L=AC'-B),

=#

qi C =

1,

n,B, C

se

calculeazi in punctele

punct de maxim.
Pentru cazul particular n = 3, matricea Hessiana are forma:

functii in R,

!4G,r,,)
!@-v,,)
#G,v,,)
oxz
oxY
dx'
H(x, y, z) =

!/@,v,r)
*G,v,,)
#@,v,r)
oYZ
oYdyx

r,)

lllll;

a'f
f
a'f
-;iG,
!, z1
?l*,y,r)
?(x,y,z)
oz
OYZ
dxz
A2

[{u,,...,

al1ate

in urma rezolvirii sistemului forma din derivatele parfiale de ordinul I'

Dacd A>0 li l>0 avem punct de minim. Dacd A>0 qi l<0 avem

Fie funcfia diferenfiabild, f : D c R, -+ R, (xr, ..., x,).pentru a afla

-f
extremele locale ale unei astfel de funclii se procedeazd astfel:
Se rezolvd sistemul urmdtor pentru a afla posibilele puncte de extrem:

l6r

unde

=o

I
z.

lar
li(x,,.'.,x,,)=o

o
o

l*,

Se calculeazd, derivatele parliale de ordinul I gi

reztiltate in urma rezolvdrii sistemului precedent.

II in punctele

Se completeazd.matriceaHessiand:

( *r.,,..,rr)
H(x,,...,n,)=l

'l' :

I A'f (r,,..., x,,)

[ ;;f
(dxuc,rr

5.4. Exercifii rezolvate

A,f.

.... x,)
i;(.r,.
"')
Ax;

,sl b astfel incdt funclia

este

Solufie:

l,

Pentrucafuncliaf(x)sdfiederivabildpeR,eatrebuies[fie

I
I

avem pancr de minim local. Dacd.

avem punct de maxim locsl.

fa+7)er't, x<l

lsin(x-1)+bcos2(x-1), x>

continuh pe R.

Se calculeaza minorii determinanturui matricei Hessiane. Dacd tofi

minorii sunt pozitivi, atunci

minorii sunt negativi, atunci

Sd se determine parametrii reali

sdfie derivabild pe R, unde funclia
R
: R -s

I
lG)=l

. !{<*,,
.,,,1'1
oxtoxn

l.

tolr

pe intervalul (--, 1] funcfia /(x) este continud deoarece este funclie

elementard exponenliali. Pe intervalul (1, + oo] func{ia /(x) este conlinul
(x) sFt
deoarece este funclie elementari trigonometricd. Pentru ca funclia f

liill,*

rl
tll,l

lll

84

]lI

fie continu[ pe R, ea trebuie sd fie continud in punctul de legituri xo = 1,

adica /(1) = .fo(l)= f (l).
lim(a
.f"(1)=
x->l

7)"'-' =(a*l)eo : a+1

1)

+ b cos 2(x

1)] = sin 0 + b cos 0 = b

x>l
= a+7

/(x) este derivabild deoarece este

func{ie elementard exponenlialA. Pe intervalul (1,+oo] func{ia f(x) este
derivabild deoarece este funclie elementari trigonometricd. Pentru ca functia
f (x) sd fie derivabild pe R, ea trebuie sd fie derivabild in punctul de
=7,

adicd f!(1) =

rt, \ = II
l'(x)
[cos(x

f;(l) = f'(l).

(a+l)e*-|, x.-l
-l) - 2b sin2(x - 1),

lim(a + l)"' -' -f:(l) = x+l

"f;(1) = 1im[cos(x

urma procedeului explicat mai

sus.

r'

x"ot' - I * rcosx . h x . (-sin x)

rcosr

-,

lcosx

xlnx. sin.r).

(a +7)eo = a

3. -f(x,y) = ln(l + x + y2), (xo,

/) = (1,1).
Solufie:
.f:(1,1) =

Krr,l)

*|
=tn tim[t*
x-+l\

-l) -2bsinz(x -l)]

coS 0

l)"'-t - (a +l)eo = a I

= lim

&,-11:lq:-U

= ,.,n

-2b sin0:l

In(2 + x)

r-+l

un., n(2*r)*
-1- hf?..)=
x-+ry-l
[ 3 ) ;tri"\ 3 /

r>l
x-+l

consideri

= rim

x>I

x<l

.f' (1) = lim(a +

(x)=.r"o,,.

specificate:

Pe intervalul (-oo,1] funclia

xo

Pornind de la definilia deriyatei

intr-un punct, sd se calculeze
derivatele parliale de ordinul I
pe4tru urmdtoarele funclii i" purriri

) a*1=b-

leg[turi

:[_1, l] _+ R,

x variabill pi cosx constantd, se deriveazi.

Se considerd -r constantd gi cos.r
variabtird, r" a".ir.ura. pentru
a
obline derivata funcliei (x) vim
uJrr* cere dou6 derivate oblinute in
f
-f ' (x) =cos

lim (a +1)e"-1 =(a+\)eo

f (l)= x->
I

Solufie:
Se

x<l

fa Q) = 1im [sin(x -

2. Calculali derivatafuncliei

= trm mft
x-->l \

-ln3

-1

.+-,]g

z+r-:')*
1

/I

l, ..-r-li

3)j 1 =,.u) =!m"= f;(t,D=!

=rnrimlIr*{11.-t
,-,1(

a17=1.

Rezolvdm sistemul

lq+l=b

{o+t=t

Deci, funclia noastrd este

ln(2+

la =O

- lo =t'

e'-l , x<l
.,
f (x - [
' I sinl* - l)+ cos2(r-l), x>1

yz)-tn3

y-l
=]ir
ti^,t.,(!t-)- =r_,
. !,"(?:!)=
= nmtn( t *2* y,_,)*
7-,y_r
( 3 )rfi',,(.
3

86

87

derivatele
Folosind formulele si regulile de derivare, sd se calculeze

Y'
= trr r-[t *z*

,-r(

parliale de ordinul I

-z)* =r*|,.r!#Jo

II

funcfii:

ate urmdtoarelor

5. fG.il=1-.

3 )

x'+y'

l+l
=

Si

Solu{ie:

r*,|[,.=^]-]=

=,n"1 =?1

"

r) (r,\

Derivatele Parliale de ordinul I:

*r,, rl =(*=),

fj(*. y) =

4. -f (x, y) = x sin(x + y), (xs, !o)=

[;,r)

yi -2x2y
=-r;4;yxzy +

,' - x'v
f'(x-v)t=#
+Jx\^)lt=
1*2+yr)r'

:lim

,It
xslnx--

,. stnx+xcos.r
2- Ilm

x-- TTE

) *--2
/_ \

r+-

rl

T fi

7t

22

(y.ol= ht;(;, ,= a/\2'),-o

t(;,,)- r[;,,)
v

)-i",

',"(;.,,)-'

= r;(;,0)=
88

y
o

- xv'2Y *' * *Y' -2*Y' (r' +Y')'

(*' + y2)2
+

v2

Derivatele Parfiale de ordinul II:

r. (n \ r . it
n (n \
+Y
-sm
,"1,
: lim 2 lT*Y
I lim
-+o
7l -.

x( x2

l= Jy\*)))
{.1.(x.y)=-fr
G'+yr)r'

-=sln-+-cos-

af

=-lrm
2 y--+o

*'-xy'

= "fl),0
\z )l=t.

.1t
- sln- =
2

(*v ')
af
f ,(x, l) =;(r, l) =17 * ; ), =

)-,

v-+o

r i, e. t) = *('*u, il)
(y' - *'y),' (*'

=(i#)

r'

* y')' - (r' - ilI(*: lFl

(r' *

y')o

"

_
/_ \
li* .or[l)1+ -, Il=1)v+0
)

2x(x2 +

y2)1-*'y- y' -2v3

(*' * y')o

+Zxz v\

89

l'

(3y' -

-ly')
;---r-'

2xy(xz

(*'

(at. .) ( ,'-rl' )'-=

il

r se, D = ;lbu,

l7l*f t, ),
l*'-*y')r'(" *Y'@=
:)=

_ *1 _ yo +6x2yz

=fi,$,D=:

z\+

(x' + Y')2xy(x' * y' )' - (*' -2? )2(f

t-t)'

2Z

6..f(x, y) = 7 *o y' - 4*t y + Sxz +7

Solu{ie:

Derivatele parliale de ordinul

1v2

fj(x, y) = 74xa y -

(#),'

+ 28y3

+84y2.

Derivatele parliale mixte:

+ y')z -(x3 - *y2)l(x2 + yz)z)'

(x' + Y')

4x3

II:

fi,Q, D-84x2y2 -24xy+lO fi,(x, y)=74xa

-*y'),'

"

.f)(*, y) = 28x' y' -12x2 y +10x;

Derivatele Parliale mixte:

(r,

ya

Derivatele parfiale de ordinul I:

-li,=W
t) = *(*u,r,).'

uffi-

Observdm cf, derivatele pa\iale mixte sunt egale.

+ y|\(-x!-- xy-z --2x3 +zryz)

=-2s,@2
(*' + y')o

ri,e,

* y')o
')(3*'y'+3yo -*o -*'y'
(*'

) rx'
l=1 lx. "Y)=--(x'+y')'
a

*')(*' * y')' - (y' - x2 y) .2(x2 + y') .2y

f[(x, D: .f[(x, y) = 56x'Y -12x2.

7.

f (x,y)=5"Y*2's Y+x2Y2.

Solu{ie:
Derivatele parliale de ordinul I:

_(x2
=.

+4x2yz)
y2)(3x4 +3x2y2 -x2)!2--y4 -4x4

(*r+yr)n

xo

= i!,(x,t)=-

f i,

(x,

r)

yo +

6x'Y'

Ui;;ry-'

*(*o,

o)

fl(*,
-

y)

5r'v*2rsv*,2v2 ln5.(7x6 y+l}xa y +2xy2);

+ 2'sv
fl(x, il = 5'7 !
""
+

ln5. (x7 + 2xs + 2x2 y).

Derivateie parfiale de ordinul II:

frr(x, !)=5*'v+2'5v+*2v2

=(b#),' =

*
=> -f ",

(x, y)

5r7

t,

5'7

+2*st

t*

ln2

*'r'

z's v *'2 v2

5.17x6y +\oxay +2xy212 +

ln5 .(4zxs y

40x3 y +

ln 5lln 5 . (7 x6 y + l0 xa y

zy2)

xy2 72 +

+42xsy+4ox3y+2y21.

91

90

-f;(*, y)

5r1

=f

t, + 2*s

5'1

t*z*tv**'v2

5'? v

+ 2*s v +

,Fi-v

+2x5 + 2x2 y)2 +

f \(*, v) =

! + *' r' ln5 . 2x2

, (x, y) =

lnz 5 .1x7

f ,(x,

*
8,

5x7

-f (x,

v'

+ 2'5 v +

"

v+

2*s

+,'

r'

*2,'

ln

51rn 5

(*'

+ 2xs

2x2y)z

2x2 1.

ln 5

(7

x6 + lo x + 4xy) =

(x7 + 2xs + 2x2 y) +

'

(x'+ Y')rtx'

fir@,

il

= f,i,(x, Y) = -

.fxF;7

+ Y-

---!-'
(x'+y2).1x2+y'

Derivatele parliale de ordinul I:

ycos)c +

xsiny.

fr(x, D = -fi,@,/)

= cosx

* ,. ,r*, y) =]7* r'

.fl7,

siny.

2(x2

Z(xz

Derivatele parliale de ordinul I:

.2xx

/ -:----t

zi x- + y-

u'

+
"lx' ,y'

.fj(x,il=ffi=ffi.

r)

/ v-

r'"

.,1

x-+y-

2)

x +y

+ v') -2*'2x

y2)

II:

-2y'2y

. )

lx-+y

2x2

(*' + y')'
. 2(*'- y')
f .',(x, Y) =i(x * y')'
'

2,2

+2y2 -4y2

(r' + y')'

-fir@,D=

x'+y,_x.

1*'+y'yp+y'

fi,@,l)=-jffi'
.3.. , . .1

y'll. f(x,!)-e'-Y*'Y
Solu(ie:

v
(x' + y'7,t7

2v

.-t 2
= x'+y'

Derivatele Parliale mixte:

Derivatele parliale de ordinul'Il:

\/122))a

.f ,'.(x, y)

Derivatele par.tiale de ordinul

Solufie:

y):

2x
il' = jx'+y1;

I.,lx,)')=---,
* y')'
'
tx)-.- 2(v' - x')
f",(x.
Y) = -ji----;1Jx2\
)./)
=
G,+yr)r'

Derivatele parfiale mixte:

92

(x'

Solufie:

cosy; fl(x, D = sinx

Derivatele pa(iale de ordinul II:
-fi, Q, D = -y sinx; f'r,(x, D - -xcos/.

-f',(x,

y-

/to. f (*, y) =ln(x' + Y').

y) = ysinx + rcos/.

Derivatele parliale de ordinul I:

Jx\..1/

*'+y'-y?

2
x
t
- --.----.-ffi
.l .r\n,

fJ*(x, y).

Solufie:
"fi@, y)

Derivatele Parliale mixte

ln2 5 . (7 x6 y'+ 10xay + 2xy2

.

x'

Derivatele parfiale mixte:

= 5*7 !

1)a

+;'

Derivatele Pa(iale de ordinul I:

13
(;
f](r,y)=e* !*v 13x2!+y3); -fy(x,y)=e*"*'v3

+3xyz)'
93

Derivatele parliale mixte:

Derivatele Parliale de ordinul II:

y)

f ;(x,

s''t

* f )(*, t) - e"Y

*3,,'x!3

lQ,

y)

e*1

'Y'

[(,*',

*'Y'

71*'

Y3)2 + 6xY) '

(x3 +3xyz)z

f;lx,!)=e^''
- f

firi,D=.f*(x,i=W=(x + d')a

('*', + y3)2 + elv *'v3' 6xy +

+'v'

* e*3v

* ,Y' .6xy

/ L@, D = f i,,@,
12.

i)

e'3

* 3'Y')z + 6xYl'

13.

+ 3xyz ) + e'3

*''

13*' + 3 yz ) =

+ 3x2 + 3 yz
"v' l(3 x2 y + y3 )(x3 + 3xy2 )

)'

.fi,@,

(x,

il

fi,G,

__-

2u

D:1*.
lx+e')'

y)=arctg(3x+2y).

Derivatele parliale de ordinul I:

.3

(3x+zy)\l; fi(x' i=

"fi@' Y)=

?il,

r|""(x-vl
x2\^)'Y)

Derivatele Par{iale de ordinul I:

e'(x+eY)-xeY

r,).

-fir(*,

18(3x+2y)

- G* r,1''
= filx,y)=-!
-.

* ttl - xeY 'e)

fj@,t): -< (x + e'1"
xet (x

Derivatele parfiale de ordinul

. Y) =

14.

)v
xe'

t) =

-fi,@,

,, - -

(3x

+2y)z +1

II:

- ylx iZyl-+ll"' :

Derivatele partiale mixte

Solulie:

fi@,v)=-=-.*+

eY

Derivatele parfiale de ordinul

J@,Y)=#'

(*+dl

Solu{ie:
13*' y + y3 )@3

(x + eY)(x + et

Derivatele Parliale mixte:

v *'t
f [{x, l) : f fr(x, y) = e"

2e2r'

{il /_ ,,\_
f".(x.vl=r'\^t')/) -

8(3x +

2y)

l(3x + 2y)2 +112

l2(3x + 2Y)
l(3x + 2y)2 + 1l '

f (x,/) = arcsin(2x + 2y).

Solufie:

(x + e'1'
------;.

Derivatele pa(iale de ordinul I:

ll:

1ll-(2x+2y)'
Derivatele parliale de ordinul II:

fs@,il=

x2er 1x +

"r)' -

x2eY

(x+

x2eY

(x

-fr,(r,l)=-*7y

eY)
.

.2(x+ e')'eY

eY)a

x2d'(x+eY)(x+d' -ZeY)
(x +

eY)n

-2(2x+2y).2
Z,tt-1zx +2y)2
I-(2x +2y)2

ffi

6(x+ y)

95
94

Deoarece derivatele parliale de ordinul tntai sunt egale, derivatele

pa\iale de ordinul II vor fi pi ele egale. Mai mult, derivatele parliale mixte
sunt egale cu derivatele parliale de ordinul II in raporl cu x gi y.

Deci avem: fi,@,

il=

fi,@,

15. ,Sd se calculeze derivatele

alefuncliei

(*, y,

.f

t) = f!r(x, t)=

Derivatele parliale de ordinul I:

= fiQ,l,tl

.f

y) + y fj,(x, y) =

x+2Y
Jv\x' Y)=- 2 . *:-'
x(2x +

Y)+

T* rii

Y(x+2Y)
ry +

?;

,R')

R,

f(x,y,'j=arctg(x+y+z)-x'-y'-"

sunt egale'

Solufie:

!
l, r)'= -+*
y-z' = -f',(l,t,t1 = o.
1
g.
-+*
zx = f!1t,t,11=

-f!(*, y, ,) =

v
+ yr;

ale Juncliei
17. Sd se verifice dacd derivatele parliale mirte
=9.

f;*,)?
v-11=--J---rx\
(x+Y+z)'+7

-z''

-f,n@,t,4=e;#i-rr.

Derivatele parliale de ordinul II:

f!, (x, t, 4
.fi,
. G,

f!,

!,

)--

z) =

(x, y, z) =

't

a =i
:x

=4

-f!,(1,1,11 = 2.

.f,", (1,1,1)

:,,, :,,

ff = 3 = f!,(i,1,1) = 2.

Derivatele ourylzl"*l*r"
-fir(x,
-fi,(x,

!, z): .fr(x, !,

96

z)

=-+ = fi,(1,t,1) = -1.

v'

!, ,) = .fr(x, y, z) =-+
z' =

f*(*.y,

z) =

: 2.

f!,(x, !, z) =-+
x-

Y):i;i

f:(x,

trl

t,

2x2 +Lxy +ZYz

:-:----------_.
-"
x'+ry+y'

se calculeazr derivatele pa\iale, dupd care se inlocuiesc variabilele

noastre x, y $i z cu valorile xo = 1, ./o = 1 $i zo =1.

-f)@,

-+ R, .f (r, Y) =In(x2 + xY + Y'1'

fi@,

z) = (l,l,l)

r)=* *Z*1.
yzx

1z
z)=:--,
yx

R2

2x+

Solufie:

JiG, y,

pentru funclia

Solufie:

.fi,(x, D.

parliale in punctul (xo, !0,

=2

L6. Sd se verifice dacd x.fl(x, y) + y fi,@,l)

.f!(*, ),,

z1

fi,@,
' y,

-22.
= ---)--t-L + l' + z)' +l

rl

f!_rx.)'/
v. )/ :
rE\

!)r'')/)
firi, !, z) =,:?(: : !,:').,
4;
[(x+y+z)'+lf
tlx+y+z)z+l]''
-2(x+ ''- -\
__1#;

l@+y+z\'+l)

- _zY*t
y+ z)2 +lf"

(x. v. d =
Jf,lyz\^>./>'r

-)(yq'+z\

l(*+

"f:(x,

!, z) =

-2(x+y+z)
l(x+y+z)1

+1)

-2(x+YJ4+l]

f:ue, r!,r'z)/ = ----#.

t:v\")
[(x+ y + z)'

sunt egale' avem:

Dupd cum putem observa, derivatele parliale mixte

.fi,{1,1,1) = -1.

f$(x, l, 4

.f:(1,1,1) = -1.

= -fk(x,l, z) =

fi,.(*, y, z):

f L(*, y,') -- -f !,(x' y' z) =

f[(x, l, ,).
97

18- Sd se afle Parqmetrul real

-+ R,

: R2

a>

astfel incdt Pentru funclia

20. Sd se calculeze gradientul in punctul (x6, ys,

"f

{n
(*, Y) = -;l
rz sd qvem J,2 =a Iur.
y" -a'x'

Solu{ie:

-,

l-

grad

.,

^2
ta xy
-

(y' -

y(y' -

2o'
Jrt -

1
l-.- -_

1.,

a- x- )-

o'

*' )' *

o'*' + y'
.
a 1.1'
(v' - a'x')'
(y' -

(y' - o'*')o

_ar*r)o

= a2 f",

pentru

o- x-

+3o'x') 2r'y(y' +3a'x') A ^ (y' - a'x")'

(y' - o'*')t

2a2v(v'

)'

* ?r4t)
='l(l'
_a.x.)"
(y,

*{0,2,3)i *{rr.2.3\E :
={0,r,tli
Ox
dy
0z

*rla.r.rtj * *ylo,r,rti

= grad -f (7,2,3) = 6i +lj

+3q2x2)
_2a2y(y2
'
.
1 ,-1

02 x2)' - (a' x' +-t).' 2(y2 - a' x2)' 2y

_ _2y(y2 t,,
Jr,=--O,

f',
JT,

(1,2,3)

= lzlt,r,r',1 *

a4!l' 2U- !!)

z):(1,2,3)

funclia f : R3 -+ Rt , -f (x, /, z) = xlz..

Solutie:

2rt

+ ZE.

21. Sd se calculeze gradientul tn punctul

.

pentrufunclia

:R3 -+ R3, .f (r)

(xo,

!0, zo) = (1, -1,2)

=!1, ura" r =lli ll gtr=xt+yl+zk.

r

Solufie:

t)

Scriem

f(r)

infunclie de f(x,y,z):

i:xi+yj+zk=|li||=.,lx,*),,+z2=f(x,),,z)=+
' ,,1*' + y' + zz
l--.-------.-]--

19. Sd

:R3

se

verifice dacd

fi

-fl fl - 0
+

pentru funclia

-+R, .f(x,Y, z)=(x-y)(y-z)(z-x).

Calculdm gradientul funcfiei

grad

Solufie:

(1,

t, 2) =

calculelor
Aducem funclia Ia o forma cAt mai simpld pentru u$urarea

ff {r, - r,

z>

ff

O,

- 1, Dj *

ff fr, - t, 2) i :

derivatelor Par{iale.

f (r, y, z) = (xY - xz - Y2 + Yz)(z - x) =

- x)z' x' y - xr' + f z - Y2 z + xYz + Yz2 - xYZ +
f (x, y, z) = -x2 Y - xz' + x'z - Y' z + xY2 + Yz2
z' + 2xz + Y2
-f,(r, Y, z) = -2xY f)Q, l,

z) =

f,+ fr+

98

Je

22. sd se deterntine extremele locale pentru urntdtoqrea funclie

Solu{ie:

Y2 +2Yz

Rezolvim sistemul format din derivatele parliale de ordinul I, pentru a

afla punctul/punctele de extrem:

f,=o=

+ y' - x' -2y'

= -2xy - 22 + Zxz
=0=0.
Deci, f,+.f,+f;=0.

J6

=
= grad -f(1,-t,D=J6=
6'- 6l*' ro'

-f(x,y):(x-2y+1)2.

-x' -2Yz + 2tY + z2

-f.lx. y, z) = -2xz + x' -

E=

+ 2xy +

z' - 2x' + x' - y2 + 2yz = 0

[*=o=t-+(,r z@-zy+t)=o
l#=o

2v+t)=s

l*-2y +1= 0
l*-2y+1=0
99

Deci, toate punctele dreptei x-2y

*1=0

a scrie matrlcea
Calculdm derivatele parliale de ordinul II pentru

sunt puncte de minim

global.

Hessian6:

#(-i,- i,,) =,, #(-1, - :,')=', #(-i,-1,')=',

23. Sd se determine extremele locale pentru urmdtoarea func{ie

.
5020 x>tJ, y>0.
J@,y):xy+

a'f( 2 t,)-d'l=-,.
a, l.- ]'-l' )- aw -

xy

L'

'

Solu,tie:

Rezolvim sistemul fonnat din delivatele par,tiale de ordinul I, penfu

a'f

az

afla punctul/punctele de extrem:

=o'-f =a'f =o'f

\-?3'-l3'' ) azx W ozY
(

,')

{X

;=

=
:rj =,
:X,
L
L[,

lx=5

={ lY =z

#(i-:,,))

Verificdm dacd punctul (5, 2) este punct de minim sau maxim.

(z -1 o)
2;6t:5; 6, =19'
= u =l; 2 ol=6, =
[o o 2)
(2 r.)
decipunctul

n=ffrr,z):#(s, ,l=ff=t,
a = !L(s,2)
oxdy

=t;

, =ffo,D=#(sl):#
a,= AC -82

Avem

= s,

24. Sd se determine extremele locale pentru urmdtoarea funclie

-f (*, y, z) = x2 * y' + z' -xy+ x-22.

Solugie:

.,
Rezolv[m sistemul format din derivatele parfiale de ordinul I, pentru a
afla punctuUpunctele de extrem:

af

lZx-t+l=0

!=o*l zl-*=o=
?.

UJ=o\
Az

100

zr-z=o

6,)0, 6r>0

qi 6,>0,

[-;'-t'1,]

ttttp*tt

de minim.

=1.s-t=:.
5

Avem ,4 > 0 Ei A > 0, deci punctul (5, 2) este punct de minim.

Ax-n"

( 2 1 ,))
a*rl-l'-1" )l
/L( -2 -1. l=
Ur\ 3' 3' '))l
a'.f

t-

:, =[-

=0.

v=--.
'3

z=l

25.SdsecalculezediferenlialatotalitdeordinulIIpentrufunclia
+2Y)'
-f (x, Y) = arctg(2x
Solufie:
2
af. v)=
,
af. D=T;ex 2 ; :olx,
t+ex+2yf '
+ryf
fr{x,

a2f

#(*,

to(flY)- '
16(x+y) d'f ,-..,,-r' ) = -i

-ffi;

r7tx,

e;+ zyf

*r*,q=t!G,r>=-ffi'
dY
oYx

d,'.f (x,,

-g

o" -

ffi

arat -

ffi

at'

10i

5.5. Probleme propuse

SA se determine parametrii reali a $i b astfel incdt func{ia
R
sd fie derivabild pe .R, unde funclia este definiti prin
f
I tz- a)x2 - b, x <2
Jlx)=1^ 1 +4a, x>2

1.

:R

-+

l2ax'-x-

2. SI se calculeze /'(x) pentru funcfia .f (x) = x..

3. Utilizdnd definilia derivatei parliale, sd se calculeze, in punctele
specificate, derivatele parliale de ordinul I pentru urmdtoarele func{ii:
a) .f(x,

9. Sa se calculeze gradientul in punctul

(xo, !0, zo) =
funclia f : R3 -+ R3 , (x, z) = *, + y,
!,
-f
+ ,r.
10' se se carculeze diferenfiala totard
de ordinur I pi

a) -f(x, y) = alccos(3x +3y);

b) -f (*, y) = xylnx;
c) -f(x, y) = \li *{ y + rr"f y + yrJ;.

(2,_Z,l) pentru

II pentru funcfi,e:

!) = ln(2x +Y); in (1, - l);

/\

b) -f(x, !, z)=r:+sin(u),' in I t,1, O l.

('2')

4.

Utilizdnd formulele

gi regulile de derivare, sd se calculeze

derivatele parliale de ordinul I qi II pentru urmitoarele func(ii:

a) f(x,y)- lnY, x+0, y>o;

x
b)
c)

f(x,y)=e2'Y+e*'+e";
Jr(x, y) = sinz 3xy + cos y';

d)

f(*, y) = x4 y + *t y' + 5xy +l2x

e)

f (x, y) = "l2xt + 4ys + 6xy;

f @, y) ='Ji *'Ji + *Jy +yJi;

+ l3y + 27;

g) /(x, y) =logz(Sx + 5y);

h) /(x, y) = arcsin(x2 + y2).
(*)=e'(xcosy -ysiny). Ardtalicd f ', + fi', =0.
Sa se verifice dac6, xfi+ yfi =1 pentru funclia .f (x, y) =

5. SedSfunclia .f

6.

:2x2 y t3x +3y.

7.Fie

(x,

r)

=+
x+ y

;i L(-f) = xf: + tfj.

sase calculeze

8. SE se determine extremeie locale pentru funclia

prinf

(x,

l,

z) =

: R3

L:,(f).

-+ R definita

,' + y' + z2 +12ry +22.

r02
103

CAPITOLUL 6

INTEGRABILITATE
6.1. Formule gi

dacd

reguli de integrare

Defini{ie: Fie func}ia f : I -+ R. Funclia

existd funclia F : I -+ R cu proprietdfile:

L F este derivabil5

udmite primitite

pe

pe 1;

2. F'(x)=.f(x), V xeI.
Definifie: DacF, f : I -+ R este o funclie care admite primitive pe 1,
atunci funcfia f are proprietatea Darboux pe 1.
Definifie: Fie funcfia f : I -+.R o firncfie care admite primitive pe
Mul{imea primitivelor lui / se numegte integrala nedejinitd a lui /.
Integraladefinitd alui f este o constantl.

1.

Reguli de integrare:

l^'taw=
lLf

{i

I?Al

)"

f, e R, ]" constanta;
[.f @),

s{*)ld* = I f

dx = F(b)

@) a*

ls@) d,

- F(a), formula

ll, 761a* = z Jif

{i al

f*la*=0,

ll,f

dacd

dacr

Leibniz-Newton;

este funcyie

pard;

este func{ieimpard.

105

Metode de integrare:
Integrare prin plrli

Tabel 1: Primitivele unor func1ii uzuale'

Func{ii comPuse

Func{ii simPle
[xndx =iu*'

-,,
)u"

,,\t
(r)'u'(x)

dx =

"*'(*)+C
+7

-,

lLa*:lnlxl+c
'x

[t a.:fi*c

la'{.1
le"Gl

[e'dr=e'+C

.1

d,

lr)
'x'-ct'

l)-e

r"l*c
=lhl
2a lx+a1

=LarctsLa rC

Joz+x'

u'

(x)dx = eu(x) + C

Jo2+r21*1 q

'

de schimbare a variabilei - se folosesc formulele de integrare pentru funcfii compuse (tabelul 1).

Metoda 2 de schimbare a variabilei - se face schimbarea care

convine pentru fiecare integrald in parte:

Defini{ie: Fie

]ill r r.t *.

improprii

:[a,b]-->

R 9i lif <*l* o

integrald definitd.

Aceastd definilie nu confine gi cazurile in care integrantul este o funclie

nemirginiti sau intervalul de integrare este infinit. Cu toate acestea se
intAlnesc adeseori integrale definite de functii nemdrginite (in intervalul de

Fie

l*o'=arcsinl+c
a'- x'
=-cosx+C

ar=-ctgx+C

a,=Ex+C
lJ"
cos' x

cosx | +C

lczxdx=lnlsinxl+C

o funclie definita pe intervalul la,+ co), integrabild, pe [a,bl

pentru orice b >

L-!S)- dx = arcsin@ + c
t
'
f,o' -u'1*1
'u'(x)dx = -cosa(x) +-C

a,

avem integrala improprie

!)* -r@la* =,I,1_ Ilr<*la*.

Fie

o fi,rncfie definit[ pe intervalul

pentru orice b > a., ayem inlegrala improprie

[-*, b), integrabill, pe fa,b]

Jsinu(r)
Jcos

=-ln

- I f {*) sG) ar,

integrare) sau integrale cu una sau ambele limite de integrare infinite. Astfel
de integrale se numesc integrale improprii.

'.,1

dx
Itg x

(x) g(x)

5.2. lnte grale

-i#"=*,4#-o;*,
I u'(*) =1 or",g'(r) *C
a*

u,

=r"1,*#7i*c

l-1.,x
'srn-

Metoda

1x) dx =

se folosegte formula:

:
I -r ro,r,> w' Q) dx

'Jr'to'

g'

.u'(x)dx=#*,

l:L:ax=

Jsinxa*

r ro.

u(x)'

u'

(x)dx = sinu(x) + C

7-i9-ax - -ctsu(x)+ C
" sln- il(x)

t 'r('l . dx = tgu(x) + c
'cos- il(r)
l+c
lgu(x)'u'(x)dx - -ln lcosr'r(x)
u(x)' u' (x)dx = ln I sina(x) I +C
lctg

!!*-r @o* =,

g_

II r r-la-.

Fie f o functie definita pe intervalul [--, + co), integrabild pe fa,b]

pentru orice b > a, ayem integralo improprie

lllf

roa.

,1T*
b--++q

Ilx.l*'

'

Dacd aceste limite exista 9i sunt finite, atunci integrala improprie

corespondenti este convergentd. in caz contrar, integrala este divergentd.

t07
106

6.3. Integrale Euler

Se

-'{1- *7, -' O*, cu

!' *n
p > 0, q > 0 este o integrald Euler de spela intdi numitd funclia beta de p

Definifie: Integrala de forma B(p,

$i

q) =

q.

Definifie: Integrala de forma f (p) =

este o

If *'-te-*dx,

cLL

integrala Euler de spe(a a doua numitdfunctia gamma

p > 0, p e R
de

p.

Deoarece funclia beta se exprimd cu ajutorul funcliei gamm4

prezentdm mai intdi proprietdlile funcliei gamma.
Proprietdgile funcfiei f(p) :

f (p +1) = pf (p),

daci. p e X. \ N;

f (p +l)

p!,

dacd

e N;

f(1) =1'

-/t)
Il-l={fi.
l)\-/ l

ll

y'(r) ll= Jt,piOlt'

adicd ds = .ftOi (r)l

reale definitl

6.4. Integrale

ela,bl qi

45

si

=llv'(t)lldt '
elemen-

cAmp scalar (adica o func{ie cu valori

qi i : D -s R' , un c6mp vectorial (adici

un

nnde

r0,

(r), .'',

+,

(/)'

0i (r)

+' " + -f,(l,Q)''''' 0 n(/))' 0; (/)] d/

f , .-., -f, i D -+ R' sunt funclii continue'

Pentru o func{ie de 3 variabile avem:

I Ptx.

v. z\ ds

v(r). zlr\) 'x'1/1+

+Pr(x(t), y(t), z(t))'v'(t)+ Pr(x(t), v(t), z(t))'z'(t) dt'

6.5. Integrale duble

c

urbilinii

Fie un domeniu Dc.Rn, n>2 pi ycD o curbI, netedd cel

b)-) Rn , y(t) = (<p{t),qz!),..., g, (r)) r.rnde
gr, ..., g, sunt funclii netede pe porfiuni, adicd 1e'(t), i = 7, n.

pufin pe porfiuni, unde, y :la,

108

: d6,Q)
-0,

'*t0l (r)l'+ " ' + tO; (r)l ' d/' unde ds se numeqte

pe D)

II = Iit

I nGQ),
-'
Jy

[q1,0)]2

01tr)

B(P,I-

1')=
Bf1
\)')l

+"'+

(r)),

0'(/)' "''i'Q\) ds'

=
J,u = lo {u "Y)o llv'o tldr Ii,'<+'(/)'
Definifie: Prin integrala curbilinie de spela a doua a cdmpului
vectorial i, calctlatdpe curba y se infelege integrala:

)y

P)=-L,
sfir plt

', q;

campttri scalare pe D)'

qi
7@)=(fr(*),.f2(x),..., f,,(*)), x e D fr,..., f,
scalar
Definifie: Prir integrald curbitinie de prima spela a cAmpului
fJ, calalatdpe curba y se inlelege numdrul real notat:

B(p, q) =\t)r-@), .formuto tui Jacobi;

Llp+q)

+l<p'r(t1)z

tul de arc Pe curba Y .

Fie IJ : D -+ R'

Proprietlfile func{iei B(p, q):

B(p,q)=B(q,p), V p>0, q>0;

noteazd \'(t)

''

= (qi 0), q; (r),

IntegraladubldsauintegralaRiemannbidimensionaldseataqeazd
similarl cu cea
funcliilor de dou[ variabile independente, construcfia ei fiind
a integralei simPle.

Fie D=f.o,bf c R2 un interval compact Si u'v:la'bl-+ R

<v(x) pentru orice x ela'bl'
func{ii continue diferite astfel incdt u(x)

dou6

109

-f (x,y):D-+.R

Daca funcfia

\
este continud pe domeniul de definitie

avem:

ii,lii::t*ilI;lr

otro

ff,-f

(*, y)dxdy =
I!r1,",[i]

@,

!,ll

y)dy)dx =
!',n-

Calculul integralei duble:

Domeniul rectangular la, blxfc,

.f

funclie derivabird pe domeniul

de definifie,

"'t"

Calculdm derivata funcliei

F.

e, Ddy.

F'(x) = 2'

- + 2 tnx
2J; ! --1-'qn* - 2)
-/+ 4\^
2rlx,
*---17-=17=

dl:

Deci, func1ia .F este o primitivd

Domeniul simplu in raport cu Oy i D, = {(x, filu@)< y <v(x)}

I!* I,iil

.f @,

2. Fie tunctia

y)dy.

funclia

Domeniul simplu in raport cu Ox i D* = {(*, Dl uU) < x <v(y)}

Ilo-f @, y)dxdy =

tr, I*,

I J,

@, y) dx dy

R2

"f(x)
=

r<0

q' dg + (q (u, v),

v (u, v)) . v, dv

in coordonate polare (in plan): T R2 _+ R2,

fx: ocos0
Itp,0) =(x. y), r,1^ -::,:;. p,0 se numesc coordonate polare in plan,
:

[/:Psmo

e[0,2n]

f[o/@, y)d*dy = l[of

/.
sd se orote cd

o;,;r*;::-rr,i,i,r!u , sa pe R.

esre continud

continuitatea in punctul
ro = 0:

lim xe '=
f,(o)= .r-+0

Transformare

p [0, + co) 9i 0

firncflei

f :R-+R, f(4={::': l.:i

admite primitive
si sd se

Funclia

y): D -+ R, T :{'= f
@,v)
lY = v 'u'')

= I I o1p @, v), yt (u, v))

SoIu.tie:

f (x, y)dx.

Calculul integralei duble cu schimbare de variabili: D

T : D' --> D, -f (*,

:+F(x)=f(x).

fioJe, fldxdy = [ud* [! f{*,t)at,.

IIol@, y)dxdy =

\nx

Deci,

pe (_o,0)u(0,+@). Se studiazi

-fa(0)=,lrgXsinr=
r>0

"f(o)=0=

esle continuE pe .&, atunci

funcfla

Calculirn

fxe,dx pi fsin;&

continuEin xo =g,

admiteorirnitive pe R.

- I"*&=xe, _e*+Cr = e,(x_l)+C1;

[sin xdx = - Cos ,r ] C2 i
fxe*da:ys,

F(x)={u'r*-l)+q, x(o

@"os0, psin0)dpd0.

[_cosx+Cr, x>0
5.5. Exercifii rezolvate
1. Fie funclia

: (0,

+ oo) -+ R, F (x)

(0,+oo)

Funcfia .E este continud pe

X, deci qi in

+ R, f (x) =Y. t,

: 2Ji Qn x - Z)

se orqte cd Junclia

"lx

ste o primitiv d

funcliei

Solutie:
Pentru ca funcfia

r, = 0 gi avem:

Fd(O)=F(0)=-y
r,(o)=]i;;[e'(r-l) +cr] = *d=
-r
-l +c, - -t+cr=_l =) c1 =c, = e
r<o
F,(0)=

sa fib primitiv[ a func]iei

derivabilS pe domeniui de definilie gi F'(x) = (x).
.f

f,

ea trebuie sd fie

F d (0)=,limn (-cos x +

r>0

C.)=

-l

* CI
I

110

t11

Luim C =0,rezttltd.cloprimitivdafuncliei

Jt- +./x2 + 6
5.f(x): .: "'* 6)(1- x')

este funcfia:

(e'(x-L\- x<0
[ -cosx, x>0

J(r'

F(x) = {

Solulie:

Fotosindformulele de integrare sd se determine mu$imea primitivelor

p

entru urm dto q.r e I e fun clii

t+Ji+
3. .f (x):7x3 -3r '

I_ !f @)a*:

t^t/.

l-

=J

Solutie:

t = [f{ia*= [ttx3 -3x+r *Ji

*t^[7)*=
31_

=!r*'d*-!3'*'a*+lJia**!"[7a*=? +-,

*.r.
,1

41n337

-s

..

to

cos2x

rrCOS

1--21a*= :'1:!'i*iJ-2P!
=,k)4*=
J- '
'sin'xcos" x
sln" xcos-.r
,

tft

S>+ arcsinx + C'

J4:2s*' +l '

1_Exz

Solu{ie:

r------;

*t

Z5x^'

'
t 4-25x'
r= jfrx)a*=l\fftu=
'^la-25*z

,^14

dx +

)-'

sln- ncos- x

Scriem cos2x=cos2x-sin2r 9i 3=3(sin2x+cos2x) 9i oblinem

cos2x-3: coS2 x-sin2 x-3sin2 x-3cosz x = -4sin2 x -2cos2 x.

=i#a**!7);a*= s-6=**
i--x-\zs

Solufie:

= ln(x

{(x-

.1

-3

= --:--1-------

6)(1-x2)

,dxrdx
d*=l----l@
+ o.t !

d**l

(x2 +

6.l (x)

, *,

- 7xa 3'-r-- ZxJiT-TL.lx'.'Ji

1=

xz

" 6,=

lxll
=f arcsini

-; ;2"
s5

[l

,dx=

.1

Jt- (q ,) dx
251
t\.?5 l
--t|

+C+

5x r-,rrls'- 2[+ c."'

- -,I =-arcsln--fr,,,1,5*+21,

. 1

(x+l)6+1x-1)6

-2cos2x
'
-4sinzx dx + l--4::*dx=-41-:"
d* +
d, -21--= l----''ji:-^- sln-" x
'cos'x
'sin'xcos'x 'sin'xcos' x

i. r rxt

I
=, --4tgx+2ctgx+C.

Rescriem numdr5torul: (x +

x2 +7

Solufie:

l)

'4-25x'

(.r+1)6

+(x-l)6

1)6 +

+ 1)
=
(x -1)6 =Z(xu +l5xa +15x2

=2U5x2(xz +l)+(-r2 +l)(xa -x2

+1)'
+l)l =2(x' +l)(xa +14x2
r13

tt2

I = [f {Da'=

IrOo +14x2

+(x-l)6
)p(x+1)'+(;
.+, a*=ffia,,=
x+1)6

+l)dx: Ir*o

fn-r-C=o
It=a+c
a

D=o-* ja +C +B),e+ -

+2dx=

+28x2

S.

f(r) =

= !1{*)a* =

xu

- x' - * :

Calculam integrala

a,

1 -x ,
lfta,

x' (*o

l)

-x=

-x2 (l

xo )

xa = (t

- l*'

x21

.3

l-

xa

(1

x=

A(l+

x)(1 +

A, B

C) + *2 7A + B

*2

(*) = (4x3 -

D)(t

-r-*3y+C*-Cx3

D) + x(A

- B+C)

*, *j,,r t + x,)+ c
1

x2 );

r xdx
*! lu;
2

3x2 + 2x + 5)e,.

Solufie:

t = lf{x)a*= l{+x3 -3x2 +2x+5)e*dx=

D-Dx2;

+ (A + B + D).

= 41, -312+21., + 5Io.

Unde

t, i=0,3

Calcullm prin
x2) + (Cx +

d*

4,1+x

= 4 J*3"'d* -3 [x2erdx + 2[xe*dx + 5

[e,dx

Cx+D
l+x2

1-x --T-1+r

= J4x3e'd*- !3*rr'd*+
!2xe'dx+ [5",d*=

x2).

qi C:

*'1 + ng - x)(t +

x=A(l+12 +r+r31+B(l+
* = *t (A-

x)(1 + x)(1 + x2)

Aflam necunoscutele

9. -f

caintegrald dintr-o funcfie rafio-

Deci, frac1ia noastri devine:

-ir,,

C=1

I:jd. = -l-,,.

=(t - x)(l + x)(t +

!f!__![

=
l+x'l+x2-''-+Jt-*

)nl r -,

lr
) !, - -t-*t -lnlt-xl+!_tnlt
+xl _!:ur1+ xr1+C.

-x
t 7d- . .

,r= lijdx
x'z)(l

r, =

x-

-*l)-* 4r=
=1--t!
J I

nald, pentru aceasta descompunem in factori primi numitorul:

B=-l
D=0

-=+. =..:=)1,
1-x' l-x

SL!;1
l- xa

-*o) a., +

r-x2(1

111

Solufie:
Rescriem numdr[torul

=o

=
lo-r+C=1-lu+c_B+c=r ='f zc=t
lA+B+D=0 lr+c+B+D=0 lze*C+D=0

) I :2x5 *28x3 +2x + c.

*' --r!r, *

A=!

[,]=B+C
lza*c _D=o

-f

(*) = x'

suntparlicularizitiale integrale

plrfi

+ f'(x)

I,

= lxne*dx.

integrala In:

= nx'-L

, g'(x):

t
I,, =
tx' et clx = xn e* - n Jr, - rt d,

s,

xn

e, _ fiI n _t.

g(x) = e. ,

-f(*)=xn-t + -f'(x)=(n-l)x,-2, g,(x)=e* > g(x)=e*,

I,-t

= Jx'-|e'dx= yn-lrx

-@-\[x,-ze,dx= y,-trx _@_l)I,_r.

114
115

Deci, formula de recurenld pentru integrala noastrd este:

I, = x'e' -nlxn-1e' -(n- l)Ir. 21.
Avem I: = x3e' -3(x2e' -2Ir), Iz = x2e' -2(xe' - Io), It = xe' -e

Rezolvdm integrala

r, =
'

t
= 4x3e*

-l2x2e' +241r-3x2e' +6xe* -6Io

= 4x3e'

-l5x2e'

-75x2e' + 32xe'

27

e'

26e'

f(x)

12.

1=
21

xdx= Jcosr.cosxdx=

Jcos

=sinxcosx* I(1-cos2

x.(sinx)'dx=
x) dx = sinxcosx + x

stn

11.

JcosJ + .x

(x) =

^[f

-I

+c.

r:lf@d*:!
",1xt

I16

"2

i.

lxarctgxdx

arcts x -

I =x2

-['(x)=

+1.

B'(x) = x

fr,

*'

i;r7 .ydx

+ g(il = !:.

*2 qrcts x l

rx2

+1-1 a*
,

- 2 F#

;.

'arctsx-iv-arctgx)+c
f4
.*'l=+
x, +1
) z

arctPx-!+c.

2"2

13. f(x)

,-1.

=-).
cos" x

Solu{ie:

Solu{ie:

=1,+l**.
+l

f (x)= xarctgx.

-I =+.arctgx-1(
2 -----o-- 2 (,t*-

=sinxcosJr+x=

)I=

I: If@dx=

Jsin2 x dx

^fx2+1

*tl=
{I.tl +C.

-f(x) = arctg x

sinrcosx+

dx =

Solu{ie:

Solufie:
lcosz

= Jlx.1^[J+ty
'

d* = *r[*\t- I+ln(x+,[E.Ll
- t + )Jx2+l
l!

)I:

e* =

= cos2 x.

I = If @)6t=

-!dx

lx
'

zt = *^[7i+h(x+ ^[*
*nlP *t+ln(x+

) I = (e" 4x3 -15x2 + 32x - 27) + C.

10.

*^[*\l
.

+ 21, + 5Io =

+ 6xer + 261., - Io =

= 4x3er -l5x2e* + 6xe' +26xe'

e*

=*"[-;a1- !r[7ia.=*^[f 1i-1

I = 4It -31, + 21, + 5Io =

4x3

ax =

"Jx2+1

gi Io=s'.

l+

1,

a*=

-*2-l
!ffa*=
l-+
.tlx'+ I
Vx-+l

dx +

IVx'+ I

--dx

r = Ire) o. =

,= IH+
=

!k* !t#**
=

#t *. I#4*

irg'x

: !*a, * rsr- a* =

-l**

!);a*

Ir*tgx+C.
1.t7

Notdm

u(x)=tgx=u '(x1 =-

i, *

11

cos- x

= fu'l*).u'(x)dx.

17.

f (4=

14.

-j{Ix4 + x2 +l
x.'l

lo3.

= I =e-:-+Ex+C.

Solufie:
Facern substitulia

.f(J)=--!9L
{lsmx + I

v)d.=

[i:#d*=!J{zrin

x+D-: .(2sinxtl),dx=

t2

: 2x cos(x2 * l)' ssi"(''*r;.

I = [f (x)6r =

>

u'(x) = 2xcos(x2 + 1).

l2xcos(x2 +1)'rsin(r2+r) 6y = Ju'(x).e'G) dx +

Solufie:

t:

[ft*la*= Ir.G-tt'

4.,: Jy__?+t

r;;;;au'

_2tu+u2 3x4+2tu=t2

_l=

,*H#-dr+du=ffi,,
2t2 +2t

+2 -

_2+2t

+1

i'
2t+l
= rS2r :24. - (2r+D') 2(t2 +t:r)u, _
2t+t @? _4@.-, -dj7or =

f(x)=xJ(r-l)'.
t =J* -1

lI _ du
2x 2J;'

l--

Facem substitufia

d* =

=fafu##*=
2t2

)I=esin(x2+l)*5'.
16.

. t'-7 ( t-i Elry-at=

"'rr+t'lt- 2r+l

Solufie:
Notarn u(x) = sin(x2 + l)

-1

=u= 2fi+du =
^ t'-1
t,, *t*'
r= I_____:__=r:.-

= I =J2sin*+1+C.
(x)

rt[j*;r*:

2xdx = du

+"+l=t- tt+u, +u+l=t2

^tF

Facem a doua substitufie:

I
I (2sinx + 1)2
)1

15.

=u

t: Jp-$
[f{Da*=
"

Solutie:

r = !f

x,

= i -x-l
7*=

=+ x

t2

+7+

dx =2td,t.

[{t'+t).f .2tdr:zfttu +f)at=

2t2

+2t-1

lpqz_Udt+t=

. .tJ ,..t,

Jffia,.
7

Descompunem fractia in suml

de alte trei fractii:

?r2!2r-t = A _ B _ C
\zt + t)(t. _1) 2t +1 t +1 r _1.
2t2 + 2t

2t2 +2t

-7 = Al2 -

= A(t2

t) +

(2r+ lX/ _ I) +

(2t+ lX/ + I);

A + 2Bt2 _2Bt + Bt _ B
+2Ct2 + 2Ct + Ct +

c;

118

119

2r2 + 2r

-l

= tz (A+28 +2C) +

(-A -

B + C);

Facem substitulia,

A:2

I a=3c-2

[,q+za+2c =2

l-r*

t(-B+3C)

Avem

=] A+8c=6 = a=-!.
2
l-u-B+C:-l l- t-2c : -3
I
3c =2

cosx=l-t2,
l+t'

J,l*0,.

I'(a)=

Revenim Ia integralS:

2t

+t

2(t

+t)-'

[-L-a,
_t)"" =

+\ -!61

=htl2t

+1j-h.[+1+hJrl

t+t

I +!hl r - r

= arctg |

- 2arctgt =

$i limitele de integrare sunt

d*

2dt

l+t2'

x-+0+r-+0

gi

l+ t2
' 2 rd,=
'1ftdt = lo
_,,
,
l+t2 +u-atz 1+t'

1)

l+t'.

dt

=2[- l'11-cr;+1+cr =l-*

t ZQ

= tn l2t

x-+7r=t--+@-

L =-

1= rl-2-4*- J[---l-a,*

= rSi.=

dt

la

J,

l+cx
I

-cr

lxl*

1=

1-

+C =

ffio"'rElr=
1/r-" 1r-"

cr

+DJ'-]l g
=ln2'*1-+ lnJr -T+ , -rr(2r
* =
+1
4t
+l
^lr

Il^

\=

tnfi,fixlr

I :)*=-l

to

,,1,[m-r.,

Jr-o'

Jl -o.'lo

*2

+/=lnG G,,ii-2x2

+t)

+.r2 + I

-fii

+1(cr)=-+
+C.

19. Sd se verifice dacd expresia cD=(2x+3y)dx +

diferenliald totala
18. Sd se calculeze integralq I(u)=1' ln(l+acosx) dx
folosind
Ju cosx

$i

Derivam in funclie de cx valoarea de sub integralS, dupd care integrdm

funclia obtinuE:

tr
dx
t_
l'l--l- l+ocosx
"o"* d, = Jol+o"o.,
1

l'(a) = ,ucosx

t20

in caz afirmativ,

sd se calculeze

primitiva

este

sa.

Solufie:

derivarea sub semnul integralei.

Solutie:

Si,

(3x- 4y)dy

Rescriem expresia: a = P(x, y)dx + Q@, y)dy, cu P(x, y) = 2x +3y

Q@,!)=3x-4y, P,QeCl1n\. Pentru ca expresia sd fie diferenliall

totaldtrebuia ca egalitatea

aP_dQ_a_.

=
-ay -Ax

==

: =3=

+=P
Ay Ax

s5fie adevaratd.

expresia este diferenfl ald totald.

121

ludo = l* ,,lr.

(x6,

+ 3Yoll'," -\2xotl),.

Jza)

= I,

+ [l,r{*0, v)dY =

+tt,).2dt + J' {:ro - 4t)'(-4)dt

li"{zt

:'"|'",

ys)dx

8r'l'

"

23.

COSX

= -----=-.

7+t'

Facem schimbdrile de

improprii:

Zt. I = [i sinx

2+cosx

yI
=ti^
lo -2tb+a r0
l+1,

3+1,

= I =l+

sinx dx=

integrala este convergentS.

f -

dx.

/g(-cosb+cosO)

-1

pi

:
122

4t = At3 + At + Bt2 + B + Ct3 +3Ct + Dt2

4t = t' 1A + C) +

-.

t2

+3D

(B + D) + t(A + 3C) + B + 3D

IttA+c:o fA=-z

-A
=lr* 3c=4=i. =z )Efr=ffi-,\,
4t

2t

[B+3D=0 lD=0

^.

=
' J*

cb dx

)01*;= ]tn

lim arctgb = arctg(+a)

D-+o

1*p --r'9*

1l+t)1(3+t2)"".

Revenim la integrala noas,ti:

.@ dx
to 7+x'

t@ dx

4=nm
l+t, D+. J0lo--!L-61.

. f 8+D=0 l8=0

Solufie:

I = )o

)t+f

= 4r = (At + qg'z +t)+(Ct + D)(t, +3)

lim (-cosr)l;
r,51 fistnxdx=

-( 2'*!-,',).2d'r t+1,

l+t, I

AI+B CI+B
(t'z+3)(t')+7) t2 +3 ' t\l

Deoarece, pentru b -+o, cosb nu are limita (oscileazd intre

+1), integrala este divergentE.
I

_+ +co.

4t

=I=lim(1-cosb).
b+q

,1
aL.

2t=

0= r-+ 0 qi x -) 7t=/

Scriem funclia ralionald. de sub integrald ca sumd de alte doud functii

ralionale:

Solu(ie:

I = li

limite: x -+

sinx d*:
1= Jo
["
f*
ro

= lim (-e-b + e01 =

lim f tlx = limt-r-'ill
I' = JO'
f* e-*dx =r_rllO
6_+*' 'lO b__+o'
"-*
"o

7+t''

l-t2

Solufie:

d*.

at.
:z :t = x - 2arctg t ; fl16 - -2
I+t'^
2t
Scriem sinusul gi cosinusul in functie de t: sinx: ------.

I=[;u'*.

tirrr(t-+l
= D-+"(

2+cosx

Notam ry

Sd se studieze convergenla urmdtoarei integrale

20.

ti'*

Solufie:

= (o, o)

= 2x2 +8y2

I = Jo
f"

=i

(arctg xll! =

}n

gcgb

+ arctgT) =

-- Or= integrala este convergentS.

I:(#. *)"

=;*(-

;f,*. tf,o,)

=,ry*['# ='
l,

= I =-tn1+
3

integrala este convergentS.

123

24.

l'-L.

r=

'o

Jl

-"

- :=

,ll-7 xt-,Xl.*.r)
unde, g(x)

=+,
r/l -x

(t-x)'(1 +x+x2)'

=1.1
2

"

integrala

I = ,oJt_r,
l:+

25.

I = jn- {r,

L = l;

, .e-'dr

(r- *)'

=r(2)

2t:2

= 1! =

.2

2j. I = )o e-^ dx.

Facem schimbarea

r = [*

este

o integrali de tip

, = I;"[7 .e-'dx:
:

li,'

e-" dx

x' - r + * = ^li =

e-r' d*

2xdx

:+t
L\l t

J;*.0, =; ff i;

.e-*dx.

28.

I:

Jjr'O

-x)Bdx.

Avem o integrall de tip beta, deci trebuie

r = llrs tt- x)s dx = B(p,q) = B(to,e)=

<t-

=f;"fi'.
2s.

26.I:li.',3-*d*.

r-

sd

afldm

ffi#

Solufie:

$i q:

= 2!'8!

243t0

r: llJir"lt-.>'
rl

dx = dt.

a.

Solutie:

x = t *3

;,(:)-

Solufie:

.(;.,) : ;.(;),- 1,,(1.,) =::,(:)= a.[1)=

4.2 \2)
4i)=

-t

e-'dt =

p -l:]= o :
1=1
1,*
2

Facern schimbarea 3 - x =

[l r-

_J;

gamma. Scriem radicalul sub formi de putere:_

124

(3)

It+6Iz+9Iz

Solufie:

Dupi forma integralei, observim cd

=+ r

=f

I, = l* e-' dt: r(1) = I

= I =2+6+9=77.
.o

este convergent6.

Solufie:

,=

.e-'dt

e-* dx.

Calculirn coru;tanta p

: [; C +6t +9)' e-' dt =

r 's(x)

Sd se rezolve urmdtoarele integrale de tip Euler:

,a f1

dt

(l+ x + x2)2
Deoarece o

e-'

I, = l-

este m5rginita.

l.

+3)2

.e-'dt+6[- t.e-'dt+91* e-'dt

x e [0,1) este x =
I

-.

[*

: [- f

Solufie:
Unicul punct singular al funcliei .f (x)

/ = Jnr/x- (Jr-.1

a.: Jj,ir, -D|a*: r(;,:)=

9fl
rt6)

12,5

Sd se calculeze urmdtoarele integrale

105n
_

7,

JL

105n_+I

2.3.4.5 32
=_

32.

120

. r_ 7n

Calcul[m elementul de arc pe curba y:

!)"'1t- *tY*.

Solutie:

a,, =

= J'x'1t - x'1dx= Jj,io-,1

_ 1. r(3).r(2)

_t .Zt.tt

3 r(5) 3

. ,-

4!

3dt.

!;io,= lJ,'u -/)dr = !

|

Deoarece
"f

a1,z) =

(-*)

v2

=t t:t ^nti

=ua'

a,

'(;).[r= ,a'

f)

A-

TE

16

t26

f(x):x'.f 4; U

qi pentru o

,*' "[4*416*.
este

funclie impard uu"

lrl'dt;

y : x(t) = a(t

7r=/@g1
)

* = rJi

dx

=-!-au.

-sint), y(t)=

o funclie impara, adicd

Jl,_f (x)dx =O

a(l-cos/), t elO,2nl,

Gz

+;iost + a'dr = 6rT

41=

- *rr)

Z"lu

+ u -> 0 Si x -) a -

t -+1'

il"i (t-,) * = + r(i,l)=

I = !,y2ds =

!'"

F 1ar

: zrfr*if

ar,

,t,
= 2o' .(rrrn
=
2-.
| 2l 1l* \ fz)J' !0,

a'{r-cosr)2
' zrlri^lla,

= ro
ll^ 2r' .+( s;n'11'.rin1a, =Bo'
['^( t-"or,
--- l)'.ir,1dr
2) z --,0(
2)-"'2*' =

=go' ( [-"rio1ar- 2r0

l'^ cos'1rin1dr+
["coso1ri.r1ar)
2 2 -' J0 -- 2-'- 2-" ) =
\.ro 2
t +21"
=go'( zl'^1rirr1dr -2-21"
r0 -!"or'1rirr1d
2 -- 2----2-'- - ro -!"n.0
2--\Jo 2 2

__

dr =
['

4; 4*.

Derivdm r(r) ti y(t): x'(t):a(|-cos/) 9i y'(t)=asint.

Calcullm elementul de arc pe curba y:

Facern schimbdrile de limit6: x -+

."[o;1

4, =,[1a

Solu{ie:

Notirn u =\2

.A

(x)

funclia

: r[t * p*f

a>0.

Solufie:

.,

= --f

33. I =

I=![.'^[a?-;2ax-

4*

=I=0.

36

3r.

JG'f * [y'(*t

I = Jrw ds = !' ,r.*'

-1ax=tl -dx=!t 3
Facern schimb[rile de limit6: .r -+0= /+ 0 $i x-+l=t -+l'

Notdrn v3

I=lr*lat; y:y(x)=x2, xe [-1,1].

Solufie:

256

30. ,I =

curbilinii de spela I:

Bor( -2"or1l'^ * 1"or, 11"

zl, 3

!'^

2lo-2.or,
s--21,)

/
.in- dl) =
2- 2-' )
r

:
t27

8r'l -

2(cos;r

cos 0)

ar=@@ar=

* 11cos,

3' n - cos, o; - ]1cos,

5' ,, - "or, 0y-l') =
= ar'f- 2er-rl +1-r . l-?et-r)l=
3'
s' ',)
L
=

:sor( q-q*1) -

[ 3 s)

sa3 @o

- +o+tz) -8a3'32
ls
ls

=,1

,''

+Z/ ti"t*tt+""

t = lr{x'+y2)lnzds = l'{"''

cos't

Integrdm prin pdrfi: "f (t) = t

15

y:x(t)=aCost,

sin2

.e'^Jidt =
t)lne' .e'Jid,t
=

l'oo''

.t.e'^,fldt =

=Jl[lr.r''at.
| t.r'' at.

256 l
.
I = ufx'+y-+z'
I"-"-!=;

+e''

6y=s'J1 dt.

= "!1

1--U

34.

-2e2'sintcost+e2t

y:asint, refl,2nl.

,=*(1,

",,1;

-1

> f'(t)= 1 $i g'(/) = s3' ; ,(D:!r''

[i*0,):*[;-+ 1,,,[)=6 (+-?)=

Solufie:

d,

:@
d,

,--t..2.
- |

_ lr^

6y =

ffi

,lo'

+b'

.t x- + y-z.+ z-z-t^ffi
JU a- cos- I +a- sln- I +b-l-

(2e3
as =

1,

r[fi

,16,

36. Sd se calculeze lungimea curbei

l.;vtJ(r a') +b.t-

y(t) = a(1-

1].

sint,

z=

' ,

:r

e/

(cosr

y' (t) = et sint + et cost =

er

(cos/ + sin/);

z'1t1 =

128

"'

-sinl);

prin

x(t) = q11-ti^rr,

t=

cos1l'"
-4a
'-'""r1

-oo.

-zLot

zo ,in

at =

L at =

L(Y)=$q.
Sd se calculeze urmdtoarele integrale

37.
et sint =

ff" ,[o'

(-r\

,''.

cost)2 + a2 sin2 t dt =

['"

2""'2*'

e'

(l-

f" Jzo\t-*tnd, = l,' @-r.**t-0,:

Solutie:
x' 1tI = et cost

a2

=2a.2.
'"'Jo f '^f ,rrla

I = lr{*' * l,')tnz ds; y :,x(t): et cost, y(t):

de

/), t el0,2nl.

L(^v\=ldr=1"
Jy
Jo

o' f
2nb )
=Jr+
,b Iarctg--qrctgo ))
) I. = Jr\ b'o,'ctq2nb

/ e [0,

cos

y definitd

Solufie:

lT-

35.

1r^^[o' aY

b btf" :
,r, d/ =ttr\t' ';o"'8;lo
=Jo'*b'
l,
b,
, o,
b,
-b2

ob

+D"fj

4y.

/ e [0,

curbilinii de spela

I = Jy| xdx+xydy+xyzdz; y:x(t)=gt, y(t):e-',

II-a:
z(t)=n127,

1].

Solu{ie:
x

e'

dx =

e'

dt ;

! = e-' =

dy

-e-' dt

;, : Jl t + d, = Jl

dt,

129

I = [,*&*ryay+ryzdz=
_
!'et,dt [le-,at+z[:,0,

=+[,*n,|,*flr=

Sd se calculeze

=!t"'-r)+1-1*,=

40.

{--).1 r e3-e+2
2e

[rt{t* y)dx+*dy]; y:x(t)_(t+1)2, y(t)=t,

I = IIok'+2y)dxdy=

t e[0,1].

Solu(ie:
y = +1)2
1t

= [.,rc

'
=

r12d.r=

(r

= IJ(,

* t),[

Jr*01r, v)ds si ,o

r./--;-.--;-:

as

t! ct. sin, t +

m(y)

*o
/

cos,

Iro{*, y)ds =

7n
=i6|,*ot*,

,,, =

a,

=J=
[
m1Y7 t7!PG' Y)ds'

Ii!._r1;+zxYllav

4 =+

= a.tln = an.

=*

Ir'*cosrd/

!.yp(r, .tr)ds =

$i

Zx+3

4. penhu aceash egaltrm cele

douli expresii
ale
_
x2
2x + 3= 0
=+
=+ (-r+ I)(x _ 3)=0=+rr

t'"j

tf

IuiT:

=-1' rz=3,

[],*li,_t ady=

.rn*=t,j.[xa

-12x+3)r]d*=

= a il.

rdt

[o"

y)ds

d.t

I= Ilo*y*ay=

x2 =

0 ,ri

riniard oo,lllar)

i6

Aflam

*.o:o si ce,trut de greutate

at.firetor materiate
= acosr' v(t) ="osinr,
;;'l;,";i, a >

masa firului avem

centrului de greutate
al firului sunt

* r,llo= 3+

+2y)dx=

41'I- Ilorydray; D:),=x2,

)=2x+3.

=+

Se folosesc urmitoarele
formulele; penru
= Irp@, l)dr, iar coordonatele
*o

tk.',

+.r =11
3'

+ t). 2(1+ r) + (r +
t)2 dr =

Solufie:
m(y)

il;

Ii*

Solufie:

,rur;gitl:" rY;:,'"'"
densitatea

rn)d, =:.

dy = dt.

=J=7.
/

t{*.

=
dx = 2(t +l)dt
;

+ v)dx + xdy]

f 'r(, +

I = IIo@' + 2y)&dy;
D =[0, t]x[o, 2].

Solufie:

38. 1=

integralek duble
pe domeniile
dah:

Irr

=lsinrl[ =o

usinrdr = _!"o,

rff= 2a
7t

130

131

42.

I = l[otn1x + y1 dxdy; D = [0, l] x[I, 2].

Calculdm, prin pdrfi, integrala Io =

l,

t = Jl otnlx + y) dxdy = Il o, fim1x + yl dx

Notdm f, : Jot f"i, + y) dx. Calcullm integralaprin

Jjr"1,+ y)dx=xtn(x+y)lf

,:
:

parfi gi obfinem:

- I:**=h(l+r)-

=h(l+y)-l

=ln(l + D-*lir+ yln(x+/)l;

Jjr

-fi**=

2tn2 -r

= I:2m:
22 -

4rn2_,?.

+ yln(l+ y)- ylny.

= llrfl*l+lyl)dxdy;

43.1

CautEm domeniul de definilie

l,',"0 ildy-

t,'ro,

Jltn0+

Ddy

Calculdm, prin parli, integrala

- f, ilnt,dt,+

r,

: !,'tnlt + y) dy = y

Calculdm, prin

t,

= 2lrr3

+ ln3

p5(i,

fln(t+ y)dy

,lli - f,
fia,

-In2

= 3 1n3 - 2ln2

integrala

y2

-,)l' -1rn.., *,)l'

'1, =
2 -!(,'
212')1,2
= 2rn3 -tn2 -l -.lE* !2 = 1tr: -1.
242224
ztn3-tn2

D:

UD,.

Dt = {(*, y)l x + y ( I, x e L},l), y e [0, 1]];

Dt:

7,

x e [0,

1],

y el-1, 0l];

{(x,

y)l-x* y <l,x

e [-1, 0],

y e[0,1]];

y)l - x - y al,x e [-1, Of, y e[-1, 0]].

Avem D, a D, n D3 n D+ = @ in afara unei mullimi de arie nul6

fin,

.lxl+) yl<1.

i =1,4

Dz = {(x, y) I x - y <

t, = ll l,h(1+ y) dy

= trr(r*,rrl,',,-

l=

Dq = {(x,

-1.

f -l+l dv
- 2 -l2Jt
l+y -' ln 2

y)dy

yli+ h(1 + y)lf =

2tn3
* * = -tnz -

= 2tn3 -tn2 - Ir', -

: 2ln3 - ln2 -l

1n(1

t, = llm6+

4tn2 - z +

Solufie:

3l-I--*l'+1.-I^
zll)q

132

l,

q + 1mt - - rnz + 1 = 211.3 +

= I :3 ln 3 -

],'*rfir"1, +y)dx= l,'tr"fr +D-t+71n(l +y)-yrnyldy=

+

dy:

ytnyo, =?, nrl'

Io: ),'e2
=rrnr-1.
" " -fJrtZ !ar=21n2-tl'
y.

Solufie:

r,

ll yhy

care

nu infl uenfe azd v aloarea integralei.

I[r(lxl+lyl)dxdy

= !d* !;..
00

'

(r*

y)dy

-l

-n

I* li-,

Q- fldy

{Lfi.'

(x+y)dy+

lhf.-,,-,

il(*-+)1,'.'**

-y)dy=

*'

. t;(* 4)1.,*. fl [-*.*),

=

-2]+t)*.I;(-,
IJ[-,' +x+r

. fl[-

*,

-***'*1'*')*.

o*

* I:(-

* - +ll_,,*

*..+)*.

f,[-.2 -**.2

+?x+r)*,:
133

-,
:r(

ol?a)*.,

I;(-

*.

_!*f

*l-l*-L-l*l*

*'
f,(- *' - * *
1

\321244321244)

-1.1)

*')*

1*

=r((3
-?*

: Iin.li -x l-x

r*1)=

=!t)(r')

6)

JOI

- v '-2*y dy= 1

2' (

x-2x2+2x3- t-

: IIr@*

y)dxdy; D : {(x,y)

e R2 | 1 <.x+

Y=

v e [1, 5], (u, v) e Dr

Avem T :D'

[1,3]

6.7.Probleme propuse

fI,3] x [], 5] -+ (x, y) e D.

+ D,T(u,v)=(x,

1. Fie funcfia

lr=*

l),7:1';'.

u' @rctg 5 - arctgt)du =

y2

admite

.(*

c)I:[cos'xdx;

x-, v

vz+'2
),

2x +Zry-2,v,)0,ty=
2

xe11,2);

x2+4

0.

Solufie:

L+x2

sunt primitive
E----"-'-- ale functiei

b)1=
' )ya+8x2+17-xeR:

vnde domeniul de defi-

nilie este limitat de planele de coordonate qi de planul x + y + z -I =

134

t2
2x
I= J,-+dx,
'

,,1-x'+3x-2

fi*fi-

-R,

primitive pe R.
3. calculafi urmitoarele integrale, utiliz,ind formulele gi regulile de
.a)

(x + y + z)dz =

12. Sa se verifice dacd, F: R _>

integrare:

t = [t[f*+y+ z)dxdydz,

!"*Ii-'(,-*' - xy+ y-*y- y' *

(*):

* rp

_26

!la.[i-* dyf'-'-'

"f

fx" x e O
2. 56 se verifice dacd .f : R -+ R, J@):1r,,,

I =1@rctS5-arctgl).
45. Sd se calculeze

-+ R,

fpeR.

tv= iJr--!-#udv
^,19410,,
lo(u,v)l
= 1l

:R

F(x)=1 si c:R-+R. G(x)=i*tt.keR,

/
"
J
3

r = y,@ + y) dxdy' = rrD

ff

du ,ril+v;
= Jl
1,3
; -t " at = !r3 {uz arctgilt,au

-il

-=
4

gi

[Y=I+v

,=

-9x2 +7x3 dx=

u=x+y)ze

Facem urmitoarele schimbiri de variabild:

=-

2 I,]

=/=!.

Solufie:

n=

)i,'*=
2

:!(r*-3x., +24)l' =t (,-,.

6(
+)L 6
;)

<3, x s y < 5x}.

3x+ 3x 2_-x r) ,t
- ld:
a

r11-t.r_1
44.

2
v -2xc y- v

d)

dy=

I = ,2x-3 -3x2 -+2x *'

' (*' + 4)(x' +1)

e)I=1,
4.

tin*

d*.
'l+cosx+cos'x
"

Sa se studieze natura urmitoarelor integrale improprii:

z4I=[*a-*dx; a>l;

135

..r

ot=li!]t-ax;
. ,u x"+l
.6
c) 1= )_*

BIBLIOGRAIIE

Ill

/ udr.

t2l

5. Sa se calculeze urmdtoarcle integrale Euler:

-.^ r--=

a1

I = ln tl x'

6.

t3l

.e-* dx;

b) 1= J-x3 .et-*dx;

t4l

e r = !)x5 .(1-x)3 dx;

tsl

d) 1=

filF

t6l
t1)

Sd se calculeze urmdtoarele integrale

curbilinii de spefa I:

t8l

I = Ir*ldt, y : y : *', r.[-1,1];

b) 1= lrdt, ,: x = acost) y =bsint,t e[0,2n).
a)

7.
formula:

iel
[10]

curbilinii de spela aII-a aria

tx=acos3t,!=asin3t,telO,2nf.
Se va folosi
f

SE se calcttleze cu ajutorul integralei

A=!l

2rv

I,

Editura DidacticS'gi

HALANAY Andrei, GOLOGAN Radu, TIMOTIN Dan, Elemente de analizd

matematicd, vol. I qi vol. 2, Editura Matrixrom, Bucuregti, 1997.
HARABOR Constantin, CATANA Aurelia, CATANA Alfr^, Analizd matematicd.
Exercilii, probleme Si indrumdri metodice. Clasele XI-XII, vol. 1, Editura Scorpion,
Bucureqti,1997.
KREINDLER Oscar, Curs de matemalici superioare, Edifura Tehdci, Bucuregti,
1956.
MUJA Aneta, A na I iz d m al em a t i c d, Editura Hyperion XXI, B ucure gti, 1 9 92.
MUJA Areta, DIATCU Eugeniu, Matematicd pentru econonripll, Editura Victor,
Bucure;ti,1999.

.(Jr-*)'a*.

determinatd de curba

CHIFAN Neculai, Matematici aplicate in economie, vol.

Pedagogica, Bucuregti, 2004.

[11]

lt2l

xdy+ydx.
l

8. Sd se calculeze masa gi centrul de greutate al firelor materiale

av6nd forma curbei y:x(t) = aeost, y(t)= asint, z(t)=bt, t el1,2n),
a > 0 qi densitatea liniara p(x, y, z)

:7

l14l

TURBATU Stelian, FIALANAY Andrei, OLARru Yaher, Analizd matematicd,

Editura Didacticl gi Pedagogicd, Bucureqti, 1983.
ZBURLAN Silvil, Principiile fundamentale ale malematicii
matematicd), Editura Academiei Rom6ne, Bucwegti, 1991.

(eclii de

analizd

9. Sd se verifice daci expresia o=(4x+8y)dx+(8x-5y)dy

diferenliald totald gi, in caz aftrmativ, sI

l3l

OLARIU Valter, OLTEANU Octav, Analizd matematicd. Calcul diferenyial Si

integral, Editura Semne, Bucuregti, 1999.
OLARru Valter, OLTEANU Octav, Funclii trigonometrice. Teorie Si aplicaJii,
Editura Victor, Bucure$ti, 2001.
POPOUCru Nicolae, Matematici speciale. Teorie Si aplicalii, vol. 1, Editura
Academiei Tehnice Militare, Bucuregti, 1995.
RO$CULET Marcel, CRAIU Mariana, Culegere de probleme de analizd matematicd,Edittxa Didactic6 qi Pedagogici, Bucuregti, 1976.
SIRETCHI Gheorghe, Calcul diferenltal Si integral, vol. 1, vol. 2,Editura gtiintifica
qi Enciclopedicd, Bucuregti, 1 985.
STANA$ILA Octavian, Analizd matematicd, Editura Didacticd gi Pedagogic[,
Bucureqti, 1981.

se calculeze

primitiva

este

sa.

10. Sd se calculeze urmdtoarele integrale duble:

a)

,l
nl - x2
(t-"'-.y")dy;
I= )odx)o

a1

t = [oayll!, *t,d*, o>o;

Ot=

llr-ftdxdy,
y'

D=

{(x,y)e

R2 1x2 + y2

<t,x, y e R*}.

'lt-

t36

13'.7