Adrian Zanoschi Gheorghe Iurea

45
Gabriel Popa Petru Rducanu
Ioan erdean

A
EL
Bacalaureat 2023
Matematic
AL
R
M_mate-info
PA

Teme recapitulative
65 de teste, dup modelul M.E.
A

Breviar teoretic
R
U
IT
ED

Editura Paralela 45
 Acest auxiliar didactic este aprobat pentru utilizarea în unitile de învmânt
preuniversitar prin O.M.E.C. nr. 3022/08.01.2018.
Lucrarea este elaborat conform programei colare în vigoare pentru bacalaureat.

45
Redactare: Iuliana Ene
Corectur: autorii

A
Tehnoredactare: Mioara Benza
Pregtire de tipar: Marius Badea
Design copert: Mirona Pintilie

EL
Editura Paralela 45

'HVFULHUHD&,3D%LEOLRWHFLL1DĠLRQDOHD5RPkQLHL

AL
%DFDODXUHDWPDWHPDWLFă0BPDWHLQIRWHPHUHFDSLWXODWLYH
 GHWHVWHGXSăPRGHOXO0(EUHYLDUWHRUHWLF / Adrian Zanoschi,
Gheorghe Iurea, Gabriel Popa, .... - Piteti : Paralela 45, 2022
Conine bibliografie
ISBN 978-973-47-3696-6
R
I. Zanoschi, Adrian
II. Iurea, Gheorghe
PA

III. Popa, Gabriel

51
A
R
U
IT
ED

Copyright ¤ Editura Paralela 45, 2022

Prezenta lucrare folosete denumiri ce constituie mrci înregistrate,
iar coninutul este protejat de legislaia privind dreptul de proprietate intelectual.
www.edituraparalela45.ro
 1.1. Mulimi i elemente de logic matematic

45
Cuvânt-înainte

Examenul de bacalaureat reprezint pentru fiecare tânr o plac turnant în de-

A
venirea lui intelectual i personal, având menirea de a certifica pregtirea tiinific
i competenele dobândite în liceu, dar i de a deschide un orizont profesional sau

EL
academic adecvat fiecruia. În consecin, performana la acest examen, i îndeosebi
la disciplina matematic, presupune un efort de pregtire constant, atât pentru par-
curgerea coninuturilor, cât i pentru fixare, sistematizare, recapitulare. Lucrarea de
fa îi propune s fie un ghid eficient, cu o strategie complet, care s rspund
tuturor exigenelor disciplinei i probelor de examen.

AL
Prima parte a lucrrii conine probleme grupate pe teme, urmrind acoperirea
complet a programei. Acolo unde o anumit tem nu era destul de bine reprezentat,
în variantele examenelor din anii precedeni, au fost adugate probleme clasice, pentru
o mai bun aprofundare a subiectului. Astfel, un elev îi poate alege singur un capitol
R
pe care vrea s îl repete i gsete în carte un numr suficient de exerciii cu ajutorul
crora s-i ating scopul. Problemele sunt însoite de soluii detaliate i de comentarii
metodice, unele dintre ele având chiar mai multe rezolvri.
PA

Partea a doua cuprinde 65 de teste, însoite de rspunsuri i de rezolvri, iar la

sfârit exist un breviar teoretic, care conine principalele noiuni prevzute în
program.
Cartea se adreseaz celor care se pregtesc pentru bacalaureatul la matematic,
indiferent de profilul liceului pe care îl urmeaz. Din acest motiv, problemele sunt
structurate pe dou niveluri, cele mai dificile fiind evideniate printr-o stelu. Elevii
A

care nu urmeaz profilul matematic-informatic pot parcurge doar problemele fr

stelu.
R

Lucrarea poate fi folosit i pentru învarea curent, deoarece permite elevilor

s se antreneze în condiii reale, de bacalaureat. Ea se poate dovedi un instrument util
profesorilor i elevilor în vederea recapitulrii materiei la finalul unui capitol sau la
U

sfâritul anului colar.

IT

Autorii
ED

5
 1.1. Mulimi i elemente de logic matematic

Teme recapitulative

45
Clasa a IX-a

A
EL
1.1. Mulimi i elemente de logic matematic

2. Ordonai cresctor numerele a = 2,5(1), b =

AL
1. Se consider intervalele A = (–4, 4] i B = (–2, 7). Determinai (A ∩ B) ∩ ].
5
2
, c = 2,(51) i d = 2,51.
−1
R
§ 21 14 ·§ 2·
3. Artai c numrul a = ¨ 168 + 4 −6 ¸¨ 4 ¸ este natural.
© 2 3 ¹© 3¹
PA

1 1 1
4. Artai c numrul b = + + ... + este natural.
1+ 2 2+ 3 8+ 9
5. Se consider numerele a = 98 − 32 − 8 i b = 162 + 18 + 72. Calculai
media aritmetic i media geometric ale numerelor a i b.
( )
2
6. Determinai numerele raionale a i b, tiind c 2+ 6 = a −b 3.
A

7. Demonstrai c, dac x ∈ [0, 51], atunci numrul a = x + 49 + x + 625 se afl

R

în intervalul [32, 36].

8. Fie E(x, y) = x 2 − 2 x + 5 + y 2 + 6 y + 10 , unde x, y ∈ \. Artai c E(x, y) ≥ 3,
U

pentru orice x, y ∈ \.
9. Stabilii câte numere iraionale conine mulimea { 1, 2, 3, ..., 199, }
200 .
IT

10. Calculai:
ª5º ª 5º
a) « » + « − » ; b) {1,64} – {–2,36};
ED

¬3¼ ¬ 2¼
c) ª¬ 2 º¼ + ª¬ 3 º¼ + ª¬ 2 + 3 º¼ ; d) { 2 } + { 3} − { 2+ 3 . }

7
 Enunuri • Clasa a IX-a

11. Rezolvai în \ ecuaiile:

a) |x – 2| = 5; b) |x – 1| + |2 – 2x| = 12;

45
c) |1 – 2x| = |x + 4|; d) |x2 – 1| + |x + 1| = 0.
12. Rezolvai în \ inecuaiile:
a) |1 – 2x| ≤ 3; b) |x + 3| ≥ 4.
13. Determinai numrul elementelor mulimii A = {x ∈ ] | µ2x + 1µ ≤ 100}.

A
14. Artai c valoarea expresiei E(x) = |4x – 8| – 2|4 – 2x| nu depinde de numrul real x.
15. Demonstrai c |2x – 3| + 2|x – 1| ≥ 1, pentru orice numr real x.

EL
16. Demonstrai c x2 + 3x + 3 > 0, pentru orice x ∈ \.
17. Fie E(x) = x4 + x3 + 2x2 + x + 1, unde x ∈ \. Demonstrai c:
a) E(x) = (x2 + 1)(x2 + x + 1), oricare ar fi x ∈ \;
3
b) E(x) >
4
, oricare ar fi x ∈ \. AL
18. Demonstrai c, dac x, y ∈ [2, ∞), atunci xy – 2x – 2y + 6 ∈ [2, ∞).
R
19. Demonstrai, prin inducie, c urmtoarele egaliti sunt adevrate pentru orice
n ∈ `*:
PA

a) 1 + 3 + 5 + … + (2n – 1) = n2;
1 1 1 n
b) + + ... + = .
1⋅ 5 5 ⋅ 9 (4n − 3)(4n + 1) 4n + 1
20. Demonstrai, prin inducie, c urmtoarele inegaliti sunt adevrate pentru orice
numr natural n care îndeplinete condiia indicat:
A

a) 2n > 2n + 1, n ≥ 3;
1 3 5 2n − 1 1
b) ⋅ ⋅ ⋅ ... ⋅ < , n ≥ 1.
R

2 4 6 2n 2n + 1
21. Demonstrai c numrul 13n + 7n – 2 se divide cu 6, oricare ar fi n ∈ `.
U

22. Aflai câte numere naturale de trei cifre au suma cifrelor egal cu 25.
23. Stabilii câte numere naturale de patru cifre se pot forma utilizând cifrele 0, 1, 2, 3.
IT

24. Stabilii câte numere naturale de trei cifre distincte se pot forma utilizând cifrele
1, 2, 3, 4, 5.
25. Aflai câte numere de trei cifre au exact dou cifre egale.
ED

26. Aflai câte numere naturale de trei cifre au produsul cifrelor egal cu 0.
27. Se consider mulimea A = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7}. Aflai câte perechi (a, b) ∈ A × A
au proprietatea c produsul a ⋅ b este impar.

8
 1.2. Progresii
28. Se consider mulimea A = {1, 2, 3, …, 199, 200}.
a) Aflai câte dintre elementele mulimii A se divid cu 6 i cu 8.

45
b) Aflai câte dintre elementele mulimii A se divid cu 6, dar nu se divid cu 8.
c) Determinai câte dintre elementele mulimii A se divid cu 6 sau cu 8.

1.2. Progresii

A
1. Determinai primul termen al progresiei aritmetice a1, a2, 13, 17, 21, … .

EL
2. Fie (an)n ≥ 1 o progresie aritmetic de raie 2, în care a3 + a4 = 8. Determinai a1.
3. Se consider progresia aritmetic (an)n ≥ 1, astfel încât a3 = 5 i a5 = 9. Calculai
suma primilor apte termeni ai progresiei.
4. Stabilii dac numrul 2007 aparine progresiei aritmetice 2, 7, 12, 17, … .

6.
7.
Calculai suma 1 + 4 + 7 + … + 31.
AL
5. Determinai numrul real x, tiind c numerele 2, x i x + 4 sunt în progresie
aritmetic.

Determinai numrul natural n din egalitatea 1 + 5 + 9 + … + n = 231.

R
8. Artai c irul (an)n ≥ 1, an = 3n – 2 este o progresie aritmetic. Determinai n,
dac a1 + a2 + … + an = 51.
PA

9. Calculai suma primilor 20 de termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1, dac:

a4 – a2 = 4 i a1 + a3 + a5 + a6 = 30.
10. Gsii suma primilor 20 de termeni ai progresiei aritmetice (an)n≥1, dac:
a6 + a9 + a12 + a15 = 20.
11. Fie (an)n≥1 un ir cu proprietatea c a1 + a2 + ... + an = n2 + 2n, oricare ar fi n ∈ `*.
A

Artai c irul (an)n≥1 este o progresie aritmetic.

12*. Demonstrai c nu exist nicio progresie aritmetic având ca termeni (nu neaprat
R

consecutivi) numerele 1, 2 i 3 .
13 . Se consider mulimea M = {1, 2, …, 10}. Câte progresii aritmetice de trei ele-
*
U

mente, cu raia pozitiv, se pot forma cu elementele lui M?

14. Determinai numrul real pozitiv x, tiind c x, 6 i x – 5 sunt în progresie geome-
tric.
IT

15. Determinai primul termen al progresiei geometrice cu termeni pozitivi b1, 6, b3,
24, … .
16. tiind c doi termeni ai unei progresii geometrice sunt b3 = 2 i b5 = 4, determi-
ED

nai b7.
17. Calculai raia progresiei geometrice (bn)n ≥ 1, cu termeni pozitivi, dac b1 + b2 = 3
i b3 + b4 = 12.

9
 Enunuri • Clasa a IX-a
7
18. Determinai primul termen i raia unei progresii geometrice, dac a1 + a4 = ,
16

45
7
iar a1 − a2 + a3 = .
8
1 1 1
19. Se consider numrul real s = 1 + + 2
+ ... + 2008 . Demonstrai c s ∈ (1, 2).
2 2 2
Artai c 2(1 + 3 + 32 + … + 38) < 39.

A
20.
21. Calculai s = 1 – 2 + 22 – 23 + … + 2100.
22. Artai c irul (bn)n ≥ 1, bn = 6 ⋅ 2n – 2, n ≥ 1 este o progresie geometric. Deter-

EL
minai n dac b1 + b2 + … + bn = 93.
23. Fie (bn)n ≥ 1 un ir cu proprietatea c b1 + b2 + … + bn = 10n – 1, oricare ar fi n ∈ `*.
Artai c irul (bn)n ≥ 1 este o progresie geometric.

AL
24. Determinai numerele reale a, b, dac numerele 2, a, b sunt în progresie geo-
metric, iar numerele 2, 4, a sunt în progresie aritmetic.
25 . Fie (xn)n ≥ 0 un ir pentru care x0 = 1, iar 2xn+1 = xn + 2, oricare ar fi n ∈ `.
*

a) Artai c irul (bn)n ≥ 1 definit prin bn = xn – xn–1, oricare ar fi n ∈ `*, este o

R
progresie geometric.
b) Determinai formula termenului general al irului (xn)n ≥ 0.
PA

1.3. Funcii. Funcia liniar

1. a) Se consider funcia f : \ → \, f (x) = − x − 1. Calculai produsul P = f (− 9) ⋅
A

⋅ f (− 8) ⋅ ... ⋅ f (8) ⋅ f (9).

b) Se consider funcia f : \ → \, f (x) = x2 + 2x + 3. Calculai suma S = f (1) +
R

+ f (2) + ... + f (10).

x +1
c) Se consider funcia f : \* → \, f (x) = . Calculai produsul P = f (1) ⋅
U

x
⋅ f (2) ⋅ ... ⋅ f (100).
2. Determinai numrul funciilor f : {1, 2, 3, 4}→ {1, 2, 3, 4, 5, 6} cu proprietatea:
IT

a) f (1) = f (3); b) f (1) ≠ f (3); c) f (1) = 2 f (3).

3. Determinai numrul funciilor f : {0, 1, 2}→ {0, 1, 2} astfel încât f (1) ⋅ f (2) = 0.
ED

4. Determinai domeniul maxim de definiie al funciei f : D → \, unde:

x x
a) f (x) = ; b) f (x) = ; c) f (x) = x 3 − x 2 .
x −9
2
x − 3x + 2
2

10
 1.3. Funcii. Funcia liniar
x2 + 5x + 6
5. Se consider funcia f : \ \ {1} → \, f (x) = . Determinai
x −1

45
coordonatele punctelor de intersecie dintre graficul funciei f i axele de coordonate.
1
6. a) Artai c funcia f : \* → \, f (x) = x3 − este impar.
x
b) Artai c funcia f : \ → \, f (x) = x2 + |x| este par.

A
c) Determinai numrul funciilor impare f : {− 1, 0, 1}→ {− 1, 0, 1}.
x + 1½
7. Demonstrai c 3 este o perioad a funciei f : \ → \, f (x) = ­®

EL
¾ (unde {⋅}
¯ 3 ¿
reprezint partea fracionar).
8. Se consider funcia f : \ → \, f (x) = x + x2. Calculai (f ) f ) f )(1).

funciile f ) g i g ) f. AL
9. Se consider funciile f, g : \ → \, f (x) = x − 1 i g(x) = x2 + 1. Determinai

10. Se consider funciile f, g : \ → \, f (x) = ax + b i g(x) = x2 − x. Determinai

R
numerele reale a i b, astfel încât f ) g = g ) f.
11. Fie funciile f : (0, +∞) → (1, +∞), f (x) = x2 +1 i g : (1, +∞) → (0, +∞), g(x) =
PA

= x − 1 . Determinai funciile f ) g i g ) f. Sunt egale funciile f ) g i g ) f ?

­2 − 3x , x < 2
12*. Se consider funciile: f, g : \ → \, f (x) = ® , iar g(x) =
¯ x − 1, x ≥ 2
­ x − 1, x < 0
= ® . Determinai f + g, f – g, f ⋅ g i f ) g.
¯2 x − 4, x ≥ 0
A

13. a) Se consider dreapta de ecuaie d : 2x + y − 1 = 0. Determinai funcia care are

R

ca grafic dreapta d.
b) Exist o funcie al crui grafic s fie dreapta d' : 2x + 1 = 0? Dar pentru dreapta
U

d'' : 2y + 1 = 0?
14. Determinai funcia de gradul I al crei grafic trece prin punctul A(0, − 2) i
IT

pentru care f (1) = 2.

­2 x + 1, x < 1
15. Fie funcia f : \ → \, f (x) = ® . Determinai numrul real a, tiind c
¯ x − 1, x ≥ 1
ED

punctul A(a, 2) se afl pe graficul funciei f.

16. Se consider funcia f : \ → \, f (x) = 2x – 6. Determinai aria triunghiului
format de graficul funciei f i axele sistemului de coordonate.

11
 Enunuri • Clasa a X-a

Clasa a X-a

45
2.1. Radicali i logaritmi

A
1. Artai c:

EL
7 8 1
a) 2 14 − −5 = ; b) 3 + 11 − 6 2 − 5 − 2 6 = 3 ;
2 7 14
c) 6 + 8 + 12 + 24 = 1 + 2 + 3 .

AL
2. Se consider numerele a = 3 − 3 i b = 3 + 3 . Artai c

3. Artai c numrul a = 17 + 12 2 − 3 − 2 2 − 6 + 4 2 ∈ _.
1 §a b·
¨ + ¸ ∈ _.
6©b a¹
R
4. Calculai ª¬ 2 − 3 3 º¼ ([x] reprezint partea întreag a lui x).
5. Aducei la o form mai simpl:
PA

3
a) 3
2 2− 2; b) 6 ⋅ 3 18 : 6 ;
2
c) 2 −1 ⋅ 4 3 + 2 2 ; d) 27 ⋅ 3 3 3 ⋅ 3 9 3 .
7
x3 y § 12 y ·
6. a) Aducei la forma cea mai simpl: E ( x, y ) = 4 : ¨ 8 ¸ , unde x, y ∈
A

y2 x ¨© x ¸¹
∈ (0, +∞).
R

4 4 27 9 16
b) Artai c numrul a = 3 ⋅ este raional.
3 ⋅ 3 2 312 3
U

7. Se consider E(x) = x 3 x 2 x , unde x  0. Calculai E(a), unde a = 11 8 .

8. a) Fie a = 2 ⋅ 4 2 ⋅ 8 2 ⋅ 16 2 i b = 16 2 . Artai c a ⋅ b este numr raional.
IT

b) Artai c numrul a = 3 + 5 ⋅ 3 5 − 1 ⋅ 6 7 − 3 5 ∈ _.
k
3 7−k §1·
⋅ ¨ ¸ = x, pentru orice x > 0.
ED

5
9. Determinai numrul natural k, dac ( x )
© x¹
10. Ordonai cresctor numerele:
3 4 3 4 3
a) 2, 4 i 5; b) 2 2, 27 3 i 4.

24
 2.1. Radicali i logaritmi
11. Comparai numerele:
a) a = 2 + 7 i b = 3+ 6 ; b) a = 13 − 12 i b = 12 − 11 .

45
12. Comparai numerele a = 1 + 2 i b = 3 2 + 3
13. Calculai:
4 2
a) log2 8 2 ; b) log2 0,125; c) log 4 3 2; d) log2 ;

A
2 3
2
e) 41−log2 8
.

EL
1 1
14. Ordonai cresctor numerele a = − 3 64, b = log 3 i c = log 2 .
27 32
15. a) Artai c numrul a = log4 8 + log9 27 − 3 8 este natural.
b) Demonstrai c numrul b = log 3 3 3 + log 1 4 este întreg.

16. Calculai:
( )
a) log2 6 + 8 + log2 6 − 8 − log27;( )
AL 2

b) lg 0,01 + 2log2 3 − 9log3 5 ;

R
log 3 5 ⋅ log7 11
c) log 2 3 ⋅ log 3 5 ⋅ log5 8 ; d) .
log 7 5 ⋅ log 3 11
PA

17. Calculai:
a) log2 8 ⋅ log3 9 ⋅ log5 5; b) log2 8 2 – log3 3 3.
18. Aducei la o form mai simpl:
1 2 3
a) log 3 9 + log 1 3 ; b) + − ;
A

3
log 3 2 log 9 4 log 27 8
c) log11 3 ⋅ log 7 5 − log 7 3 ⋅ log11 5 .
R

19. Artai c numrul a este raional, unde:

log 2 24 log 2 192
a) a = log25100 ⋅ log1625 – 2log165; b) a = − ;
U

log 96 2 log12 2
log 2 12 log 2 6
c) a = log2 9 + − .
IT

log 3 2 log 24 2
9 3
20. Artai c numrul a = log 3 + log 1 este natural.
2+ 3 3 5+2 6
ED

21. Care numr este mai mare?

a) log3 5 sau log3 4; b) log2 3 sau 2; c) log0,3 2 sau log0,3 3;
d) log 1 4 sau –1; e) log3 5 sau log4 5.
3

25
 Enunuri • Clasa a X-a
22. Demonstrai c:
3
b) 1 < log 3 4 <

45
a) 0 < log3 2 <1; ; c) log3 4 < log4 9.
2
3
23. a) Artai c < log2 3 < 2.
2
b)* Calculai partea întreag a numrului a = log2 3 + log3 2.

A
24. Dac log3 2 = a, calculai log12 18 în funcie de a.
25. Dac log40 100 = a, calculai log20 50.

EL
2 + 2a
26. tiind c log12 18 = a, artai c log24 36 = .
5− a
5 1
27. tiind c log2 5 = a, calculai log5 + în funcie de a.
12 log 3 5
28. Artai c:
a) 4lg 5 = 5lg 4 ;
a
29. a) Dac notm log2 5 = , artai c 2a = 5b .
b) AL
4
2lg 3 = ( 3)
lg 2
.
R
b
b) Demonstrai c log2 5 este numr iraional.
PA

2.2. Numere complexe

1. Se consider numerele complexe z1 = 3 – 2i i z2 = –4 + 3i. Calculai z1 + z2;
3z1 – 2z2.
A

2. Calculai: a) i ⋅ i2 ⋅ … ⋅ i10; b) 1 + i + i2 + … + i10.

3. Calculai:
R

a) (1 – i)(1 + 2i) – 3(2 – i); b) (2 + i)(3 – 2i) – (1 – 2i)(2 – i);

2
1 + 4i 1 − 4i § 1 1 ·
U

c) + ; d) ¨ − ¸ ;
4 + 7i 4 − 7 i ©1− i 1+ i ¹
§ (1 − 2i )( 3i − 1) ·
4 24
§1− i ·
IT

e) ¨ ¸ ; f) ¨ ¸ .
© 5 ¹ © 2¹
4. Demonstrai c:
ED

25 25 1 + 3i 1 − 3i
a) + ∈ ]; b) + ∈ \; c) (1 + i 3)3 ∈ ];
4 + 3i 4 − 3i 1 − 3i 1 + 3i
d) (1 + i 3) 2 + (1 − i 3) 2 ∈ ]; e) (1 – i)24 ∈ \.

26
 2.2. Numere complexe
5. Determinai:
2 + 3i
a) partea imaginar a numrului z =

45
;
3 − 2i
2−i
b) partea real a numrului z = ;
3i + 4
5 + 8i
c) partea real i partea imaginar ale numrului complex z = ;

A
8 − 5i
d) partea imaginar a numrului complex z = (1 + i)10 + (1 – i)10.

EL
6. a) Determinai a ∈ \ pentru care z = 3(a – 2i) – 2i(3a – i) este numr real.
2+i
b) Determinai a ∈ \, tiind c z = este numr real.
a (1 + i ) + i
1 + 2x 2 + y
7. a) Determinai x, y ∈ \, astfel încât +
AL
1 − 2i 1 + 2i
=i.

b) Determinai a, b ∈ \, astfel încât s avem egalitatea (1 − i 3)3 = a + ib .

8. Determinai forma algebric a numerelor complexe:
R
103 2 9
§ 2· 1− i §1− i · §1− i ·
a) z = 2 ¨¨ ¸¸ + i ;
102
b) z = 1 + +¨ ¸ + ... + ¨ ¸ .
©1+ i ¹ 1+ i ©1+ i ¹ ©1+ i ¹
PA

9. Determinai conjugatul numrului i3 + 2.

10. Fie z un numr complex. Artai c i(z – z ) este numr real.
−1 + i 3
11. Se consider numrul complex z = .
2
A

1
a) Calculai z + . b) Artai c z2 = z.
z
R

12. Determinai z ∈ ^, dac:

z + 7i
U

a) z + 3i = 6z ; b) 2 z + z = 3 + 4i; c) = 6.
z
13. Determinai numerele complexe z care verific egalitatea z 2 = i z .
IT

14. Calculai modulele numerelor complexe:

8+i
z1 = (3 – 4i)(1 + i); z2 = 2 − 1 + i ( 2 + 1); z3 = ;
ED

7 − 4i
z4 = ( 2 − i )( 3 + i ); z5 = (2 + 3i ) 2 ; z6 = (2 − i )3 + (2 + i )3 .
15. Fie z = a + 2i, a ∈ \. Calculai |z|, tiind c 1 + i(z + z ) ∈ \.

27
 Enunuri • Clasa a X-a
16. Rezolvai în mulimea numerelor complexe ecuaiile:
a) z2 = –9; b) z2 – 2z + 2 = 0; c) z2 – 8z + 25 = 0; d) z2 = 2i.

45
17. Fie z1, z2 soluiile ecuaiei 2z + z + 50 = 0. Calculai |z1| + |z2|.
2

18. Rezolvai ecuaia x2 – (a + i)x + 1 + i = 0, a ∈ \, tiind c are o soluie real.

19. Se consider funcia f : ^ → ^, f (z) = 3z – 4z .

A
a) Artai c f (a + bi) = –a + 7bi, a, b ∈ \.
b) Artai c (f D f)(z) = 25z – 24z .

EL
c) Artai c f (z) = 0 dac i numai dac z = 0.
20*. Fie z = 1 + i + i2 + … + in, n ∈ `.
a) Dac n = 102, calculai |z|. b) Determinai n, astfel încât z ∈ \.
21*. Fie z ∈ ^, astfel încât (z + i)10 + (z – i)10 = 0.
a) Artai c |z + i| = |z – i|. AL
b) Demonstrai c z ∈ \.
R
2.3. Funcii
PA

1. Determinai domeniul maximal de definiie D al fiecreia dintre funciile:

a) f (x) = x( x − 1) + x( x + 1) ; b) f (x) = x + log 2 (2 − x − x 2 ) ;
1
x +1 1
c) f (x) = x + lg ; d) f (x) = 2 x + .
2− x x −1
A

1
2. a) Se consider funcia f : \ → \, f (x) = 3
. Calculai (f D f )(512).
x
R

1
§ 1·
b) Fie f : \ → \, f (x) =
*
. Calculai (f D f) ¨ − ¸ .
2x
© 2¹
U

c) Se consider funcia f : (0, ∞) → \, f (x) = log2 x. Calculai (f D f)(256).

1 §1· 1 §1· 1 §1·
IT

3. Calculai S = f (1) + f ¨ ¸ + f ¨ ¸ + ... + f ¨ ¸ , n ∈ `*, unde:

2 © 2¹ 3 ©3¹ n ©n¹
lg(1 + x)
f ( x) = , x ∈ (0, ∞).
ED

x
4. Se consider funcia f : \ → \, f (x) = 1 – 2x. Demonstrai c funcia f D f D f este
strict descresctoare.

28
 Enunuri • Clasa a XI-a

Clasa a XI-a

45
A
3.1. Permutri

EL
§1 2 3· §1 2 3 ·
1. Se consider permutrile  = ¨ ¸ i = ¨
2 –2
¸ . Calculai  , ,  , .
© 3 1 2 ¹ © 1 3 2 ¹
§1 2 3 4 5· §1 2 3 4 5·
2. Fie permutrile σ = ¨ ¸ i = ¨ 5 2 4 3 1 ¸ . Calculai ( ) ,
–1

© 3 1 2 5 4 ¹ © ¹
 –1, –1 i artai c ( ) –1= –1  –1.

3. Se consider permutarea  = ¨
§1 2 3 4·
© 4 3 1
AL
2
¸ ∈ S4. Calculai σ .
¹
2009
R
§1 2 3· § 1 2 3·
4. Se consider permutrile  = ¨ ¸ i τ = ¨ ¸ . Determinai x ∈ S3,
©3 1 2¹ © 2 1 3¹
PA

tiind c σxτ = e.
5. Se consider urmtoarele permutri de gradul patru:
§1 2 3 4· §1 2 3 4 ·
= ¨ ¸, = ¨ ¸.
© 2 1 3 4¹ ©1 3 2 4 ¹
a) Artai c σ2 = τ2 = e, σ–1 = σ, τ–1 = τ i στ ≠ τσ.
A

b) Determinai o permutare α ∈ S4, astfel încât α–1 ≠ α.

§1 2 3·
6. Se consider permutarea σ = ¨ ¸ ∈ S3.
R

©3 1 2¹
a) Calculai σ3.
U

b) Rezolvai ecuaia σ2009 ⋅ x = e, x ∈ S3.

§ 1 2 3· §1 2 3 ·
7. Fie σ = ¨ ¸ ∈ S3 i τ = ¨ ¸ ∈ S3.
IT

©3 2 1¹ ©1 3 2 ¹
a) Calculai στ i τσ.
b) Rezolvai ecuaia σx = τ.
ED

8. Determinai semnul fiecreia dintre urmtoarele permutri:

§ 1 2 3· §1 2 3 4· §1 2 3 4 5·
σ1 = ¨ ¸ , σ2 = ¨ ¸ , σ3 = ¨ ¸.
©3 2 1¹ ©2 4 3 1¹ ©3 5 1 2 4¹

48
 3.2. Matrice

§ 1 2 3 4 5 6·
9. Se consider σ = ¨ ¸ ∈ S6.
© 2 4 5 3 6 1¹

45
a) Determinai σ–1.
b) Artai c σ i σ–1 au acelai numr de inversiuni.
§1 2 3 4 5 6 7 8 9 ·
10. Fie permutarea σ = ¨ ¸ ∈ S9. Determinai i i j,
©1 2 7 4 i 5 6 j 9 ¹

A
astfel încât σ s fie o permutare par.
§ 1 2 3 4 5·

EL
11. Se dau permutarea σ = ¨ ¸ ∈ S5 i mulimea A = {σ | n ∈ ` }.
n *

© 2 3 4 5 1 ¹
a) Determinai numrul elementelor mulimii A.
b) Artai c toate elementele mulimii A sunt permutri pare.
§ 1 2 3 4 5 6·
12. Fie σ = ¨
© 4 5 2 3 6 1¹
¸ ∈ S6 .
AL
a) Determinai numrul inversiunilor permutrii σ.
b)* Artai c ecuaia x4 = σ nu are nicio soluie în S6.
R
3.2. Matrice
PA

­°§ a11 a12 · ½°

1. Câte elemente are mulimea M = ®¨ ¸ aij ∈ ], aij ≤ 2, i,j = 1, 2 ¾ ?
¯°© a21 a22 ¹ ¿°
§2 1· §1 2·
2. Se dau matricele A = ¨ ¸ i B = ¨
t
¸ . Calculai A + B, 2A – 3B, A + A .
A

© −1 3 ¹ © 3 −4 ¹
§ −1 1 ·
§ 1 −1 0 ·
R

¨ ¸
3. Se consider matricele A = ¨ ¸ i B = ¨ 0 2 ¸ . Calculai A ⋅ B i B ⋅ A.
© 2 1 −1¹ ¨ 1 −1¸
© ¹
U

§ 4 −2 · § −4 1 · §a b·
4. Fie matricele A = ¨ ¸, B = ¨ ¸ i X = ¨ ¸ din M2(\). Calculai
©2 0¹ © 2 −3 ¹ ©c d¹
IT

a + b + c + d, tiind c 2X – AB = A.
§ 1 x · § x + y 1 · § −1 4 ·
5. Determinai x, y, z ∈ \, tiind c 3 ¨¨ 0 −1¸¸ − 2 ¨¨ −1 z ¸¸ = ¨¨ 2 −9 ¸¸ .
ED

¨z 1 ¸ ¨ 2 y ¸¹ ¨© 5 3 ¸¹
© ¹ ©

49
 Enunuri • Clasa a XI-a
§ 2k 2k ·
6. Se consider matricea Ak = ¨ ¸ . Determinai matricea B = A1 + A2 + ... + An,
© −1 0¹

45
unde n∈ `*.
§ x 1 1·
7. Se consider matricea A( x) = ¨¨ 1 x 1 ¸¸ , unde x este un numr real.
¨1 1 x¸

A
© ¹
a) Calculai suma elementelor matricei A(x + 1) – A(x).
b) Determinai x ∈ \, tiind c 5A(x) – (A(x))2 = 4I3.

EL
n +1·
¦ A(k ) = nA §¨©
n

¸ , pentru orice n ∈ ` .
*
c) Demonstrai c
k =1 2 ¹
§ 1 x x ·

© ¹ AL
8. Se consider matricea A( x) = ¨¨ x 1 x ¸¸ , unde x este un numr real.
¨ x x 1¸
a) Artai c A(–2) + A(–1) + A(0) + A(1) + A(2) = 5I3.
b) Artai c A(1) ⋅ A(2) = 5A(1).
R
c) Determinai numerele naturale x i y astfel încât suma elementelor matricei
A(x) ⋅ A(y) s fie egal cu 27.
PA

§a b·
9. Dac A = ¨ ¸ ∈ M2(^), atunci numrul tr(A) = a + d se numete urma
©c d¹
matricei A.
a) Artai c tr(X + Y) = tr(X) + tr(Y), tr(XY) = tr(YX) i tr(λX) = λtr(X), oricare ar
fi X, Y ∈ M2(^) i λ ∈ ^.
A

b)* Demonstrai c nu exist X, Y ∈ M2(^) astfel încât I2 = XY – YX.

R

­° §a b· ½°
10. Se consider mulimea G = ® X = ¨ ¸ a, b ∈ \, a > 0 ¾ .
¯° © 0 1¹ ¿°
U

a) Artai c, dac A, B ∈ G, atunci AB ∈ G.

b) Determinai dou matrice C, D ∈ G pentru care CD ≠ DC.
c) Artai c dac A ∈ G, atunci I2 – A + A2 ∈ G.
IT

§ 0 −1·
11. Se consider matricea A = ¨ ¸ ∈ M2(\). Artai c dac X ∈ M2(\)
©1 0 ¹
ED

§ a −b ·
verific relaia AX = XA, atunci exist a, b ∈ \ astfel încât X = ¨ ¸.
©b a ¹

50
 3.2. Matrice
2017
§ 1 −1·
12. Determinai matricea ¨ ¸ .
© 1 −1¹

45
§ 0 −1·
13. Se consider matricea A = ¨ ¸ ∈ M2(\). Calculai A .
2017

©1 0¹
§1 0 1·
14. Fie A = ¨¨ 0 ¸
0 0 ¸ ∈ M3(\). Calculai An (n ∈ `*).

A
¨1 0 1 ¸¹
©

EL
§1 1 1·
15. Fie A = ¨¨ 0 ¸
1 1¸ ∈ M3(\) i B = A – I3.
¨0 0 1¸¹
©
a) Calculai B2 i B3.
b) Calculai An (n ∈ `, n ≥ 2).

16. Calculai Bn (n ∈ `*), tiind c B = ¨

© sin t
§ cos t AL
− sin t ·
cos t ¹
¸.
R
§ 3 −1 ·
17*. Se consider matricea A = ¨ ¸ . Calculai An (n ∈ `*).
¨ 1 ¸
© 3 ¹
PA

§ 5 10 · §1 + 5a 10a ·
18*. Fie matricele A = ¨ ¸ i B = ¨ ¸ , unde a ∈ \. Calculai A i
n

© −2 −4 ¹ © −2 a 1 − 4 a ¹
B (n ∈ ` ).
n *

§ 1 + 2a 2a ·
19. Se consider matricea X (a ) = ¨
A

¸ , unde a este un numr real.

© −a 1 − a ¹
a) Artai c X(a) ⋅ X(b) = X((a + 1)(b + 1) – 1).
R

b) Calculai (X(a))n, unde n ∈ `*.

c) Determinai t ∈ `, tiind c X(1) ⋅ X(2) ⋅ … ⋅ X(n) = X(t – 1), unde n ∈ `*.
U

§ −2 −2 −2 ·
20. Se consider matricele A = ¨¨ 1 1 1 ¸¸ i X(a) = I3 + aA, unde a este un
IT

¨1 1 1¸
© ¹
numr real.
ED

a) Calculai A2.
b) Demonstrai c X(a) ⋅ X(b) = X(a + b), pentru orice numere reale a i b.
c) Determinai matricea M = X(–9) ⋅ X(–8) ⋅ … ⋅ X(9) ⋅ X(10).

51
 Enunuri • Clasa a XI-a
§ 2 0· §1 0 ·
21. Fie matricele A = ¨ ¸,B= ¨ ¸ i mulimea C(A) = {X ∈ M2(\) | XA = AX}.
© 3 2¹ ©1 1 ¹

45
a) Artai c B ∈ C(A).
§ x 0·
b) Demonstrai c dac X ∈ C(A), atunci exist x, y ∈ \, astfel încât X = ¨ ¸.
© y x¹
c)* Rezolvai ecuaia X + X2 = A în M2(\).

A
3.3. Determinani

EL
§ 4 −2 ·
1. Fie matricea A = ¨ ¸ ∈ M2(\). Calculai det(I2 + A + A + A ).
2 3

© −2 1 ¹
§ −2 0 ·
2. Fie matricea A = ¨

§a b·
3. Fie X = ¨
©c d¹
¸
© 0 3¹
AL
¸ ∈ M2(\). Rezolvai ecuaia det(A – xI2) = 0, x ∈ \.

∈ M2(\). Artai c det(X ⋅ X t) = (ad – bc)2.

R
§1 0·
4. Se consider matricea A = ¨ ¸ ∈ M2(\).
©2 1¹
PA

§ 1 0· *
a) Artai c An = ¨ ¸ , pentru orice n ∈ ` .
© 2n 1 ¹
b) Calculai det(A) + det(A2) + … + det(A2017).
c) Calculai det(A + A2 + ... + A2017).
­°§ z w · ½°
A

5. Se consider mulimea G = ®¨ ¸ z, w ∈ ^ ¾ .
°¯© − w z ¹ °¿
R

a) Artai c, dac A ∈ G, astfel încât det A = 0, atunci A = O2.

b) Demonstrai c, dac A, B ∈ G i A ⋅ B = O2, atunci A = O2 sau B = O2.
1 −1 2
U

1 2 3 1 2 3
6. Calculai determinanii: Δ1 = 0 4 5 , Δ 2 = 4 5 0 i Δ3 = 2 1 3 .
0 0 6 6 0 0 −2 0 4
IT

§ a a +1 a + 2·
7. Se consider matricea A = ¨¨ b b + 1 b + 2 ¸¸ ∈ M3(\). Artai c:
ED

¨1 1 a ¸¹
©
det(A) = (a – b)(a – 1) i calculai det(A – At).

52
 45
Clasa a IX-a

A
1.1. Mulimi i elemente de logic matematic

EL
1. {–1, 0, 1, 2, 3, 4}. 2. b < d < a < c. 3. a = 6 ∈ `. 4. b = 2 ∈ `. 5. a = 2, b = 18 2, ma =
19 2
= , mg = 6. 6. a = 8, b = –4. 7. x + 49 ∈ [7, 10], x + 625 ∈ [25, 26] Ÿ a ∈ [32, 36],
2
∀ x ∈ [0, 51]. 8. E ( x, y ) = ( x − 1) 2 + 4 + ( y + 3) 2 + 1 ≥ 4 + 1 = 3, ∀ x, y ∈ \. 9. 186.

AL
10. a) –2; b) 0; c) 5; d) 1. 11. a) x ∈ {–3, 7}; b) x ∈ {–3, 5}; c) x ∈ {–1, 5}; d) x = –1. 12. a) x ∈
∈ [–1, 2]; b) x ∈ (–∞, –7] ∪ [1, +∞). 13. 100. 14. E(x) = 0, ∀ x ∈ \. 15. |2x – 3| + 2|x – 1| =
= |2x – 3| + |2x – 2| = |2x – 3| + |2 – 2x| ≥ |2x – 3 + 2 – 2x| = 1, ∀ x ∈ \. 16. x2 + 3x + 3 =
R
§ 3·
2
3 §§ 1· 3· 3
2

= ¨x+ ¸ + > 0, ∀ x ∈ \. 17. b) E(x) = (x2 + 1) ¨ ¨ x + ¸ + ¸ > , ∀ x ∈ \. 18. xy –

© 2¹ 4 ©© 2¹ 4¹ 4
PA

– 2x – 2y + 6 = (x – 2)(y – 2) + 2 ∈ [2, +∞), ∀ x, y ∈ [2, +∞). 21. Fie P(n) = 13n + 7n – 2 # 6,

unde n ∈ `. Pentru n = 0 avem 130 + 70 – 2 # 6, deci P(0) este adevrat. Presupunem c P(k)
este adevrat pentru un numr natural k; atunci 13k + 7k – 2 = 6p, cu p ∈ `. Rezult c 13k+1 +
+ 7k+1 – 2 = 13 13k + 7k+1 – 2 = 13(6p + 2 – 7k) + 7 7k – 2 = 6 13p – 6 7k + 24 = 6(13p –
– 7k + 4) # 6, deci P(k + 1) este adevrat, Drept urmare, P(n) este adevrat pentru orice n ∈ `.
A

22. 6. 23. 192. 24. 60. 25. 243. 26. 171. 27. 16. 28. a) 8; b) 25; c) 50.
R

1.2. Progresii
U

1. a1 = 5. 2. a1 = –1. 3. Fie r raia progresiei; atunci a1 + 2r = 5 i a1 + 4r = 9. Rezult a1 = 1 i

(a + a )7
r = 2. Prin urmare, S7 = 1 7 = 49. 4. 2007 este al 402-lea termen al progresiei. 5. x = 6.
2
IT

6. Este suma primilor 11 termeni ai unei progresii aritmetice cu primul termen 1 i raia 3;
(1 + 31) ⋅11
avem c S11 = = 176 . 7. Termenii sumei formeaz o progresie aritmetic în care
2
ED

a1 = 1, r = 4. Dac notm cu m numrul de termeni, atunci n = am = a1 + r(m – 1), deci n = 4m – 3.

m(4m − 2)
Astfel, 231 = Sm = = 2m2 – m i cum m ∈ `*, obinem c m = 11, apoi n = 41.
2
8. an+1 – an = 3, ∀ n ∈ `*, deci (an) este progresie aritmetic de raie r = 3 i a1 = 1. Apoi

234
 1.2. Progresii
(3n − 1)n
a1 + a2 + … + an = 51 Ÿ = 51, de unde n = 6. 9. Vom avea a1 = 2, r = 2, S20 = 420.
2

45
10. Observm c a6 + a9 + a12 + a15 = (a1 + 5r) + (a1 + 8r) + (a1 + 11r) + (a1 + 14r) = 4a1 + 38r,
(a + a ) ⋅ 20
prin urmare 2a1 + 19r = 10. Atunci S20 = 1 20 = 10(a1 + a1 + 19r) = 10 ⋅ 10 = 100.
2
11. Pentru n ≥ 2 avem: an = (a1 + ... + an) – (a1 + ... + an–1) = n2 + 2n – (n – 1)2 – 2(n – 1) =
= 2n + 1. Cum a1 = 12 + 2 1 = 3, rezult c an = 2n + 1, ∀ n ≥ 1. Atunci an+1 – an = 2, ∀ n ≥ 1,

A
aadar (an)n≥1 este progresie aritmetic de raie 2. 12. Presupunem, prin absurd, c exist o
progresie aritmetic (an)n≥1 în care ap = 1, aq = 2 i as = 3 , cu p, q, s ∈ `*. Atunci 1 = a1 +

EL
+ (p – 1)r, 2 = a1 + (q – 1)r i 3 = a1 + (s – 1)r, unde r este raia progresiei (r ≠ 0).
1− 2 p−q
Deducem c = , contradicie: numrul din stânga este iraional, iar cel din
2− 3 q −s
dreapta este raional. 13. Exist 8 progresii de raie 1, 6 progresii de raie 2, 4 progresii de raie

b3 = 12. Raia progresiei va fi q =

b3
b2
AL
3 i 2 progresii de raie 4, în total 20 de progresii. 14. x = 9. 15. Din b32 = 6 ⋅ 24, obinem c
b
= 2, deci b1 = 2 = 3. 16. Fie q raia progresiei; atunci
q
b1q2 = 2 i b1q4 = 4. Rezult q2 = 2 i b1 = 1. Prin urmare, b7 = b1q6 = 8. 17. Fie q > 0 raia
R
progresiei. Rezult b1 + b1q = 3 i b1q2 + b1q3 = 12. Deducem c q = 2. 18. Dac q este raia
7 7
progresiei, atunci a1(1 + q3) = a1(1 + q)(1 – q + q2) = , iar a1(1 – q + q2) = . Deducem c
PA

16 8
1 1 1 39
− 1
q = – , a1 = . 19. s = 2 – 2008 ∈ (1, 2). 20. 2(1 + 3 + 32 + … + 38) = 2 ⋅ = 39 – 1 < 39.
2 2 2 2
2101 + 1 b
21. s = . 22. Deoarece n +1 = 2, ∀ n ∈ `*, (bn) este progresie geometric de raie q = 2
3 bn
i b1 = 3; b1 + b2 + … + bn = 93 ⇔ 3(2n – 1) = 93 ⇔ n = 5. 23. Analog soluiei problemei 11,
A

avem: bn = (10n – 1) – (10n–1 – 1) = 9 10n–1, ∀ n ≥ 2. Cum b1 = 101 – 1 = 9, putem spune c

b 9 ⋅10n
R

bn = 9 10n–1, ∀ n ≥ 1. Atunci n +1 = = 10, ∀ n ≥ 1, aadar (bn)n≥1 este o progresie

bn 9 ⋅10n−1
bn +1
geometric de raie 10. 24. Din a2 = 2b i 8 = 2 + a rezult a = 6, b = 18. 25. a)
U

=
bn
§1 · §1 ·
¨ xn + 1¸ − ¨ xn −1 + 1¸
IT

xn +1 − xn © 2 ¹ © 2 ¹ = 1 , ∀ n ≥ 1, deci (b ) este o progresie geometric

= = n n≥1
xn − xn −1 xn − xn −1 2
1 3 1 1
; b) Cum b1 = − 1 = , rezult c bn = b1 qn–1 = n , ∀ n ≥ 1. Atunci xn = (xn –
ED

de raie
2 2 2 2
3 1
– xn–1) + (xn–1 – xn–2) + ... + (x2 – x1) + x1 = bn + bn–1 + ... + b2 + = 2 – n , ∀ n ∈ `*, iar
2 2
aceast egalitate se verific i când n = 0.

235
 Soluii • Clasa a IX-a
1.3. Funcii. Funcia liniar
1. a) 0; b) 525; c) 101. 2. a) 216; b) 64 − 63 = 1080; c) 3 ⋅36 = 108. 3. 15. 4. a) \ \ {− 3, 3};

45
b) \ \ {1, 2}; c) [1, +∞) ∪ {0}. 5. A1(–3, 0) i A2(–2, 0), respectiv B(0, –6). 6. c) Din f (− x) =
= − f (x), ∀ x ∈ {−1, 0, 1}, deducem c f (0) = 0. Exist 3 funcii impare. 7. Din {a} = a − [a],
§ x +1 · ª x +1 º
deducem c f (x + 3) = = ¨ + 1¸ − « + 1» = f (x), ∀ x ∈ \. 8. 42. 9. f ) g, g ) f : \ → \,
© 3 ¹ ¬ 3 ¼

A
(f ) g)(x) = x2, (g ) f )(x) = x2 − 2x + 2. 10. (a, b) ∈ {(0, 0); (0, 2); (1, 0)}. 11. f ) g : (1, +∞) →
→ (1, +∞), (f ) g)(x) = x; g ) f : (0, +∞) → (0, +∞), (g ) f)(x) = x, deci f ) g ≠ g ) f. 12. f + g, f – g,

EL
­1 − 2 x , x < 0 ­3 − 4 x, x < 0
° °
f ⋅ g, f ) g : \ → \, (f + g)(x) = = ® − x − 2 , 0 ≤ x < 2 , (f – g)(x) = ®6 − 5 x, 0 ≤ x < 2 ,
°3x − 5, x ≥ 2 °3 − x, x ≥ 2
¯ ¯
­(2 − 3x )( x − 1), x < 0 ­ 5 − 3x, x < 0
­ 2 − 3g ( x ), g ( x ) < 2 °
°
(fg)(x) = ®(2 − 3x )(2 x − 4), 0 ≤ x < 2 , (f ) g)(x) = ®
°( x − 1)(2 x − 4), x ≥ 2
¯ AL 1
= ®14 − 6 x, 0 ≤ x < 3 .
¯ g ( x ) − 1, g ( x ) ≥ 2 °
¯ 2 x − 5, x ≥ 3
13. a) f : \ → \, f (x) = − 2x + 1; b) Nu exist; c) f : \ → \, f (x) = − . 14. f : \ → \, f (x) =
2
R
­ 1 ½
= 4x − 2. 15. a ∈ ® , 3¾ . 16. Interseciile graficului cu axele sunt A(0, −6) i B(3, 0), iar aria
¯2 ¿
PA

−2 § 2 · 4
triunghiului OAB este 9. 17. x = ∉ (0, +∞). 18. A(0, a), B ¨ − , 0 ¸ i AB = + a2 ≥
m +1
2
© a ¹ a2
1 1
≥ 4 = 2, deci AB ≥ 2. 19. x = , y = . 20. a) Im f = \; b) Im f = (−∞, 4); c) Im f = [−1, 7].
3 3
21. 2 − 5. 22. m ∈ \ \ {2}. 23. (f ) g)(x) = −2x, f ) g este strict descresctoare. 24. Dac f (x) =
A

1
= ax + b, atunci (f ) f ) (x) = a2x + ab + b. Gsim a = −3 i b = − . 25. a) x = 2; b) x ∈ [2, 3].
2
R

ª2 · ª 4 1º
26. a) x ∈ (2, 6]; b) x ∈ (−1, 8]; c) x ∈ « , +∞ ¸ . 27. a) x ∈ [1, 2]; b) x ∈ « − , » .
¬ 3 ¹ ¬ 3 5¼
U

1.4. Ecuaia de gradul al II-lea. Funcia de gradul al II-lea

IT

{
1. a) S = {0, 9}; b) S = − 5, } { }
5 ; c) S = {−10, 1}; d) −1− 3, 1+ 3 . 2. a) S = {−1, 2}; b) S =

­1 ½
= {−1, 0}; c) S = ® , 1¾ ; d) S = {−1, 1}. 3. a) S = [−2, 1]; b) S = [2, 3]; c) S = [−3, 0) ∪ [3, +∞).
ED

¯2 ¿
§ 1· ­° 5 ± 33 ½°
4. S = {−4, −3, −2, −1, 0, 1}. 5. S = ¨ −∞, ¸ ∪ (1, +∞ ) . 6. S = (0, 1). 7. a) S = ®1, 2, ¾;
© 2¹ ¯° 2 ¿°
b) S = {−1, 0, 2}. 8. a) S = (–∞, 0] ∪ [3, +∞); b) S = (–∞, −2] ∪ [−1, 0] ∪ [1, +∞).

236
 1.4. Ecuaia de gradul al II-lea. Funcia de gradul al II-lea
ª1 º § 1· 3
9. S = « , 1» ∪ [3, +∞). 10. Se impune condiia  > 0, de unde a ∈ ¨ −∞, ¸ ∪ (1, +∞). 11. .
¬7 ¼ © 8¹ 4

45
12. a) 5x2 − 2x = 0; b) x2 − 2x − 1 = 0. 13. Ecuaia cu rdcinile y1, y2 este y2 − (y1 + y2)y +
25 25 99
+ y1 ⋅ y2 = 0, deci 2y2 − 9y + 6 = 0. 14. a) ; b) − ; c) − ; d) Folosind relaia 2 x12 + 3x1 −
4 8 8
3x x −6 x −6 5
– 4 = 0 rezult c x12 = 2 − 1 i atunci E = 1 + + 2 . Deducem c E = − . 15. a) S1 =
2 3 x1 3x2 6

A
= 3, S2 = 17; b) Avem x12 – 3x1 – 4 = 0 i x22 – 3x2 – 4 = 0, de unde deducem c
x1n+2 − 3x1n+1 − 4 x1n = 0 i x2n + 2 − 3x2n +1 − 4 x2n = 0 i, prin adunare, gsim relaia Sn+2 − 3Sn+1 − 4Sn =

EL
1
= 0; c) S5 = 1023. 16. a) − ; b) 0; c) Ridicând la ptrat, avem x12 − 2x1x2 + x22 = 1, deci, gsim
4
1
m = − . 17. a)  = 4(m + m + 1) > 0, ∀ m ∈ \, deci x1, x2 ∈ \, x1 ≠ x2; b) Se impune condiia
2

1
4

·
AL
x1 ⋅ x2 < 0, de unde m ∈ (− ∞, −1) ∪ (0, +∞). c) Se impun condiiile x1 ⋅ x2 > 0 i x1 + x2 > 0
care conduce la soluia m ∈ ∅. 18. Se impun condiiile  ≤ 0 i m < 0, de unde rezult c m =
ª8
= − . 19. m ∈ « , +∞ ¸ . 20. Deducem c ax2 + 2(a + 1)x + a ≤ 0, ∀ x ∈ \. Se impun
¬3 ¹
R
2
§ 1º
condiiile   0 i a < 0, deci a ∈ ¨ −∞, − » . 21. Deoarece x2 + 1 > 0, ∀ x ∈ \, deducem c
© 2¼
PA

­ § 17 −7 · ½
(
x2 + 2x − 1 ≥ a(x2 + 1), ∀ x ∈ \, deci a ∈ −∞, − 2 º¼ . 22. a) S = ®( −1, 1) ; ¨ ,
¯
¸ ¾ ; b) S =
© 13 13 ¹ ¿
= {(0, −3); (1, −1)}; c) S = {(−1, 5); (−3, 19)}. 23. a) Dac notm x + y = s i x ⋅ y = p, atunci
s + p = 5 i s2 − 2p = 5, deci (s, p) ∈ {(3, 2); (−5, 10)}. Obinem S = {(1, 2); (2, 1)}; b) S =
­§ 1 · § 1 · § −3 + 33 −3 − 33 · § −3 − 33 −3 + 33 · °½
A

= {(1, 2); (2, 1)}; c) S = ®¨1, ¸ ; ¨ , 1¸ ; ¨¨ , ¸; ¨ , ¸¾ .

¯© 2 ¹ © 2 ¹ © 12 12 ¸¹ ¨© 12 12 ¸¹ °¿
24. Înlocuind y cu 1 − x în a doua ecuaie, obinem ecuaia 2x2 + (a − 4)x = 0, care are soluie
R

unic pentru a = 4. Soluia S = {(0, 1)}. 25. f (x) = x2 − x. 26. f (x) = x2 − 2x + 3. 27. f (x) =
1− a a −1
= x2 − 2x – 3 i f (2) = −3. 28. Cadranul IV. 29. Avem xV = , yV = , deci xV = − yV.
U

a a
30. Se impune condiia f (a) = b, ∀ m ∈ \* ⇔ m(a2 + 2a + 1) − 2a + 3 − b = 0, ∀ m ∈ \*.
IT

Deducem c a2 + 2a + 1 = 0 i −2a + 3 − b = 0, de unde a = −1 i b = 5. 31. S = {−2, 0}. 32. a = 0

i b = 3. 33. a = −4 i b = 4. 34. Abscisa punctului de intersecie dintre d i P verific ecuaia
ax2 + (a − 1)x + 3 = −x + 2 ⇔ ax2 + ax + 1 = 0. a)  = 0, de unde a = 4; b)  > 0, deci a ∈
ED

­ 7½
∈ (−∞, 0)∪ (4, +∞). 35. a ∈ ®−3, − ¾ . 36. Gf ∩ Gg = {(0, 1); (2, 7)}. 37. Gf ∩ Gg = {(−1, 0);
¯ 3¿
(3, 12)}. 38. Deoarece f este strict descresctoare pe (2, +∞) i cum 2 < 1 + 2 < 1 + 3 < 3,

237
 Soluii • Clasa a IX-a

( ) ( )
deducem c f (3) < f 1 + 3 < f 1 + 2 . 39. Folosim faptul c f (x) ≥
3
4
, ∀ x ∈ \.

45
ª2 º
40. a) [−3, +∞); b) [−2, 22]; c) [−3, 6]. 41. Im f = « , 2» .
¬3 ¼

1.5. Vectori

A
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJJG JJJG JJJJG JJJG JJJG JJJG JJJG
1. a) AB i CD ; b) AC i BD . 2. | MN + NP + PM |= 0 . 3. a) | AB + AC + AD | = |2 AC| =
JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG

EL
2
= 2 2 ; b) | AB + BO | = | AO | = ; c) | OB + OA | = | DO + OA | = | DA | = 1; d) | DC − AO | =
2
JJJG JJJG JJJG 2 JJJG JJJG JJJG JJJG
= | AB + OA | = | OB | = . 4. | AB + AC | = 5 = | AB − AC | . 5. a) Ambele sume sunt egale cu
JJJG JJJJG JJJG JJJ 2G JJJG JJJG JJJJG JJJG JJJG
JJJG JJJJG JJJJG JJJJG JJJJG
JJJG JJJG AL
AC ; b) 2 AM + BC = AB + BC = AC ; c) Ambele diferene sunt egale cu MC ; d) CA + CB =
JJJG JJJJG
= (CA + AM ) + (CB + BM ) = CM + CM = 2CM . 6. a) inând seama de faptul c ABDE i
JJJG JJJG JJJG
ACDF sunt paralelograme, avem ( AB + AE ) + ( AC + AF ) + AD = 3 AD = 6 AO ; b) Patru-
JJJG JJJG JJJG JJJG 1 JJJG
laterul ABCO este romb, deci AC = AB + AO = AB + AD . 7. Fie O punctul de intersecie
JJJG JJJG
R
2
a diagonalelor paralelogramului. Cum O este mijlocul diagonalelor AC i BD, avem
JJJG JJJJG JJJJG JJJG JJJJG BM 1 JJJJG JJJJG JJJJG
PA

MA + MC = 2 MO = MB + MD . 8. Din = obinem c 2BM = −CM . Avem AM =

MC 2
JJJG JJJJG JJJJG JJJG JJJJG JJJJG JJJG JJJG
= AB + BM i AM = AC + CM . Deducem c 3 AM = 2 AB + AC , de unde rezult cerina.
JJJG 2 JJJG 2 JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG JJJG 2 JJJG JJJG 1 JJJG 2 JJJG
9. a) BP = BD = ( BA + BC ) ; b) AP = AB + BP = AB + (− AB + AD) = AB + AD .
3 3 3 3 3
JJJG JJJG
10. Vectorul b ⋅ AB are lungimea egal cu bc, la fel ca vectorul c ⋅ AC . Punctul D este
JJJJG JJJG JJJJG JJJG
A

al patrulea vârf al paralelogramului AB'DC', unde AB ′ = b ⋅ AB , AC ′ = c ⋅ AC . Cum AB =

= AC, paralelogramul AB'DC' este romb, deci diagonala AD este bisectoarea unghiului 'BAC.
R

AM AN CN 1 JJJG 1 JJJG
11. Din teorema lui Thales rezult c = = 4. Deducem = , deci CN = − AC .
MB NC CA 5 5
AD AE
U

12. Din = = 2 , conform reciprocei teoremei lui Thales, rezult c DE || BC. 13. MN
DB EC
este linie mijlocie în trapezul ABCD, deci MN || AB. Apoi, NP este linie mijlocie în triunghiul
IT

ABC, aadar NP || AP. Din axioma paralelelor urmeaz coliniaritatea punctelor M, N i P.

AM AN JJJG
14. Cum = = 3 , din reciproca teoremei lui Thales rezult c MN || BC. Altfel: BC =
MB NC
ED

JJJG JJJG 4 JJJG JJJJG 4 JJJJG JJJG JJJG JJJG 1 JJJG

= AC – AB = ( AN − AM ) = MN , deci BC || MN. 15. AF = AE + EF = AB +
3 3 2
1 JJJG JJJG 1 JJJG 1 § 1 JJJG JJJG · 1 JJJG
+ ( EA + AD) = AB + ¨ − AB + AD ¸ = AC . Rezult c punctele A, C i F sunt
3 2 3© 2 ¹ 3

238
 Cuprins

45
Cuvânt-înainte .............................................................................................................................5

TEME RECAPITULATIVE

A
Enunuri Soluii
Clasa a IX-a
1.1. Mulimi i elemente de logic matematic ............................................................... 7 ..... 234

EL
1.2. Progresii .................................................................................................................... 9 .....234
1.3. Funcii. Funcia liniar ............................................................................................ 10 ..... 236
1.4. Ecuaia de gradul al II-lea. Funcia de gradul al II-lea ............................................ 13 ..... 236
1.5. Vectori .................................................................................................................... 16 ..... 238
1.6. Trigonometrie ......................................................................................................... 19 .....239

Clasa a X-a AL
1.7. Aplicaii ale trigonometriei în geometrie ................................................................ 21 ..... 241

2.1. Radicali i logaritmi ................................................................................................ 24 ..... 243

2.2. Numere complexe ................................................................................................... 26 .....244
R
2.3. Funcii ..................................................................................................................... 28 ..... 245
2.4. Ecuaii i inecuaii ................................................................................................... 31 ..... 247
2.5. Combinatoric ......................................................................................................... 34 ..... 250
PA

2.6. Matematici aplicate. Probabiliti ........................................................................... 36 ..... 251

2.7. Geometrie analitic ................................................................................................. 38 ..... 253
2.8. Probleme recapitulative din materia claselor a IX-a – a X-a................................... 41 ..... 254

Clasa a XI-a
3.1. Permutri ................................................................................................................. 48 ..... 256
A

3.2. Matrice .................................................................................................................... 49 ..... 256

3.3. Determinani ........................................................................................................... 52 .....258
3.4. Inversa unei matrice. Ecuaii matriceale ................................................................. 56 ..... 259
R

3.5. Sisteme de ecuaii liniare ........................................................................................ 58 .....261

3.6. Probleme de sintez – algebr ................................................................................. 62 ..... 263
3.7. iruri ....................................................................................................................... 67 .....265
U

3.8. iruri date prin formule de recuren ...................................................................... 72 ..... 269

3.9. Limite de funcii ...................................................................................................... 74 ..... 271
3.10. Asimptote .............................................................................................................. 78 .....273
IT

3.11. Funcii continue .................................................................................................... 80 ..... 274

3.12. Derivata unei funcii.............................................................................................. 82 .....276
3.13. Teorema lui Fermat. Teorema lui Rolle. Teorema lui Lagrange ........................... 85 ..... 278
ED

3.14. Regulile lui l’Hospital ........................................................................................... 88 .....281

3.15. Rolul derivatelor de ordinul I i de ordinul al II-lea în studiul funciilor .............. 90 .....282
3.16. Reprezentarea grafic a funciilor ......................................................................... 95 ..... 289
3.17. Probleme de sintez – analiz matematic ............................................................ 98 ..... 295
 Clasa a XII-a
4.1. Legi de compoziie ................................................................................................ 104 .....299
4.2. Grupuri .................................................................................................................. 107 .....301

45
4.3. Inele i corpuri ...................................................................................................... 112 .....306
4.4. Polinoame ............................................................................................................. 115 .....310
4.5. Probleme de sintez – algebr ............................................................................... 122 ..... 315
4.6. Primitive................................................................................................................ 125 .....316
4.7. Formula Leibniz–Newton ..................................................................................... 131 ..... 319

A
4.8. Metode de integrare .............................................................................................. 135 .....323
4.9. Proprieti ale integralei Riemann ......................................................................... 139 .....327
4.10. Aplicaii ale integralei definite ............................................................................ 143 ..... 332

EL
4.11. Probleme de sintez – analiz matematic .......................................................... 146 ..... 334

TESTE PENTRU BACALAUREAT, DUP MODELUL M.E.. ........................... 150 ..... 337

BREVIAR TEORETIC ......................................................................................................... 367

AL
Bibliografie ..............................................................................................................................396
R
PA
A
R
U
IT
ED