Mihai Viteazu

Clasa a 8-a B

Dascalu Costinel Si Baciu Ioachim

Date despre domnitorul Mihai Viteazu
Mihai Viteazul (n. 1558,[4][5][6][7] Târgu de Floci, Țara Românească – d. 19 august 1601,[8]
Câmpia Turzii, Principatul Transilvaniei) a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o
perioadă (în 1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează
România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca
boier, a deținut dregătoriile de bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.

Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de
istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt
Mihai-Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al
unificării românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea.
Politica interna si externa a masurii pentru organizarea tari

Politica internă a lui Mihai Viteazul

Pe plan intern, Mihai a urmărit întărirea autorităţii centrale şi consolidarea poziţiilor
acelei părţi din boierime care îi era fidelă. A dat un „legământ” prin care ţăranii
dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi.
Politica internă a lui Mihai Viteazul
Pe plan intern, Mihai a urmărit întărirea autorităţii centrale şi consolidarea poziţiilor
acelei părţi din boierime care îi era fidelă. A dat un „legământ” prin care ţăranii
dependenţi rămâneau pe moşiile unde erau stabiliţi.
Cele mai importante lupte ale lui Mihai Viteazu
Bătălia de la Guruslău

Bătălia de la Șelimbăr

Bătălia de la Bucov

Bătălia de la Călugăreni

Bătălia de la Curtea de Argeș

Bătălia de la Giurgiu

Bătălia de la Mirăslău
Legenda lui Mihai Viteazu
Povestioara ar putea fi transformată într-un instrument de „marketing
gastronomic“, odată cu restaurarea și valorificarea istorică și turistică a corpului
principal al Palatului Principilor din Alba Iulia.

Legenda spune că voievodul a descoperit câteva butoaie cu vin de Ciumbrud,

după ce a luat în stăpânire Palatul princiar din Cetatea Bălgradului (n.a. intrarea în
Cetate a avut loc în 1 noiembrie 1599). Mihai Viteazul a rămas atât de
impresionat de aroma de busuioc a vinului de Ciumbrud, încât licoarea a devenit
băutura sa preferată.
Povestioara ar putea fi transformată într-un instrument de „marketing gastronomic“, odată cu
restaurarea și valorificarea istorică și turistică a corpului principal al Palatului Principilor din Alba Iulia.

Legenda spune că voievodul a descoperit câteva butoaie cu vin de Ciumbrud, după ce a luat în
stăpânire Palatul princiar din Cetatea Bălgradului (n.a. intrarea în Cetate a avut loc în 1 noiembrie
1599). Mihai Viteazul a rămas atât de impresionat de aroma de busuioc a vinului de Ciumbrud, încât
licoarea a devenit băutura sa preferată.

Statuia lui Mihai Viteazul în fața Palatului Principilor din Cetatea Alba Carolina

Legenda ar putea fi folosită ca instrument de „marketing gastronomic“, odată cu restaurarea și

valorificarea istorică și turistică a corpului principal al Palatului, prin proiectul „Conservarea,
restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru
Expozițional Corp Principal E“, în valoare de 5 milioane de euro, finanțat prin Programul Operațional
Regional.

Palatul Principilor este locul în care Mihai Viteazul a locuit și activat în scurta perioadă, de zece luni, în
care a condus de la Alba Iulia destinele Principatului Transilvaniei.

Sursa informațiilor: Proiectul „Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului

Palatului Principilor din Alba Iulia – Centru Expozițional Corp Principal
Importanta domniei lui Mihai Viteazu
Domnia lui Mihai Viteazul are meritul de a fi reunit cele trei Țări Române, chiar dacă pentru un
timp atât de scurt și ea deschide cu certitudine o nouă etapă în istoria poporului român. Unirea
Țării Românești, a Moldovei și Transilvaniei va fi utilizată ca reper în procesul anevoios al
constituirii națiunii române și a statului unitar român modern.

Analiza domniei lui Mihai Viteazul trebuie să o facem din dublă perspectivă, internă și externă.
Pe plan extern, lupta antiotomană a lui Mihai Viteazul s-a integrat în contextul luptei antiotomane
a puterilor creștine, Mihai aderând la Liga Sfântă și bucurându-se de apreciere internațională,
chiar dacă deseori prestigiul său a fost umbrit de faptul că victoriile obținute erau atribuite lui
Sigismund Báthory sau lui Rudolf al II-lea, în calitatea lor de suzerani.