Sunteți pe pagina 1din 63

Tuberculoza

curs 3
Diagnostic

UMF Carol Davila


Bucuresti
Disciplina Pneumologie II
Colectarea probelor biologice
• Toate persoanele suspectate TB ar trebui să aibă
examen bacteriologic din spută (M+C)

• Colectați cel puțin 2 eșantioane de spută la intervale de


8 până la 24 de ore, cel puțin 1 dimineața

• Urmați măsurile de control al infecției în timpul


colectării specimenelor

• Metodele de colectare: expectorație spontană, spută


indusă, lavaj laringotraheal, bronhoscopie, aspirație
gastrică
Cum diferențiem sputa de salivă
SPUTĂ SALIVĂ
• Specimen mucoid, uneori • Specimen clar, apos și
cu striuri de sânge spumos

• Conține multe • Conține multe celule


polimorfoneutrofile epiteliale scoamoase

• Nu conține
polimorfoneutrofile
Probele clinice
Respiratorii si extra-respiratorii

Calitate: probe (respiratorii/extrarespiratorii)


Expediere rapidă
Inainte de începere tratamentului
Gândiți-vă la biopsie/examen histologic

Cel mai important COMUNICARE:


Clinician-Microbiolog-Anatomopatolog
Diagnosticul Tuberculozei

Infectia TB latenta Tuberculoza activa

Examen frotiu
TCT
Epidemiologie
Cultura in mediu solid si lichid Moleculara
IFN- (IGRAS)
Identificare
RFLP MIRU
Metode de testare a sensibilitatii
Spoligotyping
Metode moleculare/genetice
-Detectare
-Identificare WGS NGS
-Detectare rezistenta
Metode clasice de diagnostic a TB

1. Metode bacteriologice clasice–microbiologie convențională


a) Metoda microscopiei colorație Ziehl Neelsen
b) Metode microscopiei colorație în fluorescență
c) Metoda culturii pe mediu solid Löwenstein Jensen
d) Metoda antibiogramei directe sau indirecte

2. Metoda histopatologică
1. Metode bacteriologice clasice–microbiologie convențională
a) Metoda microscopiei colorație Ziehl Neelsen (ZN)

• Metodă simplă, rapidă, ieftină, ușor repetabilă, fără aparatură


sofisticată și personal supraspecializat
• Identifică BAAR și nu MTB în 24 ore- diagnostic prezumptiv
• Identifică rapid marii eliminatori de bacili: criterii pentru inițierea
tratamentului, izolarea bolnavului
• Utilă pentru controlul sterilității expectorației
• Limite:
• sensibilitate scăzută -20-60% *(nr. mare de bacili 5.000-10.000
/ml)
• nu oferă informații asupra viabilității bacililor, identității,
sensibilității la medicamente
*Steingart Kret al., Lancet Infect Dis, 2006
1. Metode bacteriologice clasice–microbiologie
convențională
b) Metoda microscopiei colorație în fluorescență

• Metodă rapidă, necesită microscop cu examinare pentru


fluorescență cu sursă UV
• Timp mai scurt pentru examinare
• 10% sensibilitate mai mare decât microscopia convențională (ZN)*
• Rezultatul pozitiv necesită confirmarea prin colorație ZN
• Rolul colorațiilor fluorescente - în eliminarea lamelor negative,
diminuând numărul de lame colorate ZN

*Sheinai S et al., Int J Tuberc Lung Dis, 2011


Rezultatul examenului microscopic
microscopiei metoda Ziehl Neelsen

Nr. BAAR Câmpuri Rezultat


identificați microsocpice
examinate
Absenți ≥ 100 Negativ
1-9 BARR/100 câmpuri 100 Se notifică nr. exact de
BAAR/100 câmpuri
10-90 100 BAAR pozitiv (+)
BAAR/100câmpuri
1-10 BAAR/câmp ≥ 50 BAAR pozitiv (++)
≥10 BAAR/câmp ≥ 20 BAAR pozitiv (+++)
Cauze de erori fals negative la ex.
microscopic
• Recoltare incorectă a speciemenului (salivă)
• Expunerea directă la soare a produsului patologic sau prelucrarea
după mai mult de 7 zile
• Erori de tehnică de laborator:
– Fixarea necorespunzătoare a frotiului
– Supraîncălzirea sau contact insuficient cu fuxină
– Citirea prea rapidă sau superficială a lamelor (sau dificultăți
vizuale ale examinatorului)
Cauze de erori fals pozitive ex.
microscopic

• Particule alimentare-recoltare incorectă


• Precipitate de coloranți, granule de polen în spută
• Spori de Bacillus subtilis, nocardia, alte micobacterii
saprofite
• Transferul de pe o lamă pozitivă pe una negativă la
colorare sau bacili aderenți în uleiul de cedru
1. Metode bacteriologice clasice–microbiologie convențională
c) Metoda culturii pe mediu solid Löwenstein Jensen

• Metodă convențională de diagnostic al TB


• Folosită pentru confirmarea diagnosticului de TB
• Se efectuează pentru toate specimenele, chiar dacă frotiul este negativ
• Rezultat în 6 -8 săptămâni (2 luni)
Rezultatul examenului prin cultură
mediu solid Löwenstein Jensen
Caracter macroscopic sugestiv Notarea rezultatelor
pentru MTB
Absența coloniilor în cele 4 tuburi Cultură negativă
<30 colonii Nr. de colonii/tub de cultură
30-100 colonii Cultură pozitivă (+)
>100 colonii izolate Cultură pozitivă (++)
Colonii confluente Cultură pozitivă (+++)
Suprainfecție pe 2 sau 3 tuburi de Cultură suprainfectată
cultură
Metode bacteriologice clasice–microbiologie convențională
d) Metoda antibiogramei directe sau indirecte

• Metodă convențională de testare a sensibilității la medicamente


• Pentru determinarea sensibilității la medicamente, trebuie utilizată o
cultură obținută înainte de inițierea tratamentului
• Rezultat în 30 zile
2.Diganosticul histopatologic

• Metodă utilizată în special în diagnosticul TBEP


• Oferă rezultate de probabilitate în diagnosticul TB
• Probe clinice prelucrate:
• Fragment pleural (biopsie pe ac, mai rar prin toracoscopie)
• Ganglion
• Fragment pericardic sau peritoneal
• Os sau membrană sinovială
• Perete bronsic, laringe, plămân
• Rar altele
• Se recomandă examen bacteriologic (cultură) din fragmentele recoltate-
identificarea MTB constituie diagnosticul de certitudine în TB
Fotografie macroscopică pe secțiune de plămân observandu-se
o cavitate cu cazeum (alb) în interior
Granulom gigantoepitelioid la nivel pulmonar cu o zonă întinsă de necroză
cazeoasă (zona amorfă roză din centrul imaginii), 100x
Fragment pleural cu un granulom epitelioid fără necroză cazeoasa, 100x
Implementarea de noi metode de
diagnostic rapid al TB
(OMS, 2011)
Pentru a îmbunătăți diagnosticul TB, OMS recomandă:
cultura și ABG în mediu lichid:
diagnostic rapid și cu sensibilitate crescută a MTB
(versus metoda clasică cu 10 %)
ABG rapidă

Standardul de aur: cultura lichidă BACTEC MGIT


Metode modene de diagnostic a TB
1. Metode fenotipice: cultura lichidă permite identificarea MTB și
ABG
a) BACTEC MGIT 960
b) Sistem VersaTREK

2. Metode genotipice: identifică MTB/MTBC și permit identificarea


genelor cu mutații
a) Test imunocromatografic AgMPT64
b) Metode moleculare (genetice)

Permit un diagnostic rapid vs metodele clasice


1. Metode fenotipice: a) BACTEC MGIT 960
Metoda complet automata –cultura pe mediu lichid

Utilizeaza tuburi cu mediu Middlebrook modificat, folosind un


indicator de fluorescență, măsoară consumul de O2

Testarea sensibilităţii la tuberculostatice (ABG):


linia I (SIRE) inclusiv PZM
linia a II-a (mai putin CS)
1. Metode fenotipice: b) Sistem VersaTREK

Sistem de cultivare în mediul lichid


Măsoară consumul de O2 şi producerea de gaze (CO2, N2, H2)
Testarea sensibilităţii la tuberculostatice (ABG):linia I (SIRE)
Sisteme de cultivare în mediu lichid
Avantaje și dezavantaje:

Cultura în mediu lichid - timp de detecţie 14-21 zile


Antibiograma în mediu lichid -timp de detecţie ~10 zile
Sistemul automat BACTEC MGIT 960 s-a dovedit a avea performanţe
superioare metodei semiautomate de cultură lichide (sensibilitate şi
rapiditate).
Alcaide 2002; Scarparo 2002; Tortoli 1999; Casal 1997

Sistem VersaTREK- sistem de cultivare în mediu lichid la costuri


superioare fată de sistemul MGIT 960
Costurile mai ridicate ale acestor metode le fac utilizabile în ţara noastră
doar în laboratoare regionale și LNR pentru cazurile selecţionate care
implică un diagnostic cât mai rapid şi instituirea precoce a terapiei.
Recomandări
Cultură în mediu lichid

• suspectul TB cu rezistență (contact cu un caz MDR,


abandon repetat, recidivă, colectivitate supraaglomerată,
persoană fără adăpost),
•pacientul infectat HIV suspect TB
•copilul suspect TB
2. Metode genotipice:
a) Teste de amplificare nucleară
• Identifică complexul MTB
• Obligatoriu pentru confirmarea apartenenței culturilor la complexul MTB, atât
pentru culturile pozitive din mediul lichid, cât și pentru cele din mediul solid.
• Majoritatea tulpinilor de MTB sunt identificate rapid (15 min) cu o
sensibilitate de 92.4% - 99.2% şi o specificitate de până la 100%.
• Există un număr de tulpini cu test negativ datorită absenţei Ag
MPT64, consecinţă a unei mutaţii în gena mpb64 care-l codifică.
2. Metode genotipice:
b) Metode moleculare în diagnosticul TB

S-au dezvoltat după descoperirea genomului MTB:


1. Metodele de amplificare nucleară a ADN-ului micobacterian s-au
dezvoltat pornind de la identificarea structurii acidului dezoxiribonucleic
(ADN) și a tehnicii de copiere a ADN pe baza replicării structurale a
ADN, sau prin transcripția acidului ribonucleic (ARN) (Ex metoda PCR);

2. Metode de amplificare genică s-au dezvoltat în ultimii ani, bazându-


se pe conservarea genetică a polimorfismului ADN-ului din complexul
MTB (Ex Line Probe Assay-LPA).
Teste moleculare (genetice)

Au fost aprobate de OMS:


1. sistemul automat GeneXpert

2. metoda LPA

pentru detecţia rezistenţei la HIN şi/sau RMP, respectiv


testarea LPA pentru seria lungă.
Sistemul GeneXpert (Xpert MTB/RIF )
Sistem automat de identificare a complexului MTB și mutațiilor in
gena rpoB care determina rezistenta la Rifampicina
Test de amplificare automată a acizilor nucleici (NAAT) bazat pe
tehnica real-time (PCR) de amplificare genomică a ADN-ului, pentru
detectarea simultană și rapidă a MTB și RMP rezistenței
Aprobat în 2010 și recomandat de OMS din 2013 pentru diagnosticul
rapid al TBP și a rezistenței la RMP (ce asociază în 85% rezistență și
la izoniazidă),
Recomandat inițial ca metodă de diagnostic la pacienții suspecți de
MDR-TB sau TB asociată cu HIV.
Testul Gene Xpert MTB/RIF

Metodă moleculară actuală de screening rapid a complexului MTB și a


rezistenței la RMP.
Utilizează metoda multiplex PCR: decontaminarea, digestia, extracţia
ADN-ului, amplificarea şi detecţia au loc în acelaşi cartuş.
Necesită măsuri minime de biosiguranţă.
Platforma total închisă şi automatizată, elimină contaminarea
încrucişată.

Nu înlocuiește metoda fenotipică - ABG pe medii solide sau lichide


Avantajele GeneXpert în identificarea MTB

MTB

Boehme et al, NEJM, 2010 (N= 1730); Boehme et al, Lancet, 2011 (n= 5000)

Sensibilitate:
TB M(+)C(+) 98.2%
TB M(-)C(+) 72.5%
TBEP~50%
Testele cu sonde lineare ( LPA )

INNO-Lipa Rif.TB GenoType MTBDRplus test


detectează mutaţiile comune din gena GenoType MTBDR plus - detectează
rpoB (rezistența la R) mutaţiile comune din gena rpoB
(rezistența la R), din genele katG şi inhA
(rezistenţa la H)
GenoType MTBDRsl- detectează
mutaţiile din genele emb, rrs şi gyrA
(rezistenţa pentru E, AK, KM, CM, Q)

Se folosesc pt. probele cu M (+)


Rezultatul în 5 ore!
Eșantioane de spută (sensibilitate, specificitate):
Orice caz de suspiciune de rezistență
RMP (99%; 99%)
INH (85%; 99%)

Nu înlocuiesc metoda fenotipică ABG pe medii solide sau lichide


Algoritmul pentru diagnosticul de laborator al TBP

Ghidul Național al PNPSCT, 2015


Algoritmul pentru sistemul GenoType

Or. MS nr. 6 din 4.01.2018


Algoritmul pentru sistemul GeneXpert MTB-Rif

Or. MS nr. 6 din 4.01.2018


Tuberculoza extrapulmonară
TB extrapulmonară (TBEP) este definită ca boala care implică,
altele localizări decât cele ale parenchimului pulmonar.
6%
6%
42%

18%

11% și alte loclizări.


12%

6%

5%
Studii/statistici
• La nivel mondial, TBEP reprezintă 10-25% din cazurilor
de TB
▪ USA în perioada 1993-2006 – 18,7%TBEP
Heather M. Peto et al. Clin Infect Dis. 2009;49:1350-1357
▪ USA în 2013– 21 %TBEP
CDC Reported tuberculosis in the US 2013

▪ UE 2011- s-au înregistrat 72 334 cazuri TB, din care 16 116 (22%) TBEP
(variații de la 4% până la 48% în țările raportoare-11)
o RO -19 212 cazuri TB, din care 2 781 TBEP (14%)
Eurosurveillance, Volume 18, Issue 12, 21 March 2013

▪ în anul 2016 la nivel mondial s-au înregistrat 889 893 cazuri TB EP (9,27%)
GLOBAL TUBERCULOSIS RAPORT 2017
Factori de risc pentru dezvoltarea TBEP

Istoric de
expunere

Infecție / Tratament
boală TB TBEP antiTB
în trecut antrior

Diabet
Zaharat Infecție HIV
Subnutriție
Alte
imunosupresi
i
Factori de risc pentru dezvoltarea TBEP

• TBEP este mai frecventă la persoanele care trăiesc cu


HIV
• TBEP apare~ 10% la persoanele HIV negative
• Dar la persoanele HIV pozitive:
– 33% TBP
– 33% TBEP
– 33% TBP +TBEP (multe cu RX torace normal)
Simptome TBEP

• Pot fi aceleași simptome ca la persoanele cu TBP –


simptome progresive zile, săptămâni, mai multe luni-“impregnare
bacilară”
• In plus, pacienții dezvoltă adesea simptome specifice site-ul
organului infectat TB:
– Hematurie (TB renală)
– Cefalee / confuzie (meningită TB)
– Dureri de spate (TB coloană vertebrală)
– Raguseală (TB laringe)
– TB diseminată (miliară) poate prezenta anemie sau trombocitopenie și
semne extrapulmonare:
• Limfadenopatie generalizată (40%)
• Hepatomegalie (40%)
• Splenomegalie (15%)
• Pancreatită (< 5%)
Diagnosticul TBEP

• Diagnosticul TBEP este adesea o provocare:


– procedurile de diagnostic pentru obținerea probelor biologice din
site-uri extra-pulmonare pot fi dificile din punct de vedere tehnic
sau nu sunt disponibile în mai multe servicii,

– încărcătură mică de bacili în fluidele și țesuturile analizate, ceea


ce duce la rate scăzute de rezultate pozitive la investigațiile
bacteriologice (frotiu și cultură),

– nivelului scăzut de suspiciune din partea clinicienilor.


Cutura MTB în TBEP- performanță variabilă
• Cultura MTB este variabilă în toate formele de TBEP, în parte din
cauza numărului redus (sau absența) bacililor viabili în țesutul
sau fluidul analizat (Kim, Chest 2006)

• Sensibilitatea culturii MTB în cadrul studiilor publicate:


– Pleurezie TB
• în proba de spută (parechim pulmonar normal pe RX) 52% (Conde, AJRCCM 2003 )
• în lichidul pleural: 24-58% (Trajman, ERJ 2008)

– Meningită TB (MTB)
• în LCR: 52% (1 puncție lombară), până la 83% (4 puncții lombare)- (Marais, Lancet ID, 2010)
– TB abdominală
• în fluidul ascitic: 0-83% (valoare mai mare la > litru) - (Rasheed , Colorectal Disease 2007 )
– TB ganglionară
• în puncție biopsie: 10-65% (Fontanilla, Clin Infect Dis 2011)
• în biopsie excizională: 18-93% (Fontanilla, Clin Infect Dis 2011)
Obțiuni pentru diagnosticul TBEP
• Unul sau mai multe dintre următoarele variante sunt de obicei
utilizate pentru a defini TBEP:
1. Biopsie de țesut sau examen histopatologic (cu cultură)
• Invazive
• De multe ori indisponibile, costisitoare
• Fals negative in 15-20% din cazuri
• Alte boli pot cauza inflamația granulomatosă
• BAAR pozitiv poate reperzenta NTM
2. Definiții de caz / punctaj - folosind o combinație de caracteristici clinice și
radiologice
• Variații mari între studii
• Variație largă de performanță
• Influențată de prevalența bolii, nu se recomandă a se utiliza
3. Răspunsul la tratament antiTB
• Tratamentul TB eficient pentru bolile bacteriene
• Nici un raspuns nu însemna intotdeanuna nici o boală
4. O combinație de teste de diagnostic și biomarkeri
• Scumpe pentru a efectua teste numeroase
• Prejudecată , în cazul unui test nou
Diagnosticul TBEP

• Examen fizic
• Specimenele obținute de la site-urile suspectate a fi implicate:
– Microscopie și cultură TB

– ABG

– Teste de amplificarea acizi nucleici-PCR-GeneXpert

– Examen histopatologic

• Întotdeauna evaluare pentru TBP (mai ales la persoanele infectate HIV)


– Simptome
– Spută
– Rgfie torace
• Testare HIV
TB miliară
TB miliară : scurt istoric

❖ În 1700, John Jacob Manget:


(1652-1742)
medic și scriitor

▪ a descris forma de TB diseminată și a comparat tuberculii


minusculi, evidențiați la examenul patologic brut, cu semințe de
mei în dimensiune și aspect,

▪ a introdus termenul de TB miliară, derivat din cuvântul latin


miliarius - adică semințe de mei, pentru a indica această formă
fatală de TB diseminată.
TB miliară: localizare și frecvență
• Localizare
– la un singur organ -foarte rar, <5%.
– în mai multe organe (>90%), inclusiv creierul
– Granulie – afectare difuză (nu predominant pulmonară)
• Vârstă: copil și adult tânăr (posibil la orice vârstă)
• Cea mai frecventă formă de TB diseminată
• Leziuni active mici (<3mm) răspândite în întregul organism
• Frecvent: plămân, ficat, splină
• Uneori: măduvă osoasă, seroase, rinichi, sistem nervos
central, suprarenale
• Rapid progresivă
• Fatală în absența tratamentului
• In 50% din cazuri diagnosticată postmortem
Surendra K, Indian J Med Res. 2012 May
TB miliară : semne și simptome
• Semne și simptome-nespecifice
– Simptome generale – domină tabloul clinic:
• febră 38-40°C,
• frisoane,
• astenie fizică intensă,
• anorexie,
• scădere ponderală
– Tuse seacă
– Dispnee progresivă → detresă respiratorie
– Examenul fizic: tahicardie, hepatomegalie, splenomegalie
TB miliară : diagnostic
Examen Radiologic-sugestiv
• Diagnostic dificil !!!
– Simptomatologie nespecifică
– Secreţiile respiratorii (spută, aspirat bronșic)
paucibacilare
– Examen bioptic:
• Biopsie pulmonară transbronşică – dificil
de efectuat
• Biopsie hepatică - nespecifică
• Biopsie de măduvă osoasă – deseori
diagnostică

Important tratamentul precoce, cu un prag scazut de suspiciune diagnostică


datorita prognosticului grav, chiar in absenta unei confirmari bacteriologice
Pleurezia TB
Pleurezia TB: caracteristici
• Forma cea mai frecventă de TBEP
• Adult tânăr, adolescent
• Poate apărea ca o complicaţie a TBP
• Origine:
– rar diseminare hematogenă
– ruperea in pleura a unui nodul pulmonar subpleural

• Mecanism – reactie inflamatorie granulomatoasă intensă


la prezenta Ag micobacteriene
Pleurezia TB: criterii diagnosice

• IDR la PPD negativă (se pozitivează în


• Debut acut
curdul tratamentului= viraj tuberculinic-
– Durere intensa cu caracter pleural argument diagnostic retrospectiv al TB
(junghi)
• Rgrafie torace: opacitate aspect lichidian
– Ascensiune termică
• Examen Lichid pleural
– Tuse seacă – Serocitrin
– Exsudat - proteine > 3g/dl,
– +/- polipnee – Numeroase limfocite (> 90%)
– glicopleurie scăzută sub 0,80 g/L,
• +/- Semne generale anterioare – adenozindezaminaza (ADA) crescută în lichidul pleural,
– raportul lizozim pleural/lizozim plasmatic > 2,
– Astenie fizică
– Diagnostic molecular pozitiv UNEORI
– Inapetenţă
– Scădere ponderală • Ex. histopatologic – biopsie pleurală (+) în
80% din cazuri; randamentul creste cand se
asociaza cultura fragmentelor bioptice
Meningita TB
Meningita TB: caracteristici

• Origine: focare de diseminare hematogenă din cursul


primoinfecţiei
• Apare in prima copilărie
• Vârsta < 5 ani
• Copii nevaccinaţi BCG
• Contact cu pacient cu TBP intens baciliferă
• Frecvent apare în cadrul miliarei
Meningita TB: semene și simptome
• Debut subacut
• Iniţial:
- febră şi alterarea stării generale
- iritabilitate/ astenie fizică
- cefalee
- +/- vărsături
• Ulterior:
- alterarea stării de conştienţă
- redoarea cefei
- semne de paralizie a nervilor cranieni
• Tardiv:
- fotofobie
- poziţie antalgică fetală
- comă
Meningita TB: diagnostic
• Radiografie toraco-pleuro-pulmonară variabilă:
- normală
- imagine miliară
- aspectul leziunii primare
• IDR la PPD negativă (se pozitivează în cursul tratamentului =
viraj tuberculinic- argument diagnostic retrospectiv al TB)
• Ex. fund de ochi: tuberculi coroizi
• Examen LCR clar/opalescent, cu presiune crescută, cu:
– Glucoză scăzută (< 40 mg/dl)
– Proteine crescute (0,6-2 g/dl)
– Celularitate crescută, predominenţa limfocitelor
– BAAR (-) în microscopie, dar cultură (+) 5-10%
– Diagnostic molecular pozitiv
! Diagnostic de probabilitate – tratamentul se instituie rapid
TB ganglionară
TB ganglionară: criterii diagnosice

• Nu există un ‟gold standard”


• Copil şi adult tânăr pentru TB ganglionară
• Mecanism – diseminare • IDR la PPD frecvent +
limfohematogenă • Paralinic :
• Frecvent ganglioni laterocervicali şi – Cultura Bk: punctat /fragment
supraclaviculari ggl,
– Histologic: fragment ggl
Clinic: – Diagnostic molecular pozitiv
-adenopatie: nedureroasă,
Diagnostic diferenţial
elastică, adenopatii abcedate
neaderentă sarcoidoza, neoplazii, limfoame
-rar apar manifestări generale maligne
Alte micobacterii: M. scrofulaceum,
M. intracellulare

Evoluţie variabilă sub antituberculoase, uneori necesită tratament


chirurgical
TB osteoarticulară
Spondilita TB: caracteristici

• Copii şi adulţi
• Mecanism - diseminare hematogenă în cursul
primoinfecţiei, rar diseminare limfatică
• Vertebre toracale/ lombare
• Leziuni:
Iniţial: eroziune anterioară a corpilor vertebrali
Ulterior: tasare vertebrală → cifoză angulară
Ruptura leziunilor în ţesuturile paravertebrale → abces
“rece”
Spondilita TB: criterii diagnosice
Manifestări clinice - dependente de localizare
Durere în punct fix, influenţată de palpare
Rareori manifestări generale
Tardiv – gibozitate
Rgrafie. profil:
Eroziunea anterioară a corpurilor vertebrale
Tasare vertebrală
Diagnostic pozitiv:
Examen bacteriologic din cazeumul exteriorizat
Biopsia osului afectat
biopsie cu ac de aspirație și cultură (sensibilitate 50-75%, mai mare
în cazul exciziei pe cale chirurgicală), histologie (sensibilitate 70%)
C. Pigrau-Serrallach, Eur Spine J (2013)
TB articulară: caracteristici diagnostice
• Articulaţii mari, frecvent monoarticulară
• Obiectiv: tumefacţie nedureroasă → amiotrofie progresivă →
distrucţie articulară
• Rx.: leziunile epifizare + mărirea spaţiului articular
• IDR la PPD +
• Diagnostic: cultura bk din lichidul sinovial± diagnostic
molecular
multumesc