MG - Lucrarea practică 10 2015/2016 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Lucrarea practică 10
Indicaţii generale:
Bazele de date (BD) reprezintă colecţii organizate de informaţii despre diverse
subiecte. Ele sunt organizate în anumite structuri şi pot fi consultate şi modificate. Pentru a
construi o astfel de bază de date sunt necesare: a) un suport fizic pe care informaţiile să fie
stocate (unităţile de disc ale calculatorului), şi b) un soft de prelucrare a acestor date,
ansamblu numit generic SGBD = Sistem de Gestiune a Bazelor de Date.
Operaţiile ce se pot efectua asupra unei baze de date sunt:
– introducerea de elemente noi în BD (exemple: introducerea unui nou abonat în
agenda de telefoane; crearea unei fişe pentru un pacient nou);
– modificarea sau ştergerea datelor existente în baza de date (modificarea
numărului de telefon al unui abonat; completarea fişei pacientului în urma consultaţiei);
– reorganizarea BD după anumite criterii (aranjarea alfabetică a abonaţilor din
agenda telefonică; aranjarea alfabetică a fişelor pacienţilor);
– consultarea informaţiilor din baza de date (aflarea unui număr de telefon; citirea
datelor din fişa pacientului).
Utilizarea unei baze de date este mult mai comodă (în special atunci când volumul
de date este foarte mare) în situaţia în care informaţiile depuse în ea sunt ordonate după
diverse criterii. De exemplu, găsirea numărului de apel al unui abonat telefonic, într-o bază
de date, este foarte dificilă dacă aceasta nu e ordonată având drept criteriu ordinea
alfabetică a numelor. Se spune că un tabel de date ESTE ORDONAT dacă o înregistrare
arbitrară a acestuia se află într-o anumită legătură, dată de criteriul de ordonare (cheia de
ordonare), cu înregistrările anterioară, respectiv posterioară.

În această lucrare practică:

a) veţi crea un tabel de date, familiarizându-vă cu diversele tipuri de date;
b) veţi încerca vizualizarea datelor introduse şi modificarea lor;
c) veţi exersa sortarea şi indexarea înregistrărilor unui tabel de date.

Teme
40: crearea tabelelor de date FoxPro
41: transferul de date între Excel şi FoxPro
42: ordonarea înregistrărilor unui tabel

Softul ce va fi utilizat în lucrarea practică:

Visual Fox Pro

142
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 10 2015/2016

Tema 40. crearea tabelelor de date FoxPro

Lansaţi aplicaţia FoxPro. Pentru aceasta, căutaţi pe ecran iconiţa de startare a FoxPro-

ului . Faceţi cu mausul dublu clic pe aceasta. O altă cale pentru lansarea aplicaţiei
este apăsarea butonului Start, apoi Programs, apoi Microsoft Visual FoxPro.

Comenzile în aplicaţia FoxPro se

pot da fie folosind bara de meniuri din
partea superioară a ecranului, fie prin
intermediul ferestrei de comenzi
(Command). Această fereastră se deschide
cu comanda Command Window din
meniul Window.
Creaţi un tabel de date cu ajutorul
meniului File, comanda New sau cu
ajutorul combinaţiei de taste [Ctrl]+[N]. Pe
ecran apare caseta de dialog New.

Selectaţi Table în butonul radio File type şi apoi apăsaţi butonul New file. În caseta
de dialog Create salvaţi (Save in) tabelul de date în dosarul Anul2. Daţi numele
nume_INTERNATI tabelului de date în zona Enter table, asiguraţi-vă că tipul fişierului
este „Table/DBF” şi apoi apăsaţi butonul Save.
Puteţi crea un tabel de date tastând în fereastra de comenzi comanda:
CREATE nume_INTERNATI
dar în acest caz trebuie să controlaţi dosarul în care va fi salvat tabelul de date cu ajutorul
unei comenzi de tipul
CURDIR="C:\Anul2"
dată în prealabil în fereastra de comenzi (pentru că altfel aplicaţia FoxPro va depune fişierul
în directorul curent implicit). Evident, se poate comanda direct:
CREATE C:\Anul2\nume_INTERNATI
În continuare pe ecran apare o casetă de dialog Table Designer, în care se va preciza
structura tabelului de date, adică:
1) numele pentru fiecare câmp (Name);
2) tipul de date stocate în câmpul respectiv (Type),
3) lăţimea sau numărul maxim de caractere rezervat pentru fiecare câmp (Width),
eventual şi
4) numărul de zecimale (Dec) – zonă care este activată numai pentru tipurile
Numeric şi Float.
Ca exemplu vom crea un tabel de date ce conţine unele informaţii despre pacienţii
internaţi într-un spital şi anume: numele, data internării, sexul şi vârsta. Ulterior veţi
completa acest tabel cu alte câmpuri.
Mai întâi, în coloana Name tastaţi Numepren după care apăsaţi [Tab].

143
MG - Lucrarea practică 10 2015/2016 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Este activată imediat o listă derulantă în poziţia Type, iar tipul se poate selecta fie
folosind tasta [Space] şi săgeţile, fie folosind mausul. Pentru câmpul Numepren lăsaţi
Character ca tip al valorilor, iar în coloana Width tastaţi 17.
Aţi creat astfel un câmp numit Numepren în care veţi putea stoca şiruri de (cel mult)
17 caractere. Lăţimea maximă pentru câmpurile de tip Character este 254.

Al doilea câmp îl veţi numi

Data_inter şi va conţine data
internării pacienţilor. Va fi de tip
Date, adică dată calendaristică, şi va
avea lungimea stabilită automat la 8
caractere. Puteţi selecta mai rapid
tipul Date tasând [D] în coloana
Type.
Încercaţi să creaţi un al
treilea câmp cu numele
Numeprealung, apoi cu numele
Doua cuvinte. Nu veţi reuşi.
Numele unui câmp este constituit
dintr-un singur cuvânt, dar nu poate
depăşi 10 caractere! Se poate folosi,
la nevoie, caracterul „_” (under-
score). De exemplu Data_inter.
Pentru a înregistra sexul pacienţilor veţi rezerva un câmp de tip Logical cu
lungimea prestabilită de 1 caracter. Datele înregistrate aici sunt de tip logic: T (True) şi F
(False). Numim acest al treilea câmp Sex_masc şi vom plasa în el valoarea T pentru
bărbaţi, respectiv F pentru femei.
Pentru vârsta pacienţilor creaţi al patrulea câmp, acesta de tip Numeric, cu lăţimea
de două cifre, fără zecimale, denumit Varsta.
Selecţia se poate face şi cu tasta [Tab] pentru a parcurge în ordine toate
componentele casetei de dialog, sau cu combinaţia de taste [Shift]+[Tab] pentru a le
parcurge în ordine inversă.
Ieşiţi din caseta de dialog Table Designer apăsând butonul OK. Pentru a începe
introducerea datelor în baza de date a cărei structură aţi precizat-o în caseta de dialog
Table Designer
răspundeţi Yes la întrebarea
afişată:
Input data records
now?
Aplicaţia FoxPro va
deschide o nouă fereastră ce vă
permite introducerea valorilor
pentru fiecare câmp.
(Dacă fereastra nu are aspectul din figura de mai sus, comandaţi ViewEdit.)
În zonele rezervate introduceţi valorile câmpurilor pentru prima înregistrare (primul
pacient): Numepren = Popescu Ion, Data_inter = 01/06/2001 (formatul datei calendaristice
este lună/zi/an), Sex_masc = T, Varsta = 48. De la un câmp la altul se trece tastând [Enter]

144
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 10 2015/2016

sau tastele săgeţi. După tastarea ultimei valori a înregistrării se permite introducerea datelor
pentru a doua înregistrare.
Introduceţi date pentru alţi zece (!) pacienţi.
La înregistrarea cu numărul cinci, în câmpul Numepren încercaţi să introduceţi, de
exemplu, Constantinescu Alexandru. Observaţi că se reţin doar primele 17 caractere ale
numelui şi prenumelui. (De ce?)
(Dacă fereastra nu are aspectul din figura de mai sus, comandaţi ViewEdit.)
În zonele rezervate introduceţi valorile câmpurilor pentru prima înregistrare
(primul pacient): Numepren = Popescu Ion, Data_inter = 01/06/2001 (formatul datei
calendaristice este lună/zi/an), Sex_masc = T, Varsta = 48. De la un câmp la altul se trece
tastând [Enter] sau tastele săgeţi. După tastarea ultimei valori a înregistrării se permite
introducerea datelor pentru a doua înregistrare.
Introduceţi date pentru alţi zece (!) pacienţi.
La înregistrarea cu numărul cinci, în câmpul Numepren încercaţi să introduceţi, de
exemplu, Constantinescu Alexandru. Observaţi că se reţin doar primele 17 caractere ale
numelui şi prenumelui. (De ce?)

Se simte nevoia unei redimensionări. Pentru modificarea structurii unui tabel de

date reveniţi în fereastra de comandă cu ajutorul meniului Window. Structura unui tabel
de date se poate modifica fie folosind comanda:
MODIFY STRUCTURE
(în formă prescurtată: MODI STRU), fie alegând comanda Table Designer din meniul
View (ceea ce se recomandă), fie opţiunea Properties din meniul Table, apăsând apoi
butonul Modify. Pe ecran apare aceeaşi fereastră Table Designer. Puteţi foarte uşor să
modificaţi lungimea câmpului Numepren în aşa fel încât să fie permisă introducerea unor
nume mai lungi (de exemplu de maxim 30 caractere).
Puteţi, de asemenea, să introduceţi un câmp nou în tabelul de date. Introducerea
unui câmp nou se va face înaintea câmpului curent. Plasaţi cursorul pe câmpul Sex_masc.
Apăsând [Insert] veţi insera un câmp nou între câmpurile Data_inter şi Sex_masc.
Denumiţi acest câmp Diagext, precizaţi-i tipul Character şi lăţimea de 150 de caractere.
În acest câmp veţi stoca diagnosticul la externare pentru fiecărui pacient. Dacă lăţimea nu
e suficientă, o puteţi mări până la 254 de caractere sau puteţi folosi mai multe câmpuri
consecutive de tip Character pentru diagnostic. (A treia posibilitate, anume folosirea unor
câmpuri de tip Memo, o vom trata ulterior.) Apăsaţi butonul OK şi se va deschide o nouă
casetă de dialog ce conţine întrebarea:
Make structure changes permanent?
Răspundeţi
afirmativ.
(Apasarea tastei
[Y] înseamnă
„yes”.)

145
MG - Lucrarea practică 10 2015/2016 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Conţinutul tabelului de date creat poate fi oricând consultat folosind fie comanda
BROWSE în fereastra de comenzi, fie opţiunea Browse din meniul View. (Câmpul Diagext a
fost micşorat intenţionat pentru a putea fi vizualizat întregul tabel.)
Creaţi un nou tabel care să aibă o structură similară, dar mai simplă; de exemplu să
nu conţină câmpurile Varsta şi Sex_masc, locul lor fiind ocupat de câmpul Cnp (de tip
Character, cu lăţimea 13) iar numele să fie nume_SIMILAR. Introduceţi date pentru alţi
câţiva (cel puţin zece) pacienţi în noul tabel de date.
Închideţi toate tabelele de date cu care aţi lucrat până acum, folosind în acest scop
fereastra de comenzi şi dând comanda:
CLOSE ALL
Pentru a folosi un tabel de date creat anterior, acesta trebuie deschis într-o zonă de
lucru. Pentru aceasta folosiţi comanda:
USE nume_SIMILAR
sau puteţi folosi bara de meniuri alegeţi opţiunea Open din meniul File.
Putem prelua datele corespunzătoare a două câmpuri din tabelul de date
nume_INTERNATI în tabelul de date curent, folosind comanda:
APPEND FROM nume_INTERNATI FIELDS Numepren,Diagext
Folosind comanda BROWSE în fereastra de comenzi puteţi observa că
nume_SIMILAR conţine acum mai multe înregistrări.
Părăsiţi aplicaţia FoxPro cu comanda QUIT dată în fereastra de comenzi sau cu
opţiunea Exit din meniul File.

Tema 41: transferul de date între Excel şi FoxPro

Veţi studia acum posibilităţile de transfer de date între aplicaţiile Excel şi FoxPro.
Întrucât ambele au fost create de aceeaşi firmă (Microsoft), transferul ar trebui să fie facil,
fără să ridice probleme deosebite. Şi totuşi…
Preluaţi din prin ftp fişierul LP10_1.xls. Conţinutul acestui spreadsheet este simplu:
o singură foaie de calcul, creată de aplicaţia Excel. Dacă veţi încerca să-l deschideţi
(FileOpen) cu FoxPro, veţi constata că acest lucru nu este posibil, extensia XLS
nefigurând în lista Files of type a extensiilor acceptate de această aplicaţie. Observăm însă o
altă comandă, anume Import, în meniul File. Aparent această comandă ar trebui să rezolve
problema, după ce declarăm parametrii de control pentru acest „import” de date. Apare însă
o uşoară abatere de la standarde: în urma importului, prima linie a tabelului de date va
conţine nu prima înregistrare, ci – exact aşa cum este în foaia de calcul Excel – denumirile
câmpurilor; vom fi obligaţi să o eliminăm şi să procedăm la o redenumire a câmpurilor.
Toată această neregulă poate fi evitată dacă procedăm „invers”. Mai precis, în loc de
a importa fişierul tip xls cu FoxPro, îl vom prelua cu Excel şi-l vom salva ca fişier de tipul
„DBF 4 (dBASE IV)”. Vom obţine un fişier cu extensia dbf (DataBase File).

146
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 10 2015/2016

Efectuaţi această operaţiune, apoi închideţi aplicaţia Excel şi preluaţi fişierul

LP10_1.dbf cu FoxPro.
Încercând vizualizarea conţinutului său (View Browse) veţi constata preluarea
corectă a datelor. Singurele modificări apar în denumirile câmpurilor, pentru a fi respectate
condiţiile standard: caracterele nepermise blanc şi punct au fost înlocuite prin „_”, de
asemenea a avut loc trunchierea la 10 caractere.
Salvaţi în acest ultim fişier dbf, stabilindu-i numele nume_CONVERSIE, dar numai
după ce i-aţi adăugat o înregistrare nouă.
Puteţi încerca să realizaţi un tabel de date care să conţină informaţii dintr-o agendă
personală (numele şi prenumele, adresa, numărul de telefon, etc.). Salvaţi această agendă
într-un tabel de date cu numele nume_AGENDA.
Observaţi că în dosarul în care aţi depus tabelul de date a apărut, alături de fişierul
nume_INTERNATI (.dbf) un alt fişier cu acelaşi nume, dar cu extensia BAK. Este de fapt
forma veche a primului fişier-tabel pe care l-aţi creat; în momentul în care conţinutul i-a fost
modificat, aplicaţia FoxPro a creat automat copia de salvare (backup). Evitaţi să transferaţi
în căminul d-voastră, de acum înainte, fişierele cu extensia BAK (dacă nu aveţi motive
speciale s-o faceţi).
Deoarece bazele de date sunt, în general, foarte importante pentru mulţi utilizatori
este bine ca ele să fie protejate. O modalitate o constituie protecţia oferită de sistemul de
operare Windows. Selectaţi cu mausul unul dintre tabelele de date create şi apăsaţi butonul
drept al mausului. În meniul deschis pe ecran alegeţi opţiunea Properties. În zona
Attributes activaţi atributul Read-only.
Apăsaţi butonul Apply şi apoi OK. Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi în acest fel toate
bazele de date!
În sfârşit, creaţi două tabele de date în care să fie înregistrate date despre medici.
Primul tabel, denumit nume_SPECIALITATI, va avea drept câmpuri Cod (de tipul
Numeric, lăţime 3 cu 0 zecimale) şi Denumire (tip Character de lăţime 50). Introduceţi cel
puţin zece înregistrări: (1, Chirurgie toracica), (2, Cardiologie), (3, Reumatologie), (4,
Neurologie), (5, Oftalmologie), …
Al doilea tabel, denumit nume_MEDICI, va avea drept câmpuri Nume, Prenume
(ambele de tip Character de lăţime 30), Cnp, Telefon (ambele de tip Character de lăţime 13),
Note (de tipul Memo) şi Codspec (de tipul Numeric, lăţime 3 cu 0 zecimale). Introduceţi
câteva înregistrări. În câmpul Note plasaţi o caracterizare a activităţii medicului, cu detalii,
iar în câmpul Codspec plasaţi codul specializării sale (presupunând că un medic poate avea
o singură specializare).

Tema 42: ordonarea înregistrărilor unui tabel

În FoxPro există două metode de ordonare a unui tabel de date:
1. SORTAREA. Constă în reordonarea „fizică” a înregistrărilor, prin schimbarea
locului între ele, până când criteriul de ordonare este satisfăcut;
2. INDEXAREA. Constă în crearea unui fişier-index special, asociat tabelului de
date, fişier în care se memorează numai ordinea înregistrărilor. Accesul la înregistrările
tabelului de date se va face prin intermediul acestui fişier.
Sortarea unui tabel de date, în FoxPro, se face cu comanda:
SORT ON nume_de_câmpuri_cheie (/A sau /D  /C) TO nume_tabel_sortat
(Atenţie, ceea ce apare între paranteze este opţional, iar bara verticală separă opţiuni
ce nu sunt alternative! A şi D indică sensul ordonării.)

147
MG - Lucrarea practică 10 2015/2016 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

Se pot specifica mai multe câmpuri cheie, numele lor fiind separate prin virgulă.
Fiecare câmp cheie poate fi urmat de opţiunile dintre paranteze.
Comanda sortează înregistrările tabelului de date activ (deschis anterior) într-un nou
tabel de date numit nume_tabel_sortat. Ordonarea se va face:
a) în ordinea crescătoare dacă se foloseşte opţiunea /A (de la ASCENDING);
b) în ordinea descrescătoare dacă folosim opţiunea /D (de la DESCENDING)
a valorilor stocate în câmpurile specificate de nume_de_câmpuri_cheie. Opţiunea /C se
foloseşte pentru câmpurile de tip Character (secvenţă de caractere) pentru a indica să nu se
ţină seama, în cursul operaţiei de ordonare, de deosebirea majusculă/minusculă în cazul
literelor. Pentru specificarea a două opţiuni după un câmp se folosesc combinaţiile /AC şi
/DC.
De exemplu, avem activ un tabel de date ce conţine câmpul Valoare de tip Numeric
şi câmpul Produs de tip Character. Pentru a obţine un tabel de date cu înregistrările ordonate
(denumit ORD_VAL) în ordinea descrescătoare a valorilor din câmpul Valoare drept câmp
cheie, folosim comanda:
SORT ON Valoare /D TO ORD_VAL
Prin comanda
SORT ON Produs /AC TO ORD_PROD
vom obţine tabelul ORD_PROD cu înregistrările ordonate în ordinea alfabetică a
datelor stocate în câmpul Produs, indiferent de tipul de literă (case) folosit.
Creaţi un tabel de date cu numele nume_MEDICAMENT pentru evidenţa
produselor dintr-un depozit de medicamente.
Este recomandabil să creaţi în prealabil un dosar special şi să vă asiguraţi, înainte de
a începe lucrul cu FoxPro, că acesta este dosarul curent. Tabelul de date trebuie să conţină
cel puţin 15 înregistrări, cu valori în câmpurile Produs (de tip Character lăţime 30), Valoare
(de tip Numeric, lăţime 10 cifre), Data_expir (de tip Date).
Sortaţi tabelul în ordinea alfabetică a valorilor câmpului Produs, indiferent de tipul
literelor, urmând a crea tabelul de date nume_PRODUS, apoi în ordinea crescătoare a
valorilor câmpului Valoare, urmând a crea tabelul de date nume_VALOARE, iar apoi în
ordinea descrescătoare a datelor calendaristice din câmpul Data_Expir, urmând a crea
tabelul de date nume_EXPIR.
Toate aceste fişiere vor apărea cu extensia dbf. Verificaţi conţinutul fiecăruia, apoi
închideţi toate fişierele.
Există două tipuri de fişiere-index ce pot fi asociate unui tabel de date:
a) Fişiere-index simple (cu extensia IDX) care conţin o singură cheie de ordonare.
Crearea acestora se face cu comanda:
INDEX ON expresie TO nume_fisier.IDX
b) Fişiere-index compuse (cu extensia CDX) în care se memorează mai multe chei
de ordonare numite etichete. Dar, dintre toate aceste etichete, la fiecare moment dat doar una
este activă.
Fişierele-index compuse, la rândul lor, pot fi de două tipuri:
b1) structurale – adică asociate „imediat” tabelului de date, deschise automat odată
cu deschiderea tabelului de date. Au acelaşi nume ca şi fişierul-tabel căruia îi sunt ataşate,
extensia CDX şi sunt create cu comanda:
INDEX ON expresie TAG nume_etichetă
b2) nestructurale. Acestea au numele diferit de cel al tabelului de date şi nu sunt
deschise automat la deschiderea tabelului. Pot fi create cu comanda:

148
UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică MG - Lucrarea practică 10 2015/2016

INDEX ON expresie TAG nume_etichetă OF nume_fişier

Un tabel de date poate avea mai multe fişiere-index asociate, dar numai unul poate fi
activ la un moment dat. Fişierul-index activ poate fi specificat prin comanda:
SET ORDER TO nume_etichetă
Creaţi un tabel de date
nou, dându-i numele nume_PA.
Definiţi în acesta următoarele
trei câmpuri:
- numepren de tip Character
şi lăţime 25;
- data_inter de tip Date;
- varsta de tip Numeric, cu
lăţime 2 şi zero zecimale.
Pentru a ordona tabelul
după valorile din Data_inter
folosiţi caseta de ordonare aflată
pe coloana Index în dreapta
denumirii câmpului.
Alegeţi ordonarea crescătoare reprezentată de săgeata orientată cu vârful în sus.
Selectaţi şi apăsaţi butonul OK.
Ca urmare se va crea tabelul de date nume_PA.dbf dar şi fişierul-index (de
ordonare) numit nume_PA.cdx. Acesta va conţine deocamdată o singură etichetă (index
tag). Pentru a verifica ordonarea, introduceţi în tabelul de date valori pentru 20 de pacienţi
(ca înregistrări), cu diverse date ale internării.
Sortaţi tabelul de date, folosind fereastra de comenzi, după câmpul varsta, prin
comanda:
SORT TO nume_SORTAT ON varsta ASCENDING
(Opţiunile ASCENDING şi DESCENDING sunt similare cu /A respectiv /D, cu
deosebirea că se referă la toate câmpurile din listă. În lipsa acestor opţiuni, ordinea
implicită este dată de ASCENDING. Opţiunile /A şi /D ce se referă la câmpuri-cheie
particulare au prioritate faţă de ASCENDING şi DESCENDING!)
Indexaţi acum tabelul de date după câmpul varsta prin comanda:
INDEX ON varsta TO nume_IND.IDX ASCENDING
Fişierele index simple IDX conţin o singură cheie de ordonare (varsta în cazul
nostru), în timp de fişierele index compuse CDX pot conţine mai multe (de exemplu
varsta şi data_inter).
Un fişier-index simplu (cu extensia IDX) poate sau nu să fie deschis odată cu
tabelul de date corespunzător.
Fişierele-index compuse structurale sunt deschise AUTOMAT odată cu tabelul de
date corespunzător. De exemplu, comanda:
USE nume_PA INDEX nume_IND
deschide tabelul de date ordonat după câmpul varsta, ordonare conţinută în fişierul-index
nume_IND.idx. O singură ordonare conţine şi indexul structural din nume_PA.cdx.
Schimbarea criteriului de ordonare se face cu comanda SET ORDER TO. De
exemplu:
SET ORDER TO numepren
149
MG - Lucrarea practică 10 2015/2016 UMF “Carol Davila” – Informatică Medicală şi Biostatistică

schimbă ordinea în cea definită de eticheta numepren, dacă această etichetă a fost definită
în prealabil!
Instrucţiunea
SET INDEX TO nume_IND.IDX
schimbă ordinea în cea definită de fişierul-index nume_IND.IDX.
Atunci când un tabel de date este deschis (fără fişierul-index ataşat), iar valorile din
câmpul cheie sunt modificate, vom putea obţine reordonarea înregistrărilor cu comanda:
REINDEX
Efectuaţi câteva modificări, apoi re-indexaţi, pentru a observa efectul acestei
comenzi.

150