Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ

OLIMPIADA DE FIZICĂ
ETAPA LOCALĂ
24 ianuarie 2016
VI
SUBIECTE
Pagina 1 din 1

1. Ştiu să socotesc!
a) În tabelul alăturat sunt înregistrate rezultatele măsurării
Nr.
înălţimii unui corp. Determină înălţimea corpului! h(cm)
măsurătoare
Precizări: înălţimea determinată o vei scrie sub forma
1 12,7
h = hmed ± ∆hmed , în care hmed este înălţimea medie rezultată din
2 12,1
valorile luate în considerare, iar ∆hmed este eroarea medie de 3 12,6
măsură (pentru valorile luate în considerare); de asemenea, vei 4 12,5
indica, dacă este cazul, ce valori elimini din calcule, deoarece 5 12,6
le consideri erori grosolane. 6 12,5
b) În relaţia 3 ........ + 9 ........ = 30 ........ lipsesc doar unităţile de 7 12,7
măsură. Completează-le, astfel încât relaţia să fie adevărată! 8 12,8
c) Într-o dimineaţă, la ora 5:00, temperatura în Piatra Neamţ era
t1 = −10°C, iar un spre prânz, la ora 11:30, temperatura era t 2 = +3°C. Cât de repede, în
medie, a crescut temperatura în acea dimineaţă? Exprimă rezultatul în grade Celsius pe oră!
2. Ştiu să folosesc instrumente de măsură!
a) O mensură gradată cilindrică are în dreptul scalei notate valorile 0, 100, 200, 300 şi 400,
iar deasupra scalei scris cm3 şi 20°C. Între două gradaţii consecutive cu valori notate pe
scală, aceasta este împărţită în câte 20 de diviziuni egale. Se toarnă, în mensura goală, apă
cu volumul de 150 cm3, apoi se introduce şi un corp cu volumul de 70 cm3, care pătrunde
complet în apă. Reprezentaţi, printr-un desen, unde este nivelul apei din mensură înainte
şi după introducerea corpului.
b) Se consideră un ceas analogic cu trei ace (orar, minutar, secundar), pe cadranul căruia
orele sunt notate cu cifre de la 1 la 12. De câte ori, între ora 12:00:00 şi ora 15:00:00,
acele trec prin dreptul cifrei 5 de pe cadran? Dar între orele 12:00:00 şi 18:00:00?
c) Explică modul în care poate fi folosită o riglă obişnuită pentru măsurarea grosimii unei foi
de hârtie. Motivează metoda prezentată!
3. Pisica cea curioasă
O pisică, curioasă ca orice pisică, pleacă de „acasă” să vadă ce
mai e nou prin „cartier”. Traiectoria ei este reprezentată în
figura alăturată. Pe porţiunea AB, pisica (vioaie şi odihnită)
m
are viteza v1 = 0,5 . În punctul B, vede un câine pe care îl
s
fugăreşte cu viteza v2 până în punctul C, unde sare un gard şi
m
merge mai departe până în punctul D, cu viteza v3 = 0,25
s
(tot fără frică, dar obosită). Durata acestei plimbări a fost
∆t = 280 s. Ţinând cont de scara hărţii (lungimea laturii unui pătrat de pe hartă corespunde pe
teren unei distanţe de 20 m), calculează:
a) viteza medie a pisicii în mişcarea sa de la A la D;
b) viteza v2 .
c) La întoarcere „acasă”, pisica merge de la D la A în linie dreaptă (îi este foame!), cu viteza
m
v4 = 1 . Ştiind că în D s-a odihnit 2 minute, cât timp a durat, în total, „excursia” pisicii?
s
(Subiect propus de: prof. Dorel Haralamb – C.N. Petru Rareş, Piatra Neamţ)

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 INSPECTORATUL OLIMPIADA DE FIZICĂ
ŞCOLAR AL
JUDEŢULUI
NEAMŢ
ETAPA LOCALĂ
24 IANUARIE 2016
VII
SUBIECTE
Pagina 1 din 1

Subiectul I: Un câine jucăuș

Mihai ține mult la câinele său de vânătoare, un Brac german cu numele Hugo, pe care-l antrenează
frecvent, pe un teren aproximativ plan, din preajma casei sale. În timpul antrenamentului Mihai aruncă o minge
de tenis la distanța 𝑑 = 40 𝑚, pe care Hugo trebuie s-o aducă la stăpân. Din punctul de lansare, în același
moment, omul pleacă la plimbare și câinele după minge.
a) Hugo pleacă spre minge cu viteza v2 = 2 𝑚/𝑠, după o direcție ce formează unghiul 𝛼 = 60𝑜
cu direcția vitezei omului. Câinele recuperează mingea pe care-o predă stăpânului după ∆𝑡1 = 20 𝑠 de la
lansare, întorcându-se după o direcție ce formează același unghi 𝛼 cu direcția de mișcare a stăpânului (care nu se
schimbă). Ce valoare are viteza v1 a omului?
b) Dacă Mihai se mișcă cu viteza v1 = 1 𝑚/𝑠 pe direcția mingii, după cât timp ∆𝑡2 de la o
lansare la aceiași distanță 𝑑 revine Hugo cu mingea la stăpân, după plecarea de lângă acesta?
c) Când se află la distanța 𝑠 = 50 𝑚 de casă, Mihai hotărăște să încheie antrenamentul, fiind total
înțeles de Hugo. Având încă suficientă energie, câinele se deplasează continuu dus-întors între casă și stăpân.
Dacă vitezele rămân v1 = 1 𝑚/𝑠 și v2 = 2 𝑚/𝑠, ce distanță totală 𝐷 parcurge câinele pe durata întoarcerii
omului acasă?
Observație: Se neglijează duratele de preluare a mingii de pe sol și cele de întoarcere ale câinelui.

Subiectul II: Deformări elastice și frecare

O fibră de oțel considerată perfect elastică și de masă neglijabilă, fixată la capătul superior A, are
lungimea 𝑙0 = 57 𝑐𝑚. Suspendând un corp la capătul inferior B, fibra se alungește cu 𝑥1 = 3 𝑐𝑚.
a) Cu cât la sută scade aria suprafeței unei secțiuni normale pe fibră, după suspendarea corpului?
b) Același sistem este deplasat uniform pe o suprafață orizontală, trăgând de extremitatea A a
fibrei paralele cu suprafața de sprijin. Alungirea fibrei se reduce la 𝑥2 = 0,3 𝑐𝑚. Care este valoarea
coeficientului de frecare dintre corp și suprafața de sprijin?
c) Se taie fibra în trei porțiuni de lungimi egale ce se leagă în poziție verticală de un suport rigid
orizontal. Cele trei capete inferioare se leagă de același corp. Care va fi noua alungire 𝑥3 a unei fibre?

Subiectul III: Un butoi dogit

a) Andrei trage un butoi de formă paralelipipedică pe o suprafaţă plană orizontală, prin
intermediul unei frânghii, cu forţa 𝐹 = 250𝑁 . Unghiul format de frânghie cu direcţia orizontală este 𝛼 = 30°,
iar viteza rămâne constantă pe tot parcursul mişcării. Butoiul are o capacitate 𝑉 = 100𝑙 şi este umplut complet
cu un lichid având densitatea 𝜌. Ştiind că între forţa de frecare dintre butoi şi suprafaţa orizontală şi forţa de
apăsare normală a butoiului pe suprafaţă există o relaţie de proporţionalitate de forma 𝐹𝑓 = 𝑘 ∙ 𝐹𝑛 , unde 𝑘 =
0,2 = constant, iar masa butoiului gol este m0 =15kg , aflaţi valoarea densității lichidului. Se consideră că
masa frânghiei este neglijabilă şi acceleraţia gravitaţională 𝑔 = 10 𝑁/𝑘𝑔.
b) La un moment dat, în partea de jos a butoiului, pe suprafaţa laterală a acestuia, se produce
fisură prin care începe să curgă lichid cu un debit constant de 0,5 𝑙/𝑠. Considerând că Andrei menţine viteza
constantă a butoiului şi că valoarea lui 𝑘 de la punctul a) rămâne neschimbată pe tot parcursul mişcării,
reprezentaţi grafic dependenţa de timp a forţei 𝐹 pentru primele 5 minute ale mişcării, măsurate începând din
momentul în care din butoi începe să curgă lichid.
c) Ce valoare are presiunea exercitată de butoi pe suprafața pe care se află în mișcare, în
momentul în care este gol, dacă aria suprafeței de sprijin este S=500cm2 ?. Considerăm apăsarea pe suprafața
de sprijin a butoiului ca fiind uniformă.

Subiecte propuse de: 1,2 -prof. Constantin Ostafe, Colegiul Naţional „Roman Vodă”, Roman
3 -prof. Diana Cristina Bejan, Colegiul Național de Informatică, Piatra Neamț
1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 INSPECTORATUL OLIMPIADA DE FIZICĂ
ŞCOLAR AL
JUDEŢULUI
NEAMŢ
ETAPA LOCALĂ
24 IANUARIE 2016
VIII
SUBIECTE
Pagina 1 din 2
SUBIECTUL 1.
Înălțimea și diametrul a două sticle din plastic identice (de 0,5 Litri) au fost măsurate de 3 ori,
iar rezultatele sunt în tabelul de date nr. 1. Prima dintre sticle este complet plină cu apă (umplută 100%
astfel încât atunci când i s-a pus dopul nu avea aer în interior), iar cealaltă doar parțial umplută cu apă.
Înălțimea apei din sticla a doua (cea parțial umplută cu apă) a fost măsurată de 3 ori, iar rezultatele sunt
în tabelul de date nr. 2.
Tabel de date nr. 1 Tabel de date nr. 2

Nr. Hsticlă diametru Nr. h apă

măsurătorii (cm) (cm) măsurătorii (cm)
1 20 6,1 1 12
2 19,8 5,9 2 12,1
3 20,2 6 3 11,9
A. Aflați presiunea hidrostatică la baza sticlei, pentru fiecare dintre cele două sticle, știind
kg N
densitatea apei   1000 3 , și g  10 . Scrieți rezultatul sub forma: p  pmediu  pmediu .
m kg

B. Sticlele sunt înfășurate de jur împrejur cu o etichetă, cu

înălțimea hetichetă  8cm , iar partea inferioară a etichetei se află la
d  2cm de baza sticlei (vezi imaginea). Aflați forța rezultantă ce
acționează asupra zonei pe care e lipită eticheta de pe sticla complet plină
cu apă, știind că sticla se află într-o cameră în care presiunea atmosferică
N
e normală, p0  105 2 , și precizați direcția și sensul acestei forțe
m
rezultante.

SUBIECTUL 2.
Apa dintr-un canal de irigație cu secțiunea
dreptunghiulară, are adâncimea h = 2 m și lățimea l = √3
m. La un capăt al canalului, se află un stăvilar de greutate
G1=104 N și lungime L = 4m, ce se poate mișca în jurul
punctului O. Apa exercită o presiune asupra stăvilarului,
care este manevrat prin intermediul unei cotragreutăți
suspendate la capătul unui sistem de scripeți, ca în figură.
Știind că sistemul este în echilibru dacă stăvilarul este
înclinat sub un unghi α = 60°, aflați :
a. forța cu care acționează apa asupra stăvilarului.
b. valoarea tensiunii din cablul ce susține stăvilarul.
c. valoarea contragreutății.
kg N
Se cunosc densitatea apei   1000 3 , și g  10
m kg

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 INSPECTORATUL OLIMPIADA DE FIZICĂ
ŞCOLAR AL
JUDEŢULUI
NEAMŢ
ETAPA LOCALĂ
24 IANUARIE 2016
VIII
SUBIECTE
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL 3.

A. Vara, pentru a ne răcori, putem bea Coca-Cola cu gheață: într-un pahar care conține
m1  100g Coca-Cola punem un cub de gheață cu m  10g și temperatura t g  50 C , scos din congela-
tor.
a) Câtă căldură este necesară pentru transformarea cubului de gheață în apă la 00 C ? Se cunosc:
kJ
căldura latentă specifică de topire a gheții  t  333 , căldurile specifice ale apei și ale Coca-Cola
kg
J J
sunt aceleași c  4180 , căldura specifică a gheții cgheată  2100 și capacitatea calorică a
kg  K kg  K
J
paharului C  100 .
K
b) Dacă inițial Coca-Cola avea temperatura t1  250 C , ce temperatură va avea în final după
topirea cubului de gheață și realizarea echilibrului termic?

B. În apa dintr-un calorimetru se toarnă un pahar cu apă fierbinte, iar temperatura

calorimetrului crește cu T1  5K . Dacă mai adăugăm încă un pahar de apă fierbinte, temperatura mai
crește încă cu T1  3K . Cu câte grade va mai crește temperatura apei din calorimetru, dacă mai turnăm
în continuare o cantitate de apă fierbinte (la aceeași temperatură inițială ca și în cazul primelor două
pahare) echivalentă cu N  45 pahare? Se neglijează pierderile de căldură şi capacitatea calorică a
vasului calorimetric. Se cunoaște căldura specifică a apei, constantă în intervalul de temperatură
J
considerat c  4180 .
kg  K

Subiecte propuse de:1,3 - prof. Grigoruță Oniciuc, Colegiul Naţional „Petru Rareș”, Piatra Neamț
2- prof. Mariana Frenți, Colegiul Național „Calistrat Hogaș”, Piatra Neamț

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.