Olimpiada de Fizică

Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VI
Pagina 1 din 2
Subiectul 1
Gelu “Istețelul”, Victoraș cel “Drăgălaș” și Anuța “Hărnicuța” se cunosc de mici și sunt buni prieteni. Gelu şi
Victor locuiesc pe strada Dreaptă, casele lor fiind situate la distanța D  600 m
una de alta. Anuța locuiește pe o stradă perpendiculară pe strada Dreaptă, la
distanța D '  150 m de intersecția lor, aflată la jumătatea distanței D. Cei trei
prieteni hotărăsc să se întâlnească la Anuța pentru a discuta temele. Astfel, Gelu
pleacă spre Victor la ora 10 : 00 , însoțit de simpatica Nușa “Cățelușa”, care deja
cunoaște drumul și se bucură nespus. Victor, pleacă de acasă cu o întârziere de Δt = 2 min față de prietenul său.
Băieții merg cu viteze aproximativ egale, v1  v2  v  0,5m / s , dar simpatica Nușa poate alerga cu o viteză de trei
ori mai mare. După ce a parcurs distanța d1  200 m , Gelu își vede prietenul apropiindu-se și din acel moment,
cățelușa, de bucurie, aleargă de la unul la celălalt, până la întâlnirea acestora.
a) Determină ora la care s-au întâlnit Gelu şi Victor, precum și ora la care cei doi prieteni au ajuns la Ana dacă,
după întâlnire, au mers cu aceeași viteză v , însoțiți de Nușa . Reprezintă grafic, folosind același sistem de axe de
coordonate, coordonatele pozițiilor lui Gelu şi Victor în funcție de timp; reprezentarea se va face din momentul
plecării lui Gelu de acasă pȃnă la întȃlnirea celor doi copii, luȃnd drept reper casa lui Gelu.
b) Calculează distanța totală parcursă de Nușa până la întâlnirea copiilor; se consideră că întoarcerea cățelușei
la întâlnirea fiecăruia dintre copii se face într-un timp foarte scurt, care poate fi neglijat.
c) Determină momentul la care cătelușa se reîntâlnește prima dată cu stăpânul ei, Gelu, considerând ca moment
inițial, momentul plecării de acasă.
d) Ajungând la Ana, cei trei prieteni studiază tema pe care o au pentru a doua zi, la fizică. Doamna profesoară
le-a dat câte o bucată de carton, având forma unui pătrat, de latură 50cm . Cartonul este marcat cu linii paralele cu
laturile, care îl împart în pătrate egale de latură 10cm . Elevii trebuie să decupeze de-a lungul liniilor marcate, forme
geometrice care să le permită confectionarea unor cuburi, dar în așa fel încât să confecționeze un cub dintr-o singură
bucată decupată, fără să alipească alte fețe din materialul primit și fără să rotească nicio față de formă pătrată în jurul
ei. Calculează volumul total al cuburilor care pot fi confecționate din cartoanele celor trei prieteni, precum și aria
suprafetei de carton rămasă, exprimând valorile în unitați de măsură din Sistemul Internațional.

Subiectul 2
În vacanța dintre semestre, Paul a mers cu trenul de la Mediaș la
București, lungimea acestui traseu pe calea ferată fiind d=334km. Între cele
două localități există cale ferată dublă, electrificată (vezi figura). Stâlpii ce
susțin rețeaua electrică sunt amplasați la distanțe egale. Începând cu ora 6:00
și până la 19:00, din fiecare localitate pleacă spre cealaltă, din oră în oră,
trenuri cu lungimea de 100m fiecare. Trenurile pleacă, în ambele sensuri, din
stare de repaus, mărindu-și viteza pe primii 5 km ai deplasării, într-un interval
de 5 minute, apoi se mișcă cu viteză constantă, fără opriri pe parcurs.
Frânarea începe cu 5 km înaintea sosirii la destinație, în 5 minute ajungând
să se oprească în stația de sosire. Pe porțiunea de mișcare uniformă, Paul cronometrează cu precizie timpul cât trece
prin dreptul ferestrei sale un tren ce vine din sens opus, obținând valoarea Δt=2,5s.
a) Calculează distanța parcursă de Paul pe calea ferată în intervalul Δt.
b) Determină viteza medie cu care parcurge un tren traseul Mediaș - București.
c) Câte trenuri ce vin din sens opus a întâlnit Paul în timpul deplasării? Analizează, în funcție de ora plecării
lui Paul din Mediaș, toate situațiile posibile.
d) Între ce limite este cuprinsă distanța dintre doi stâlpi ai rețelei electrice, dacă pe porțiunea cu mișcare
uniformă Paul a numărat în două minute 40 de stâlpi trecând prin dreptul ferestrei sale?
e) Reprezintă grafic, în funcție de timp, numărul total al trenurilor aflate în mișcare pe traseu, pentru
intervalul orar 6:00 – 12:00.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VI
Pagina 2 din 2
Subiectul 3
La una dintre şedințele de pregătire pentru participarea la Olimpiada de Fizică, etapa județeană, profesorul
propune elevilor din clasa a VI-a rezolvarea unei probleme care presupune
determinarea volumului util al unei cutii cu peretele transparent şi care este
perpendicular pe suprafața de bază. Aşa cum se remarcă din figura alăturată, aria
suprafeței de bază nu poate fi determinată direct prin măsurători de lungime pentru că h
nu are o formă care să permită utilizarea unei relații de calcul cunoscute. Metoda
propusă necesită atȃt măsurători de lungime cȃt şi de timp. Se înregistrează
modificarea nivelului apei care curge uniform (volume egale în intervale de timp
egale) în vas, în funcție de timp. În timp ce curge apa în vas, pe fundul vasului, se află
un corp de forma unui cub, cu latura  10cm şi care rămȃne lipit de fundul vasului indiferent de cȃtă apă se află în
vas. Datele obținute în urma măsurătoriilor efectuate se găsesc în tabelul de mai jos, iar înălțimea maximă a apei din
vas nu poate depăşi hmax  20cm fără ca apa să curgă din vas :
h(cm) 1,2 2 4 8 11,2 13,6 16 18,4
t(s) 9 15 30 60 90 120 150 180
a) Reprezintă grafic, pe baza datelor din tabel, înălțimea h cu care urcă nivelul apei din vas în funcție de timpul
t precizează semnificația fizică a coordonatelor punctelor care caracterizează reprezentarea grafică, cum ar fi:
şi
punctele care limitează graficul şi punctul în care se modifică înclinarea graficul.
b) Calculează vitezele de creştere ale nivelului apei din vas.
c) Calculează volumul vasului.
d) Măsurarea oricărei mărimi fizice este afectată de erori datorită preciziei limitate a instrumentelor de măsură.
Pentru evaluarea preciziei cu care a fost măsurată o mărime fizică se foloseşte mărimea fizică numită eroare relativă
A
de măsură. Eroarea relativă de măsură e se defineşte ca fiind e A  unde A este valoarea numerică a mărimii
A
măsurate, iar A eroarea absolută de măsură. De exemplu, datorită faptului că rigla folosită în situația descrisă
anterior are diviziunea minimă de 1mm , iar cronometrul nu poate măsura timpi mai mici de 0, 01s eroarea relativă
 0,1cm
pentru măsurarea unei lungimi de 10cm este el    0, 01  1% , iar eroarea relativă pentru măsurarea
10cm
unui timp de 10s este Operația necesară calculării valorii numerice
Eroarea relativă rezultată
t 0, 01s a mărimii fizice A în funcție de valorile
el    0, 001  0,1% . eA
t 10 s numerice ale mărimilor fizice A1 şi A2
Datorită erorii absolute mult mai A  A1  A2 eA  eA1  eA2
mici în comparație cu valoarea
numerică a mărimii măsurate se pot A  A1  A2 eA  eA1  eA2
justifica relațiile pentru calculul A  A1  A2 eA  eA1  eA2
erorii relative prezentate în tabelul
alăturat. A eA  eA1  eA2
A 1
Calculează eroarea relativă eV A2
corespunzătoare determinării
volumului vasului folosind în calcul cele mai mici erori relative pentru măsurarea laturii cubului şi a înălțimii
corespunzătoare apei din vas. Consideră că latura cubului şi înălțimea vasului hmax s-au măsurat cu aceeași riglă
cu diviziunea minimă de 1mm .
Subiect propus de:
prof. Florina Stan, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” - Bucureşti
prof. Petrică Plitan, Colegiul Național „Gheorghe Şincai” – Baia Mare
prof. Victor Stoica, I.S.M.B.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică

Pagina 1 din 4
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
VI
Subiectul 1. Ciocolată de casă ...

Astăzi este ziua de naștere a lui Valentin. Claudia și Oana vor să-i facă o surpriză. Acasă la Claudia, ele au
pregătit ingredientele pentru o ciocolată de casă gustoasă, precum și un vas de formă paralelipipedică (cu lun-
gimea L , lățimea  și înălțimea h ), în care să fie turnată ciocolata.
a) Claudia și Oana au măsurat cu o riglă dimensiunile exterioare ale vasului și le-au notat în TABELUL 1
(vezi pagina 3).
Completează tabelul și prezintă rezultatul determinării volumului sub forma V  V  V .
b) După întărirea ciocolatei, blocul de ciocolată scos din vas are dimensiunile L0  11cm,  0  5 cm și
h0  3 cm. Fetele au tăiat toată ciocolata în cubulețe cu latura d0  10 mm , fără să se piardă nimic. Apoi au
aranjat cubulețele sub forma unui cub mai mare, folosind numărul maxim posibil de cubulețe, iar pe restul
le-au mâncat pe loc :).
Calculează cu cât la sută este mai mare numărul total de cubulețe obținute față de cele mâncate.
c) Pentru a ajunge cu bicicleta de la ea de acasă la casa Claudiei, Oana are de mers pe o porțiune orizontală
de drum, iar apoi trebuie să urce și să coboare un deal. Oana se deplasează pe porțiunea orizontală cu vi-
km km
teza constantă v1  16 , urcă dealul cu viteza constantă v 2  12 și coboară dealul cu viteza constan-
h h
km
tă v 3  24 . În acest caz Oana parcurge drumul dus-întors în t  30 min. Care este distanța străbătută
h
de Oana până la casa Claudiei? Care este viteza medie a Oanei pe drumul dus-întors?

Subiectul 2. Autovehicule în mișcare ...

Localitatea în care învață Claudia, Oana și Valentin este străbătută de o șosea dreaptă. La capetele locali-
tății se află câte un indicator rutier cu numele acesteia. Pe toată lungimea localității, la mijlocul șoselei, între
sensurile de circulație este amenajat un spațiu cu flori, având lățimea   1m. Casele din localitate se întind
fiecare pe lungimea d  10 m de-a lungul șoselei, de o parte și de alta a ei. Un autobuz, cu lungimea 1  17,5 m
km
intră în localitate și o străbate cu viteza constantă v1  48 . Șoferul observă cele două indicatoarele rutiere la
h
un interval de timp t  2 min.
a) Câte flori se află în spațiul amenajat între sensurile de mers, dacă fiecărei flori îi revine o suprafață de forma
unui pătrat cu latura  0  10 cm?
Care este numărul maxim al caselor din localitate?
b) După t0  15 s de la intrarea autobuzului în localitate, pe celălalt sens intră în localitate un autotren cu
km
lungimea  2  24 m, care se deplasează cu viteza constantă v 2  36 până la ieșire.
h
După cât timp se „întâlnesc” șoferii cele două autovehicule din momentul în care autobuzul intră în localit a-
te? Ce distanță mai are de parcurs autotrenul din momentul „întâlnirii” până la indicatorul rutier de ieșire din
localitate? Cât timp s-a scurs de când șoferul autotrenului a trecut prin dreptul indicatorului de intrare în lo-
calitate până când autotrenul a ieșit complet din localitate?
c) În momentul ieșirii autobuzului din localitate, pe celălalt sens intră un alt autobuz, identic cu primul. Distanța
dintre locul de „întâlnire” a șoferilor autobuzelor și locul de ”întâlnire” a pasagerilor de pe ultimele scaune din
fiecare autobuz este   250 cm. Determină viteza celui de-al doilea autobuz, dacă acesta se mișcă cu vi-
teză constantă. Discuție.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică

Pagina 2 din 4
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
VI
Subiectul 3. Antrenament la înot …

Claudia, Oana și Valentin se pregătesc pentru un concurs de înot. Antrenamentele au loc într-un bazin cu
lungimea L  25 m. Pentru început, fetele împreună cu
antrenorul stau pe marginea bazinului și observă cum înoa-
tă Valentin. Antrenorul, după ce cronometrează un parcurs
complet al bazinului (dus-întors), schițează pe o foaie de
hârtie modul în care a înotat Valentin. Schița este prezenta-
tă în Fig.1, unde d reprezintă distanța de la linia de plecare
la poziția înotătorului. Intrând în bazin, fetele pleacă simul-
tan din același capăt și pe durata antrenamentului înoată
cu viteze constante și întorc într-un timp neglijabil de mic.
Antrenorul observă că prima lor întâlnire este după
t1  50 s de la plecare. După ce una dintre ele parcurge 4
lungimi de bazin, iar cealaltă 6, ele se întâlnesc la linia de
start pentru prima dată.
a) Determină vitezele cu care înoată Valentin la dus și la
întors, precum și valoarea vitezei medie.
b) Determină vitezele cu care înoată cele două fete.
c) După cât timp de la plecare s-au întâlnit ele pentru prima dată la linia de start?
d) Trasează pe foaia pentru REPREZENTĂRI GRAFICE (pagina 4), pentru fiecare dintre cele două înotătoa-
re, graficul poziției sale în funcție de timp, din momentul plecării până la prima întâlnire la linia de start.
e) Folosind graficul de la punctul (d), determină de câte ori se întâlnesc pe parcurs Oana și Claudia și află
momentul de timp și poziția față de linia de start corespunzătoare acestor întâlniri.

Subiect propus de:

prof. Dorina TĂNASE, Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” – Covasna
prof. Aurelia-Daniela FLORIAN, Colegiul Național “Nicolae Titulescu” – Craiova
prof. Constantin GAVRILĂ, Colegiul Național “Sfântul Sava” – București

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică

Pagina 3 din 4
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
VI
TABELUL 1: DIMENSIUNILE VASULUI PENTRU CIOCOLATĂ

Nr. L  h V V V V
măsurătorii cm cm cm cm 3
cm 3 cm 
3
cm  3

1. 11,5 5,0 3,0

2. 11,5 4,9 3,0

3. 11,4 5,0 3,0

4. 11,5 5,1 3,0

5. 11,5 5,0 3,1

Volumul exterior al vasului paralelipipedic este:

ATENȚIE!
 Pentru a răspunde cerinței (a) de la Subiectul 1 trebuie să completezi celulele tabelului.
 După completarea tabelului această foaie se introduce în foaia de concurs corespunzătoare
Subiectului 1.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică

Pagina 4 din 4
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
VI
REPREZENTĂRI GRAFICE

d - reprezintă distanța de la linia de plecare la poziția înotătorului

t – reprezintă timpul scurs din momentul plecării

Atenție!
 Pentru a răspunde cerinței (d) de la Subiectul 3 trebuie să realizezi pe aceeași diagramă, pen-
tru fiecare dintre cele două înotătoare, graficul poziției înotătorului în funcție de timp din mo-
mentul plecării până prima întâlnire la linia de start.
 După realizarea diagramei această foaie se introduce în foaia de concurs corespunzătoare
Subiectului 3.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
2018
Subiecte
VI
Pagina 1 din 2

1. Subiectul 1. Mașinuțe – jucărie ... în mișcare

O mașinuță-jucărie are un dispozitiv care poate marca mici semne pe suprafața pe care se deplasează
(vezi Figura 1), semnele fiind marcate la intervale egale de timp de câte o zecime de secundă. O înregistrare
realizată pe hârtie milimetrică este prezentată în Figura 2.

Figura 1

Semnul notat 0 este referința de timp și poziție pentru descrierea mișcării mașinuței-jucărie.

Figura 2

a) Completează tabelul indicat pe FIȘA DE RĂSPUNS cu date obținute din înregistrarea de mai sus.
Calculează viteza medie a mașinuței-jucărie pe durata înregistrării (0 s – 1,1 s).
b) În situația în care viteza mașinuței ar crește uniform de la 0 mm/s, cu câte 10 mm/s, în fiecare zecime
de secundă, pe FIȘA DE RĂSPUNS, reprezintă graficul vitezei mașinuței în funcție de timp, stabilește
expresia distanței parcurse de mașinuță, între momentele 0 s și 1,1 s și reprezintă înregistrarea sem-
nelor marcate de mașinuță (la intervale egale de timp de câte o zecime de secundă) pe fragmentul de
hârtie milimetrică.
c) Ioana, Andrei și Lucian se joacă cu trei mașinuțe telecomandate. La un moment dat, mașinuțele se de-
plasează pe aceeași linie dreaptă, având vitezele față de sol, orientate ca în Figura 3, unde:
A - mașinuța telecomandată de Andrei se deplasează spre dreapta;
I - mașinuța telecomandată de Ioana se deplasează spre dreapta;
L - mașinuța telecomandată de Lucian se deplasează spre stânga.
Ioana afirmă că atât mașinuța A, cât și mașinuța L, se apropie de mașinuța I, cu 30 cm/s. Determină
valoarea vitezei cu care mașinuța A se apropie de mașinuța L.

Figura 3

2. Subiectul 2. „Pipetă” și ... picături de apă

Nicolae are la dispoziție un pahar cu apă și un pai de băut din care își confecționează o „pipetă”. El in-
troduce vertical paiul în paharul cu apă, acoperă cu degetul capătul paiului aflat în aer și ridică „pipeta” astfel
formată în plan vertical, până când capătul inferior al acesteia se află la o distanță egală cu lungimea ei față de
suprafața apei din pahar, (vezi Figura 4). Constată că în interiorul „pipetei” se găsește o coloană de apă cu
lungimea  1  4,9 cm . Cu ajutorul degetului, aflat pe capătul superior al paiului, Nicolae controlează curgerea
apei din „pipetă”, picătură cu picătură. Când o picătură a ajuns pe suprafața apei din pahar, următoarea picătură
se desprinde de pe capătul inferior al paiului. Folosind un smarthphone și aplicațiile corespunzătoare el obține
reprezentarea grafică a vitezei picăturilor de apă, pe întreaga durată a deplasării, în funcție de timp (vezi Figu-
ra 5). Se consideră că picăturile de apă sunt identice.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
2018
Subiecte
VI
Pagina 2 din 2

a) Precizează numărul de picături de apă care cad din pipetă, apoi intervalul
de timp dintre desprinderea a două picături succesive, precum și intervalul
de timp în care „pipeta” se golește.
b) Cu cât la sută este mai mare volumul apei din paiul plin „ochi” față de vo-
lumul apei din „pipetă” când lungimea coloanei de apă din interiorul ei este
1 ?
c) Calculează viteza unei picături de apă după un interval de timp
t   40 ms din momentul în care ea se desprinde de pe capătul inferior al
paiului. Determină și distanța străbătută de picătură de la momentul
t   40 ms la t   3t  .

Figura 5
Figura 4

3. Subiectul 3. Acrobat pe monociclu

În arena unui circ se găsește o bară fixă xOy așezată în plan orizontal
și îndoită la 90 . Pe aceasta sunt așezate alte două bare mobile b1 , paralelă cu
Oy și b2 , paralelă cu Ox . La momentul inițial t 0  0 , barele mobile intersec-
tează bara fixă în punctele x0  y 0  1m . Cele două bare mobile încep să se
deplaseze cu vitezele constante v1  v 2  3 m s (ca în Figura 6) astfel:
 bara b1 se îndepărtează de Oy cu viteza v 1 și rămâne paralelă cu Oy ;
 bara b2 se îndepărtează de Ox cu viteza v 2 și rămâne paralelă cu Ox .
Simultan cu mișcarea barelor b1 și b2 , din O , pornește un acrobat ce Figura 6

se deplasează pe un monociclu (vezi Figura 7) cu viteza constantă v  4 m s de-a lungul

barei Ox până ajunge bara b1 , apoi pe bara b1 până ajunge bara b2 , după care pe bara b2
până ajunge pe bara Oy și de-a lungul barei Oy până în O . Acrobatul are un rucsac din
care curge nisip lăsând o dâră pe suprafața orizontală a arenei.
a) După cât timp de la pornire ajunge acrobatul din nou în O ?
b) Reprezintă grafic forma dârei de nisip de pe suprafața orizontală a arenei.
Figura 7
c) Calculează aria închisă de dâra de nisip.

Subiect propus de:

Prof. Dr. Daniel LAZĂR, Inspectoratul Școlar Județean – Hunedoara
Prof. Nicolae BRÂNDUȘA, Școala Gimnazială nr. 1 – Tunari
Prof. Dr. Gabriel FLORIAN, Colegiul Național „Carol I” – Craiova
Prof. Viorel SOLSCHI, Colegiul Național „Mihai Eminescu” – Satu Mare

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
2018
FIȘA DE RĂSPUNS
PENTRU SUBIECTUL 1
VI
Pagina 1 din 2

a) Completează tabelul cu date obținute analizând înregistrarea din Figura 2:

Numărul Timpul Coordonata

semnului (s) (mm)
0. 0,0 0,0
1. 0,1
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Calculează viteza medie a mașinuței-jucărie pe durata înregistrării (0 s - 1,1 s):

b) Reprezintă graficul vitezei mașinuței în funcție de timp, dacă viteza mașinuței ar creș-
te uniform de la 0 mm/s, cu câte 10 mm/s, în fiecare zecime de secundă:
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
2018
FIȘA DE RĂSPUNS
PENTRU SUBIECTUL 1
VI
Pagina 2 din 2

Stabilește expresia distanței parcurse de mașinuță, între momentele 0 s și 1,1 s:

Reprezintă înregistrarea pe fragmentul de hârtie milimetrică, dacă viteza mașinuței ar crește

uniform de la 0 mm/s, cu câte 10 mm/s, în fiecare zecime de secundă:

c) Determină valoarea vitezei cu care mașinuța A se apropie de mașinuța L:

Această FIȘĂ DE RĂSPUNS se atașează în mod obligatoriu foii de răspuns secretizate pentru subiectul 1.
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

VI
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Probă scrisă
Pagina 1 din 2

Problema 1 (10 puncte)

Căderea bilei
În imaginea alăturată sunt prezentate pozițiile succesive ale unei bile ce cade,
numerotate de la 0 la 4, înregistrate la intervale egale de timp.
Numărul Timpul Distanța fața de a) Transcrie pe foaia de
concurs și completează tabelul
poziției poziția inițială
următor cu date obținute, utilizând
(ms) (cm) imaginea alăturată. Folosește doar
indicațiile riglei din imagine!
0. 0 0 b) Calculează vitezele medii
1. 50 ale bilei pe fiecare dintre cele patru
intervale de timp egale.
2. 100 c) Argumentează pentru
3. 150 fiecare dintre ipotezele următoare
dacă este confirmată sau dacă este
4. 200 infirmată de datele obținute din
imaginea alăturată:
I. Viteza bilei este constantă.
II. Viteza bilei crește.
III. Viteza bilei crește la început, apoi rămâne constantă.
IV. Distanțele parcurse de bilă în intervalele de timp succesive sunt direct
proporționale cu numerele 1, 3, 5, 7, cu o bună aproximație, determinată de
erorile de măsurare.
V. Pentru a înregistra încă o poziție a bilei, după același interval de timp, este
suficientă o riglă de 30 cm.

Problema 2 (10 puncte)

Un traseu cu microbuze
Între orașele București și Slatina, situate la distanța de 200 km unul față de altul, circulă microbuze,
dus și întors, care pleacă din București la intervale egale de timp ∆𝑡 = 1h. Microbuzele se deplasează cu
viteza constantă v = 50 km/h. Pentru eficientizarea activității, firma de transport lucrează cu un număr
minim posibil de microbuze. Determinați:
a) a1) Numărul minim de microbuze necesare dacă se neglijează timpii de staționare și de întoarcere la capăt
de linie;
a2) Numărul de microbuze cu care se va întâlni un călător aflat într-un microbuz care pleacă dintr-un oraș
și ajunge în celălalt oraș, în condițiile punctului a1);
a3) Numărul minim de microbuze necesar pentru păstrarea intervalului de timp de o oră între plecările
acestora dacă, pentru odihna șoferilor, fiecare microbuz staționează câte o oră în București și o oră în
Slatina.
b) Intervalul de timp dintre două întâlniri succesive ale unui microbuz cu microbuze care se deplasează în
sens opus.

1. Fiecare dintre problemele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unei probleme, elevul are dreptul să rezolve cerinţele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare problemă se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Ministerul Educaţiei Naționale
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Etapa județeană/a sectoarelor municipiului București a

VI
olimpiadei de fizică
23 februarie 2019
Probă scrisă
Pagina 2 din 2

c) La un moment dat, dintr-un microbuz își iau zborul, în același timp, doi porumbei călători. Porumbeii
zboară cu viteza constantă v1 = 75km/h, unul în sensul de mers al microbuzului, iar celălalt în sens opus.
Determină intervalul de timp dintre momentele în care porumbeii ajung la microbuzul din fața și respectiv
din spatele microbuzului din care au plecat. Cele trei microbuze se deplasează pe traseu în același sens și
presupunem că porumbeii zboară de-a lungul drumului.

Problema 3 (10 puncte)

Acvariul
În laboratorul de fizică, pentru studiul volumelor, se folosește un acvariu de formă paralelipipedică,
ce are baza de forma unui pătrat. Iulia și Paul, elevi în clasa a VI-a, își propun să exerseze
reprezentările grafice învățate la ora de fizică și să determine cu ajutorul lor diverse mărimi.
Iulia așază pe fundul acvariului gol un cub metalic, având o față în contact cu fundul
vasului. Deschizând un robinet aflat deasupra vasului, Iulia dă drumul apei, cu un debit
volumic constant (debitul volumic reprezintă volumul de apă care se scurge în fiecare
secundă). În momentul deschiderii robinetului, ea pornește un cronometru, iar Paul măsoară
cu o riglă înălțimea apei din acvariu, la diferite momente. Cubul rămâne permanent pe fundul vasului. După
un timp, Iulia închide robinetul și oprește simultan cronometrul. Folosind rezultatele măsurătorilor, cei doi
elevi realizează împreună graficul alăturat, în care este h (cm)
reprezentată înălțimea apei din vas în funcție de timp, din 10
momentul deschiderii robinetului până la închiderea
acestuia. Intervalul de timp în care apa ajunge de la
robinet la acvariu este neglijabil. Ajută-i pe cei doi elevi 6
să afle mai multe, răspunzând cerințelor următoare:
a) Calculează volumul cubului din acvariu.
b) Determină lungimea interioară a laturii bazei
acvariului. Calculează debitul volumic D al apei t (s)
𝑐𝑚3 O 48 98
care a curs în acvariu, exprimat în 𝑠
.
𝑐𝑚
c) După închiderea robinetului, Iulia scoate cubul, legat cu un fir subțire, cu viteza constantă 𝑣 = 0,5 𝑠
,
orientată vertical în sus, astfel încât acesta rămâne permanent cu două fețe orizontale. Reprezintă
grafic înălțimea apei din acvariu în funcție de timp, din momentul începerii mișcării cubului până la
scoaterea lui completă din apă.

Subiect propus de:

Prof. dr. Daniel LAZĂR – Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara
Prof. Nicolae IONIȚĂ – Colegiul Național „Radu Greceanu” Slatina
Prof. Petrică PLITAN – Colegiul Național „Gheorghe Șincai” Baia Mare

1. Fiecare dintre problemele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unei probleme, elevul are dreptul să rezolve cerinţele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare problemă se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.