Sunteți pe pagina 1din 21

CUPRINS

1.

2.
3.
4.

Tema proiectului si introducere


Calcule i reprezentri grafice
1.1 Debite medii anuale
1.2 Debite medii lunare multianuale
1.3 Debitul modul (debitul mediu multianual)
1.4 Curba de regim
1.5 Curba de durat (clasat)
1.6 Curba de capacitate
Alegerea perioadei caracteristice
Calculul curbei integrale a diferenelor de debite
Determinarea debitelor regularizate prin metoda firului ntins

Se considera o amenajare hidroenergetica formata dintr-un lac de acumulare


important care alimenteaza o centrala hidroelectrica.

Se considera cunoscute urmatoarele date:


-

Debitele medii lunare afluente in acumulare in regim natural pentru o perioada


de 25 de ani, prezentate in Tabelul 1. Lunile sunt ordonte dupa ani hidrologici.

Curba de capacitate a lacului de acumulare este prezentata sub forma de


perechi de valori (h, V), unde h reprezinta adancimea apei in lac masurata in
sectiunea barajului si V volumul de apa din lac corespunzator, Tabelul 2.
Alte date sunt prezentate in Tabelul 3:

cota biefului aval (debusarea centralei hidroelectrice);


cota prizei de apa pentru alimentarea centralei hidroelectrice;
cota nivelului normal de retentie;
cota piciorului barajului fata de nivelul Marii Negre, considerat ca nivel de
referinta;

randamentul mediu al amenajarii, considerat constant indiferent de


cadere si debitul turbinat;
coeficient de instalare in centrala hidroelectrica.

Se cere sa se
acumularii.

determine

nivelul minim

energetic de

exploatare

Pentru rezolvarea acestei probleme se compara patru variante astfel:

Varianta 0, in care se considera exploatarea lacului cu nivel constant la NRN in


aceasta varianta de exploatare se considera ca lacul de acumulare a fost creat
exclusiv pentru concentrarea debitelor in sectiunea barajului si nu realizeaza si
functia de regularizare a debitelor, CHE turbinand debitele medii lunare afluente
in regim natural in acumulare;

Trei variante de nivel minim de exploatare corespunzand unor coeficienti de


acumulare de 10, 20 si respectiv 30% din stocul mediu anual afluent,
numerotate in ordine 1, 2, si 3. Se verifica faptul ca in varianta 3 nivelul minim
de exploatare nu coboara la mai putin de un metru deasupra prizei de apa a
centralei.

Se considera ca optima varianta pentru care valoarea energiei


produse este maxima, valoarea fiind considerata din punct de vedere al

asigurarii energiei, anotimpului si tipului energiei produse in raport cu


curba zilnica de sarcina.
Pentru reducerea volumului de calcule se sugereaza alegerea unei perioade
caracteristice de 5 ani si efectuarea calculelor pentru aceasta perioada.

Tabel 1. Debite medii lunare pentru o perioada de 25 de ani, in [


An/Lun
a
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

apr

mai

iun

iul

aug

sep

oct

nov

dec

ian

feb

mar

22,7
4
34,1
1
37,7
5
47,5
3
24,8

57,0
3
20,2
4
50,5
3
44,5
4
36,0
9
44,7
2
55,8
3
54,9
3
58,3
3
51,0
3
32,1
1
47,0
4
36,4
2
35,4
9
16,5
7
47,6
6
30,1
6
30,1
5
44,3
6
40,1

52,2
3
17,5
4
35,0
2
40,7
5
19,8
5
35,3
1
38,0
4
50,7
3
28,8
5
53,2
3
29,9
5
38,5
1
21,8
6
20,0
2
20,0
4
57,5
3
48,0
1
16,7
6
33,3
2
26,5
4
51,1

41,2
5
34,4
4
25,4
6
18,1
4
14,3
4
18,1
2
26,5
8
24,5
8
15,6
3
48,1
6
18,7
1
23,1
2
9,69

20,3
8
36,3
6
22,9
2
18

13,9
1
28,7
4
9,86

13,3
3
11,5
1
8,98

21,7
4
11,8
8
11,3

12,4
6
18,7
9
12,4

10,7

9,03

13,6
3
24,3
7
9,37

18,3
5
17

36,8

10,2
2
18,9
9
12,5
4
10,4
5
9,15

10,5
7
12,8
9
7,8

19,4
8
9

27,1
7
14,8
6
26,1
6
7,71

11,4
2
9,68

10,1
3
9,69

7,27

8,86

16,0
7
20,4
6
10,8
2
16,2
4
10,2
8
8,49

11,9
3
10,7
6
10,6
3
13,5
4
9,69

16,4
5
11,6

35,6
8
9,61

18,6

30,7
3
6,96

14,2
4
8,25

10,2
9
10,8
1
7,97

10,5
2
9,69

5,38

54,9
3
14,9
4
4,86

36,3
2
20

7,85

13,7
2
11,5
9
6,69

16,5
9
33,8
6
40,0
9
12,8
4
20,5
3
14,5
8
19,6

11,4
9
14,2
6
18,9
3
9,87

12,4
3
9,04

8,06

14,9
4
7,01

10,4
6
9,11

24,4
3
11,7
8
12,4

14,5
1
9,39

9,99

25,2
9
29,7
9
9,35

11,7
9
15,6
6
25,2
4
34,0
5
14,4
4
13,9
1
18,1
6
6,98

13,7
6
7,68

13,9
6
6,76

17,8
8
7,88

26,8
5
46,8
6
37,7
6
31,6

12

46,8
6
15,2
4
45,2

13

26,7

14

34,3
5
21,5
2
41,3

11

15
16
17
18

15,1
3
33

19

30,3

20

37,7
9
43,2

21

49,2

20,9
5
14,1
9
13,6
7
24,5
8
11,5
3
17,8
9
8,5
15,6
1
9,52

9,35
4

7,89

6,99

8,04

26,6
6
17,0
6
7,45

9,9

11,4
2
10

12,8
9
15,7
5
27,2
5
11,1
7
9,42

12,8
9
21,9
6
15,1
2
10,6
1
9,15

11,7
6
10,2
2
18,4
6
7,8

10,1
1
6,66
14,7
4
5,93

10,1
1
15,2
9
15,4
9,11
14,5
9
11,1
4
7,41
11,2
3
11,4
2
12
15,8
1
31,6
2
13,8
4
8,65
12,0
5
16,9
7
11,0
2
14,0
2
10,7

22
23
24
25

8
16,5
3
24,2
1
45,7
3
26,9
3

9
46,6
1
54,6
3
52,0
3
49,8
3

8
36,3
6
46,5
8
44,8
45,1
7

4
21,1
8
33,1
3
22,0
4
31,8
5

1
11,9
1
25,9
3
11,6
2
30,6
7

7,64
22,8
8
9,54

10,0
8
17,4
6
8,97

13,4
1
14,0
3
7,99

16,3
9

12,3
9

13,2

Tabel 2. Curba de capacitate a acumularii

Tabel 3. Marimi caracteristice amenajarii hidroenergetice


Zav
90,58
mdM
Z0
900
mdM
Zpa
168,28 mdM
ZNRN
210,58 mdM
CHE
0,8
ki
2,92
-

12,0
8
11,6
6
11,3
6
11,7
5

11,5
6
9,55

11,5
6
8,12

1
21,7
1
9,16

8,08

11,6
1
15,5
1

13,7
8
14,2
8

13,5
7

Introducere

La realizarea unei scheme de amenajare hidroenergetica a unui curs de apa,


unul dintre cele mai importante il reprezinta lacul de acumulare. Acesta este in
general format prin bararea cursului de apa cu un baraj transversal si realizeaza
doua roluri importante din punct de vedere hidroenergetic: concentrarea caderii in
sectiunea barajului si regularizarea debitelor.
Acumulari importante se gasesc in zona muntoasa unde este posibila
realizarea unui volum cat mai mare pentru lac cu inundarea unor zone cat mai
restranse.
Debitul unui curs de apa de defineste ca fiind volumul de apa care strabate o
sectiune transversala a raului in unitatea de timp, variaza continuu si este o marime
complexa si dificil de determinat. Debitele se obtin prin inventariere pe un numar
foarte mare de ani (2540 ani) a valorilor medii orare, zilnice, lunare etc. masurate
la statiile hidrometrice. Ca debit caracteristic pentru un rau se poate considera
debitul cu asigurarea de 50 sau 90-95% sau, in general, debitul mediu multianual.

1. Calcule si reprezentari grafice


1.1

Debite medii anuale

Debitele medii anuale reprezinta valoarea medie a debitelor inregistrate pe o


perioada de un an. In Tabelul 4 sunt reprezentate aceste debite.

1.2

Debite medii lunare multianuale

Debitele medii lunare multianuale reprezinta valoarea medie a debtelor


inregistrate intr-o anumita luna pe o perioada de mai multi ani. In proiect, este vorba
de o perioada de 25 de ani, iar valorile debitelor medii lunare multianuale sunt
trecute in tabelul 4.

1.3 Debitul modul (debitul mediu multianual)


Debitul modul reprezinta media aritmetica a debitelor anuale pe un sir
indelungat de an. In proiect am calculat pentru o perioada de 25 de ani, media
aritmetica a debitelor medii anuale si este trecut in tabelul 4.

Tabel 4. Debite medii [m3/s]

1.4 Curba de regim

Curba de regim sau hidrograful reprezinta variatia in timp a debitului. Pentru a


reprezenta curba de regim, este important de stabilit perioada si pasul de timp
pentru care se construieste. Pentru a construi o curba de regim, este necesar sa se
calculeze debitele medii pe intervale de timp. Debitul mediu pe un interval de timp T
se obtine cu relatia:

unde

reprezinta volumul scurs prin sectiunea de referinta in perioada T. Daca

se mediaza un sir de debite pe intervale de timp t, se obtine un sir de debite medii,


Qt . In functie de pasul de timp t pentru care se determina valorile medii,
rezultatul medierii poate fi:
7

Qt = z Q, Ql, Qan; pentru t = 1 zi, 1 luna, 1 an.

1.5 Curba de durata


In multe dintre cazurile practice nu intereseaza succesiunea cronologica a
valorilor debitului ci durata lor. Durata unei valori a debitului reprezinta fractiunea
din orizontul de timp considerat, cat valoarea respectiva a fost prezenta (realizata,
depasita, disponibila). Reprezentarea grafica a valorilor debitului in ordine
descrescatoare pastrand in abscisa pasul de timp cu care se cunosc debitele medii
se numeste curba de durata sau curba clasata a debitelor. Aceasta curba arata ca
pentru un interval de timp, T, pe un anumit rau si intr-o anumita sectiune, o anumita
valoare a debitului, Q*, a fost depasita o anumita durata, d*.
In figura de mai jos, cu valorile din tabelul 4 ale debitelor medii anuale, dar
ordonate in mod descrescator, s-a realizat curba de durata.

1.6

Curba de capacitate

Curba de capacitate reprezinta variatia volumului de apa din acumulare in functie


de cota sau de adancime.
Pentru simplificarea utilizarii ulterioare a curbei de capacitate a acumularii se
propune aproximarea acesteia printr-o functie putere,
, unde V
reprezinta volumul de apa din lac corespunzator unei adancimi masurate in
sectiunea barajului h, iar a si m sunt coeficienti care se determina prin metoda celor
mai mici patrate.
Pentru determinarea coeficientilor a si m, am calculat mai intai termenii xk si
yk, in functie de valorile din tabelul 2:

Tabel 7. Determinarea termenilor xk si yk

unde xk=ln (h), iar yk= ln(V)


Se determina apoi termenii a si m:
= 1,907

= 0,04784

Am recalculat valorile volumelor de apa din lac si le-am trecut in tabelul 5.

Tabel 5. Volumele de apa din lac calculate cu relatia de aproximare

2 ALEGEREA PERIOADEI CARACTERISTICE


Pentru reducerea volumului de calcule se poate alege o perioada
caracteristica. Aceasta este reprezentativa pentru intreaga perioada istorica pentru
care se dispune de masuratori de debite, este mai scurta diminuandu-se
10

corespunzator volumul de calcule, iar rezultatele si concluziile elaborate se pot


extinde si considera valabile pentru intreg sirul de debite. Perioada caracteristica
trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
anii sa fie consecutivi,
debitul mediu sa fie apropiat de debitul mediu multianual,
caracterul hidrologic sa fie apropiat de cel al intregii perioade.

Pentru respectarea conditiilor de mai sus se determina mai intai caracterul


hidrologic pentru fiecare an in parte. In acest scop se impart in cate trei intervale
egale intervalul cuprins intre debitul mediu multianual, Q m si debitul maxim
multianual, Qmax si intervalul cuprins intre debitul mediu multianual si debitul minim
multianual, Qmin.
Echidistantele celor doua intervale se calculeaza cu relatiile:

In urma realizarii calculelor s-au obtinut urmatoarele valori in

Qmax
Q4
Q3
Qm
Q2
Q1
Qmin

29,01
26,25
23,49
20,74
18,47
16,20
13,93

De la valori maxime catre minime se considera pentru un an cu debitul mediu


Qan ca este:
- foarte ploios (FP) pentru: Qmax Qan > Qmax Qmax,
- ploios (P) pentru: Qmax Qmax Qan > Qm + Qmax,
- normal (N) pentru: Qm + Qmax Qan > Qm Qmin,
- secetos (S) pentru: Qm Qmin Qan > Qmin + Qmin.
- foarte secetos (FS): Qmin + Qmin Qan > Qmin
11

In tabelul 6 se prezinta caracterul hidrologic al celor 25 de ani pentru care am avut


masuratori de debite.
Tabel 6. Caracterul hidrologic al celor 25 de ani

In continuare se prezinta debitele medii multianuale pe o perioada de 5 ani


consecutivi, tabelul 7:
Tabel 7. Debitele medii multianuale pe o perioada de 5 ani consecutivi, in

An/Lun
a
1-5
2-6
3-7
4-8
5-9
6-10
7-11
8-12
9-13
10-14
11-15
12-16

Q5m
22,16
20,80
21,51
21,66
20,23
21,96
21,24
21,72
20,80
21,29
19,05
20,67
12

13-17
14-18
15-19
16-20
17-21
18-22
19-23
20-24
21-25

19,49
19,45
19,21
19,53
18,99
18,55
19,74
20,17
20,98

Am ales ca perioada caracteristica perioada de 5 ani incepand cu anul 2 deoarece


debitul mediu pe aceasta perioada este apropiat de debitul modul, iar caracterul
celor 5 ani este in medie normal. Debitele lunare din perioada aleasa se gasesc in
tabelul 8.
Tabel 8. Debitele pentru perioada caracteristica de 5 ani aleasa, in [

3 CALCULUL
DEBITE

CURBEI

INTEGRALE

/s]

DIFERENTELOR

DE

Curba integrala a debitelor si curba integrala a diferentelor debitelor medii lunare se


calculeaza cu relatiile:

13

lun Q
delta w
a
[m/s]
[m]
0
20,74
0
1
34,11
35,065
2
20,24
33,580
3
17,54
24,980
4
34,44
60,915
5
36,36
101,910
6
28,74
122,824
7
11,51
98,334
8
11,88
74,819
9
18,79
69,513
10
11,93
46,129
11
10,22
18,240
12
11,6
-6,014
13
37,75
38,644
14
50,53
116,979
15
35,02
154,442
16
25,46
166,713
17
22,92
172,291
18
9,86
143,452
19
8,98
112,295
20
11,3
87,251
21
12,4
65,107
22
10,76
38,640
23
18,99
33,861
24
10,11
5,681
25
47,53
76,111
26
44,54
138,662
27
40,75
191,225
28
18,14
184,206
29
18
176,818
30
13,63
157,914
31
18,35
151,449
32
36,8
193,603
33
16,07
181,129
34
10,63
154,320
35
12,54
132,544
36
15,29
118,015
37
24,8
128,546
38
36,09
168,829
39
19,85
166,317
40
14,34
149,284
41
20,95
149,670
42
24,37
159,069
43
17
149,046
44
27,17
165,823
45
20,46
164,917
46
13,54
145,777
47
10,45
118,493
48
15,4
104,254
49
26,85
120,188
50
44,72
183,212

O marime importanta asociata debitului mediu


multianual, in functie de care se dimensioneaza lacul in
acumulare, este stocul mediu anual afluent in
acumulare (Tabelul 9) care se poate, eventual,
recalcula corespunzator debitului mediu al perioadei
caracteristice, Q5 (Q5=20,80
/s).

Tabel 9. Curba integrala a diferentelor de debit volume in lac,W, in

5.
DETERMINAREA
DEBITELOR
REGULARIZATE PRIN METODA FIRULUI
INTINS
Daca nu se cunosc cerintele de apa din aval,
metoda care se utilizeaza pentru regularizare in cazul
lacurilor mari este metoda firului intins.
Pentru studiul regularizarii debitelor in cazul unui
volum util Vu cunoscut, se translateaza curba integrala
a diferentelor de debit cu segmentul corespunzator
volumului util Vu de pe scara volumelor. Curba
superioara corespunde nivelului minim de exploatare
(lac gol), iar cea inferioara nivelului retentiei normale
(lac plin). In acest mod se obtin limitele de regularizare:
depasirea curbei inferioare conduce la deversari, iar a
celei superioare coboara nivelul in lac sub nivelul
minim.
Avand cele doua limite, se traseaza firul intins
luand ca punct de plecare inceputul primului interval si
ca punct final sfarsitul ultimului interval de timp din
sirul celor n ani (ca si cum ar fi un fir de care se trage,
intre cele doua curbe).
Determinarea debitelor regularizate s-a realizat
pentru trei variante de volum util ale lacului de
acumulare, si anume care corespund unor coeficienti
de acumulare de 10%, 20% si respectiv 30% din stocul
mediu annual afluent in acumulare in anul mediu.

14

Volumele utile pentru cei trei coeficienti: Vu1=65,6 mil.m3, Vu2=131,21 mil.m3,
Vu3=196,81 mil.m3.
Pentru a putea aplica metoda firului intins pentru regularizarea debitelor, se
procedeaza astfel: pe figura urmatoare se tranzlateaza curba integrala a diferentelor
debitelor in lungul axei volumelor, in sens negativ cu valoarea volumului util
corespunzator variantei 1; curba nou obtinuta se tranzlateaza cu valoarea
corespunzatoare variantei 2 si noua curba cu valoarea corespunzatoare variantei 3.
Se obtin trei culoare de latimi egale cu valorile volumelor utile din cele trei variante
studiate. Curba care limiteaza superior un culoar reprezinta curba de lac gol din
varianta respectiva, iar cea care il limiteaza inferior - curba de lac plin.
Metoda firului intins consta in a parcurge pentru fiecare varianta, deci fiecare
culoar, pe drumul cel mai scurt, intre punctul de abscisa 0 si punctul de abscisa 60
(in abscisa s-a reprezentat timpul in luni iar perioada caracteristica aleasa pentru
studiu are 5 ani).Punctul initial al firului intins are aceeasi ordonata cu punctul final si
se alege catre curba de lac gol, catre mijlocul culoarului de latime egala cu volumul
util sau catre curba de lac plin dupa cum ultimul an al perioadei caracteristice este
secetos, normal sau ploios. Argumentul pentru aceste alegeri il constituie faptul ca
se considera ca perioada caracteristica se repeta in mod identic, anterior primului an
fiind ultimul iar ulterior ultimului an fiind primul.
Debitele regularizate sunt proportionale cu pantele portiunilor de fir intins.
Pentru determinarea acestora se utilizeaza o metoda grafica. Se construieste pe
acelasi grafic al curbei integrale a diferentelor debitelor o axa verticala pentru
debite, se alege o scara de reprezentare a acestora si se duce o perpendiculara in
dreptul valorii debitului mediu multianual al perioadei caracteristice, Q5. La o
distanta numita lungime polara, lp, se figureaza un punct, P, numit pol. Lungimea
polara se calculeaza cu ajutorul unei relatii intre scarile de reprezentare utilizate
pentru marimile fizice de pe grafic, si anume: debitul, timpul si volumul. Se poate
scrie astfel pentru lungimea polara:
Productiile medii lunare de energie pentru cele patru variante studiate sunt
calculate si prezentate in tabelele 10.

15

16

17

18

19

In tabelul 11 se prezinta centralizarea rezultatelor pentru fiecare dintre


variantele de exploatare considerate.
Tabel 11. Centralizarea rezultatelor

Observatii si concluzii:

In urma analizei datelor se alege varianta cu volumul util egal cu 10% din stocul
mediu anual, energia echivalenta este 3342,3 MWh, aceasta reprezentand
maximul de energie produsa dintre variantele studiate.

n varianta 1 volumul util fiind mic, rezult o elasticitate mic a amenajrii, dar
cderi mari, respectiv puteri mari la bornele generatorului.

Varianta 3 este apropiata de varianta 1, ns are valori mici ale puterii


instalate, rezultand randamente mai scazute.

Varianta 2 este cea mai slab deoarece energia total produs este mai
mic, iar mare parte din aceasta este neasigurat, rezultnd o valoare mic a lui
k.

20