Olimpiada de Fizică

Etapa pe judeţ

Pagina 1 din 4
20 februarie 2016
Subiecte
VI
Subiectul 1. Ciocolată de casă ...

Astăzi este ziua de na tere a lui Valentin. Claudia i Oana vor să-i facă o surpriză. Acasă la Claudia, ele au
pregătit ingredientele pentru o ciocolată de casă gustoasă, precum i un vas de formă paralelipipedică (cu lun-
gimea L , lă imea  i înăl imea h ), în care să fie turnată ciocolata.
a) Claudia i Oana au măsurat cu o riglă dimensiunile exterioare ale vasului i le-au notat în TABELUL 1
(vezi pagina 3).
Completează tabelul i prezintă rezultatul determinării volumului sub forma V  V  V .
b) După întărirea ciocolatei, blocul de ciocolată scos din vas are dimensiunile L0  11cm,  0  5 cm i
h0  3 cm. Fetele au tăiat toată ciocolata în cubule e cu latura d0  10 mm , fără să se piardă nimic. Apoi au
aranjat cubule ele sub forma unui cub mai mare, folosind numărul maxim posibil de cubule e, iar pe restul
le-au mâncat pe loc :).
Calculează cu cât la sută este mai mare numărul total de cubule e ob inute fa ă de cele mâncate.
c) Pentru a ajunge cu bicicleta de la ea de acasă la casa Claudiei, Oana are de mers pe o por iune orizontală
de drum, iar apoi trebuie să urce i să coboare un deal. Oana se deplasează pe por iunea orizontală cu vi-

teza constantă v1  16 , urcă dealul cu viteza constantă v 2  12

km km
i coboară dealul cu viteza constan-
h h
tă v 3  24 . În acest caz Oana parcurge drumul dus-întors în t  30 min. Care este distan a străbătută
km
h
de Oana până la casa Claudiei? Care este viteza medie a Oanei pe drumul dus-întors?

Subiectul 2. Autovehicule în mișcare ...

Localitatea în care înva ă Claudia, Oana i Valentin este străbătută de o osea dreaptă. La capetele locali-
tă ii se află câte un indicator rutier cu numele acesteia. Pe toată lungimea localită ii, la mijlocul oselei, între
sensurile de circula ie este amenajat un spa iu cu flori, având lă imea   1m. Casele din localitate se întind
fiecare pe lungimea d  10 m de-a lungul oselei, de o parte i de alta a ei. Un autobuz, cu lungimea 1  17,5 m

intră în localitate i o străbate cu viteza constantă v1  48

km
. oferul observă cele două indicatoarele rutiere la

un interval de timp t  2 min.

h

a) Câte flori se află în spa iul amenajat între sensurile de mers, dacă fiecărei flori îi revine o suprafa ă de forma
unui pătrat cu latura  0  10 cm?
Care este numărul maxim al caselor din localitate?
b) După t0  15 s de la intrarea autobuzului în localitate, pe celălalt sens intră în localitate un autotren cu

lungimea  2  24 m, care se deplasează cu viteza constantă v 2  36

km
până la ie ire.
h
După cât timp se „întâlnesc” oferii cele două autovehicule din momentul în care autobuzul intră în localit a-
te? Ce distan ă mai are de parcurs autotrenul din momentul „întâlnirii” până la indicatorul rutier de ie ire din
localitate? Cât timp s-a scurs de când oferul autotrenului a trecut prin dreptul indicatorului de intrare în lo-
calitate până când autotrenul a ie it complet din localitate?
c) În momentul ie irii autobuzului din localitate, pe celălalt sens intră un alt autobuz, identic cu primul. Distan a
dintre locul de „întâlnire” a oferilor autobuzelor i locul de ”întâlnire” a pasagerilor de pe ultimele scaune din
fiecare autobuz este   250 cm. Determină viteza celui de-al doilea autobuz, dacă acesta se mi că cu vi-
teză constantă. Discu ie.

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 2 din 4
20 februarie 2016
Subiecte
VI
Subiectul 3. Antrenament la înot …

Claudia, Oana i Valentin se pregătesc pentru un concurs de înot. Antrenamentele au loc într-un bazin cu
lungimea L  25 m. Pentru început, fetele împreună cu
antrenorul stau pe marginea bazinului i observă cum înoa-
tă Valentin. Antrenorul, după ce cronometrează un parcurs
complet al bazinului (dus-întors), schi ează pe o foaie de
hârtie modul în care a înotat Valentin. Schi a este prezenta-
tă în Fig.1, unde d reprezintă distan a de la linia de plecare
la pozi ia înotătorului. Intrând în bazin, fetele pleacă simul-
tan din acela i capăt i pe durata antrenamentului înoată
cu viteze constante i întorc într-un timp neglijabil de mic.
Antrenorul observă că prima lor întâlnire este după
t1  50 s de la plecare. După ce una dintre ele parcurge 4
lungimi de bazin, iar cealaltă 6, ele se întâlnesc la linia de
start pentru prima dată.
a) Determină vitezele cu care înoată Valentin la dus i la
întors, precum i valoarea vitezei medie.
b) Determină vitezele cu care înoată cele două fete.
c) După cât timp de la plecare s-au întâlnit ele pentru prima dată la linia de start?
d) Trasează pe foaia pentru REPREZENTĂRI GRAFICE (pagina 4), pentru fiecare dintre cele două înotătoa-
re, graficul pozi iei sale în func ie de timp, din momentul plecării până la prima întâlnire la linia de start.
e) Folosind graficul de la punctul (d), determină de câte ori se întâlnesc pe parcurs Oana i Claudia i află
momentul de timp i pozi ia fa ă de linia de start corespunzătoare acestor întâlniri.

Subiect propus de:

prof. Dorina TĂNASE, Liceul „Kőrösi Csoma Sándor” – Covasna
prof. Aurelia-Daniela FLORIAN, Colegiul Național “Nicolae Titulescu” – Craiova
prof. Constantin GAVRILĂ, Colegiul Național “Sfântul Sava” – București

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 3 din 4
20 februarie 2016
Subiecte
VI
TABELUL 1: DIMENSIUNILE VASULUI PENTRU CIOCOLATĂ

cm  cm  cm  cm 

V V
cm cm cm
Nr. L  h V V
măsurătorii 3 3 3 3

1. 11,5 5,0 3,0

2. 11,5 4,9 3,0

3. 11,4 5,0 3,0

4. 11,5 5,1 3,0

5. 11,5 5,0 3,1

Volumul exterior al vasului paralelipipedic este:

ATEN IE!
 Pentru a răspunde cerin ei (a) de la Subiectul 1 trebuie să completezi celulele tabelului.
 După completarea tabelului această foaie se introduce în foaia de concurs corespunzătoare
Subiectului 1.

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 4 din 4
20 februarie 2016
Subiecte
VI
REPREZENTĂRI GRAFICE

d - reprezintă distan a de la linia de plecare la pozi ia înotătorului

t – reprezintă timpul scurs din momentul plecării

Atenție!
 Pentru a răspunde cerin ei (d) de la Subiectul 3 trebuie să realizezi pe aceea i diagramă, pen-
tru fiecare dintre cele două înotătoare, graficul pozi iei înotătorului în func ie de timp din mo-
mentul plecării până prima întâlnire la linia de start.
 După realizarea diagramei această foaie se introduce în foaia de concurs corespunzătoare
Subiectului 3.

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 1 din 5
20 februarie 2016
Subiecte
VII
Problema 1. (10 puncte) F Q
La oglindă D/2
În laboratorul de fizică, elevii din cercul de robotică studiază
mișcarea unei mașinuțe – robot teleghidate. De la distanța � = 4m Fig. 1a
de peretele P, mașinuța M este orientată pe o traiectorie rectilinie
spre punctul Q de pe perete, fig. 1a (vezi şi Foaia de răspuns La
oglindă). Când ajunge la punctul Q, este întoarsă pe aceeași traiec- M D=4m P
torie (marșarier) până la punctul de plecare. Măsurătorile efectuate
automat pe durata deplasării mașinuței au condus la ridicarea grafi-
cului vitezei în funcție de timp din fig. 1b.
Un aparat de fotografiat se află pe podeaua laboratorului în
punctul F, la distanța FQ = D / 2 față de perete. v (m/s)
0,2
O oglindă plană, verticală, dreptunghiulară, este lipită pe pe-
40 50 60
retele P, cu un colț în dreptul punctului Q și cu o latură lipită de O 20 30
podea. t(s)
a. Calculează distanța totală parcursă de mașinuța teleghidată Fig. 1b
de la plecare și până la revenirea în punctul M, precum și
viteza maximă în timpul deplasării ei.
b. Figurează oglinda, construiește imaginile limită ale maşinuţei, și imaginea traiectoriei mașinu-
ței. Calculează lungimea minimă a laturii oglinzii de pe podeaua laboratorului, astfel încât, apa-
ratul de fotografiat să înregistreze (la limită) imaginea mașinuței în oglindă, pe toată durata de-
plasării ei.
c. Reprezintă viteza relativă a imaginii mașinuței față de mașinuța - obiect și calculează modulul
ei, la momentul � = 25s de la plecare.

Problema 2. (10 puncte)

Studii de caz.
A) Bâta de baseball. Mihai a primit de la părinții săi o bâtă de
baseball, având lungimea  = 40 cm și masa m = 400 g . Prinzând capătul
B al bâtei într-o articulație fără frecări, Mihai constată că, dacă trage pe
direcție orizontală de capătul A al acesteia cu o forță F = 3 N , bâta α B
formează la echilibru unghiul α= 45° cu verticala (vezi figura 2A).
a. Folosind Foaia de răspuns Studii de caz A. Bâta de baseball re-
prezintă forţele ce acţionează asupra bâtei şi calculează distanța

dintre capătul A și centrul de greutate al bâtei. F
b. Folosind Foaia de răspuns Studii de caz A. Bâta de baseball re- Fig. 2A
prezintă forţele ce acţionează asupra articulaţiei şi calculează A
valoarea forței cu care acționează bâta asupra articulației. Se
consideră g = 10
N
.
kg

Notă: Între lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic este valabilă relația (Teorema lui Pitagora):
�� 2 = �12 + �22 , unde ip=lungimea ipotenuzei, c1=lungimea catetei 1, c2=lungimea catetei 2.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 2 din 5
20 februarie 2016
Subiecte
VII
B) Frecarea pe plan înclinat.
Pentru tema la fizică, Paul și
Mihai au studiat separat dependen-
ța forței de frecare dintre un corp
paralelipipedic (având masa
� = �kg ) și un plan înclinat, de
unghiul planului. Coeficientul de
frecare dintre corp și planul încli-
nat este, acelaşi tot timpul, � = 1.
Reunite, cercetările lor teoretice
sunt cuprinse în diagrama alăturată.
Paul susține că forța de frecare este
descrisă grafic de curba ascenden-
tă, însă Mihai susține că forța de
frecare este descrisă grafic de cur-
ba cea descendentă. Folosind Foa-
ia de răspuns Studii de caz B.
Frecarea pe plan înclinat explică
cum depinde forţa de frecare de
unghiul planului înclinat.

Problema 3. (10 puncte)

k2
Corpuri şi ... resorturi 2 
Maria și Mihai sunt în laboratorul de fizică, unde studiază echi- F
1
librul mecanic. Mihai leagă scândura 1 şi cubul 2 de un suport fix
vertical, prin intermediul a două resorturi ideale, iniţial nedeformate, k1
ca în figura alăturată. Mihai trage orizontal de scândură cu o forţă al cărei modul creşte lent. Valorile alungirilor
resortului 1 în funcţie de modulul forţei exercitate de Mihai asupra scândurii sunt înregistrate de Maria în tabelul
următor:

∆ 1 (cm)
F(N) 10 14 18 22 26 30 31 32 33
0 2 4 6 8 10 12 14 16
a. Folosind Foaia de răspuns Corpuri şi ... resorturi trasează graficul alungirii ∆ 1 în funcție de valoa-
rea forţei F .
b. Folosind Foaia de răspuns Corpuri şi ... resorturi reprezintă forţele ce acţionează asupra scândurii şi
cubului în momentul în care începe alunecarea cubului peste scândură.
c. Calculează valorile constantelor de elasticitate ale resorturilor şi ale forţelor de frecare la alunecare din-
tre scândură şi suportul orizontal respectiv dintre cub și scândură.

Subiect propus de:

Prof. Ion Băraru, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” – Constanța,
Prof. Florin Măceşanu, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” – Alexandria
Prof. Petrică Plitan, Colegiul National „Gheorghe Şincai” – Baia Mare
Prof. Viorel Popescu, Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” – Piteşti

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 3 din 5
20 februarie 2016
Subiecte
VII
Foaia de răspuns La oglindă
Această foaie de răspuns nu se semnează şi se ataşează foii duble secretizate, pe care se
redactează rezolvarea problemei 1

b) Figurează oglinda, construiește imaginile limită, precum și traiectoria imaginii mașinuței

F Q
D/2

M D=4m
P

c) Reprezintă viteza relativă a imaginii mașinuței față de mașinuța - obiect

F Q
D/2

M D=4m
P

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 4 din 5
20 februarie 2016
Subiecte
VII
Foaia de răspuns Studii de caz.
Această foaie de răspuns nu se semnează şi se ataşează foii duble secretizate, pe care se
redactează rezolvarea problemei 2
A. Bâta de baseball
a) Figurează forțele care acţionează asupra bâtei: b) Figurează forțele care acţionează asupra articulaţiei:

α B α B

 
F F
A A
B. Frecarea pe plan înclinat
Figurează forțele care intervin și scrie expresia forței de frecare:

α< 45˚

Figurează forțele care intervin și scrie expresia forței de frecare:

α >45˚

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 5 din 5
20 februarie 2016
Subiecte
VII
Foaia de răspuns Corpuri şi ... resorturi
Această foaie de răspuns nu se semnează şi se ataşează foii duble secretizate, pe care se
redactează rezolvarea problemei 3
a) Realizează graficul aici:

18
16
14
Alungirea (cm)

12
10
8
6
4
2
0
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36

Forța (N)

b) Reprezintă forţele ce acţionează asupra scândurii:

k2
2 
F
1
k1

Reprezintă forţele ce acţionează asupra cubului:

k2
2 
F
1
k1

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 1 din 2
20 februarie 2016
Subiecte
VIII
Seăconsiderăăaccelerațiaăgravitaționalăă g  10 N/kg.
Subiectul 1: Elevator hidraulic şi energie mecanică.
A. Elevii clasei a VIII-aăsuntăînăvizităăîntr-unăatelierădeăreparaţiiăauto.ăEiăvădăcum oămaşinăăcuămasaă M  1,2 t
este ridicatăă cuă ajutorulă unuiăelevatorăhidraulicămanual,ălaăînălţimeaă h  0,8 m. Caracteristicile sistemului hidra-
ulic sunt date de secţiunile celorădouăăpistoane, care au valorile diametrelor d1  10 cm şiă d 2  50 cm . Înălabo-
ratorulă deăfizicăăAugustinărealizeazăăschemaăelevatoruluiă(veziăschemaădinăfiguraă1.1).ă tiindăcă pistonul mic se
deplasează,ă laă oă apăsare, peă distanţaă d  4 cm, iar
parametriiă pârghieiă suntă OB  l  6 cm şiă
OA  L  60 cm, calculează:
F
O B
A
a) valoareaă forţeiă minime F cu careă trebuieă săă se
acţioneze asupra pârghiei pentru a produce deplasa-
rea pistonului mic;
b) numărulă N deăapăsăriăcareătrebuieăefectuateăpen-
truăridicareaămaşinii laăînălţimeaă h;
c) lucrulă mecanicăefectuatădeăforţaă F pentru ridica-
Rezervor
reaă maşinii laă înălţimeaă h, ştiindă căă elevatorulă lu- Supapa1
creazăăcuărandamentul   90%;
Supapa 2
d) putereaă consumatăă deă ună motoră cuă randamentulă
 M  92%, care arăacţiona asupra elevatorului, pen-
Figura 1.1

truăaăridicaămaşinaălaăînălţimeaă H  1 m înă30 de secunde. A

B. Dupăă câtevaă oreăpetrecuteăpeăskateboard înăterenulăspecială
amenajat,ă eleviiă vină înă clasăă dorniciă să-șiă poatăă explicaă trans-
formărileă energeticeă înă timpulă exercițiuluiă peă pereteleă cilindric.ă
Zamfiraă realizeazăă un experiment a căruiă schemăă esteădatăăînă
figura1.2. Pucul deă masăă m  400 g esteă așezată înă fațaă unuiă
resortăavândăconstantaăelasticăă k  500 N/m, care esteămenținută R
comprimat cu ajutorulă uneiă forțeă F  100 N . Dupăă eliberareaă
m k
sistemului,ă corpulă ajungeă înăpunctulăsuperioră A alăpisteiădeărazăă
R  40 cm cu viteza vA  3 m/s. Dacă OB  d  80 cm, B B O

care peă porțiuneaă orizontală este   0,25, determină lucrul

fiind punctul inferior al pistei circulare, iar coeficientul de fre-
Figura 1.2
mecanicăalăforţeiădeăfrecareăpeăpistaăcirculară,ăînătimpulă deplasării pucului de la B la A.

Subiectul 2: Apă „plată”

A. Încântaţiă deă succesulă experimenteloră deă mecanică,ă eleviiă auă decisă săă
analizezeămersulărazelorădeăluminăăprinădiferiteămediiăoptice.ăAntonă așază
douăă prismeă optice identice, avândăsecțiuneaătriunghiădreptunghicăisoscel,ă
dină sticlăă cuăindiceleădeărefracțieă n  1,5, astfelăîncâtăsăăformeze un cub.
El aăspălatăprismeleăcuăapă,ăiarăînăjumătateaădeăjosăaăplanuluiăcareăseparăă

 
celeădouăăprismeă(porțiunea OB din figura 2.1) aărămas oăpeliculăăsubțireă
deă apă na pa  1,33 . Seă ilumineazăă sistemul cu un fascicul paralel de
luminăă monocromatică, perpendicular pe una dintreă fețeleă cubului, caă înă Figura 2.1
figura 2.1. Eleviiăauăobservatăimagineaăformatăăpeăunăecranăplasatăparalelă
cuăunaădintreăfeţeleăcubului,ă caăînăfigură.ăDescrie imaginea observatăăpeăecran.ăJustificăărăspunsul dat.

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăcerinţeleăînăoriceăordine.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 2 din 2
20 februarie 2016
Subiecte
VIII
B. a) Un vasă izolată termică deă mediulă exterior,ă avândă capacitateaă caloricăă C  126 J/K, conţineă oă masăă
m1  100 g deăapă,ălaătemperaturaă t1  15 C. Înăvasăseăintroduceăoămasăă m2  70 g deăgheaţăăsfărâmatăăavândă
temperatura t 2  20 C. Calculeazăătemperatura de echilibru 1 a sistemuluiăobținut.
b) Dupăă stabilireaăechilibruluiătermic,ăînăvasăseăintroduceăunăîncălzitoră avândăputereaăconstantăă P  90 W șiăună
corpăavândăcapacitateaăcaloricăădependentăădeătemperaturăăconformărelaţieiă C  a  bt , unde a şiă b sunt con-
stanteă pozitive.ă Seă constatăă căă temperaturaă creșteă deă laă t 3  5C la t 4  45 C înă  1  410 s. Dupăă alteă
 2  515s, temperatura a devenit t5  95 C . Determină expresiaădependenţeiădeătemperaturăăaăcapacitățiiăcalo-

Seă cunosc:ă călduraă specificăă aă apeiă capa  4200J/ kg  K , călduraă specificăă aă gheţiiă cgheata  2100J/ kg  K ,
rice a corpului.

călduraălatentăădeătopireăaăgheţiiă   334 kJ/kg.

Subiectul 3: Cilindri
Pentruă determinareaă densitățiiă unuiă lichid,ă Augustină șiă Zamfira folosesc dispozitivul
reprezentată schematică înă figuraă 3.1,ă alcătuită dină doiă cilindriă deămaseă necunoscute, le-
gațiăprinăintermediulăunuiăfirăinextensibilășiădeămasăăneglijabilăătrecutăpesteăunăscripeteă
considerat ideal. Cilindrul A are diametrul d A  22,6 mm , iar lichidulăaăcăruiădensitateă
vorăsăăoădetermineăseăaflăăîntr-un cilindru de sticlă cu diametrul interior d  45,2 mm.
Eiă dispună deă oă riglăă șiă mase etalon careăpotăfiăașezateădeasupraă cilindrului B (discuri
crestate, fiecareădintreădiscuriăavândămasaă m  5 g ).ăRiglaăesteăținutăăînăpozițieăverti-
cală,ăsprijinită peămasă,ăcuădiviziuneaăzeroăînăparteaădeăjos,ăastfelăîncâtăpermiteămăsu-
rarea coordonatei bazei inferioare a cilindrului B,ănotatăăînăcontinuareăcuă yB .
Înă pozițiaă deă echilibru,ă cilindrulă Aă esteă parțială cufundată înă lichid.ă Pentruă ună numără
diferit N deădiscuriăcrestateăașezateădeasupraăcilindruluiăB,ăeleviiămăsoarăăcoordonataă
yB aă bazeiă inferioareă aă cilindruluiă Bă înă pozițiaă deă echilibruă aă sistemului.ă Rezultatele
suntă trecuteă înă tabelulă1.ă AtunciăcândăcilindrulăAăajungeăsăăatingă, cuăbazaăinferioară,ă
suprafațaă liberăă aă lichidului,ă coordonataă bazeiă inferioareă aă cilindruluiă Bă esteă
yB cm
Figura 3.1
yB0  10,0 cm.
N
Considerațiăcăăsuprafațaăliberăăaălichiduluiăesteăplană,ăiarăaxeleăcilindrilorăsuntăperma- 1 21,2
nent verticale. Volumulă unuiă cilindruă avândă înălțimeaă h șiă diametrulă d este
d 2 h
2 20,3
V
3 19,3
.
4 4 18,4
a) Reprezintă grafic,ăpeăfișaădeărăspuns, dependențaăcoordonateiă yB a bazei inferioare 5 17,5
aăcilindruluiă B,ăînăpozițiaă deăechilibru,ă deămasaăsuplimentarăăașezatăăpesteăcilindrulăB. 6 16,5
b) Calculează densitateaălichiduluiă utilizândă graficulăanterior. 7 15,6
c) Determină valoareaădiferențeiădintreămaseleăcelorădoiăcilindri. 8 14,7
9 13,7
10 12,8
Tabelul 1

Subiect propus de:

prof. Consta ntin Rus – Colegiul Național ”Liviu Rebreanu”, Bistrița
prof. Corina Dobrescu – Colegiul Național de Informatică ”Tudor Vianu”, București
prof. Florina Bărbulescu – Centrul Național de Evaluare și Examinare, București
prof. Liviu Bla na riu – Centrul Național de Evaluare și Examinare, București

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăcerinţeleăînăoriceăordine.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 FI AăDEăR SPUNS
NUăSEMNAăACEAST ă FOAIE!
Subiectul 3: Cilindri FOAIAăVAăFIăATA AT ă LUCR RIIă TALE
a)
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 1 din 2
20 februarie 2016
Subiecte
IX
Problema 1 (A+B+C)
1 A. O oglindă plană
Tatălă şiă fiulă seă află,ă unulă înă spateleă celuilalt,ă înă faţaă uneiă oglinzi plane, dis-
pusăă peă ună pereteă vertical.ă Figuraă ilustreazăă aceastăă dispunere,ă înă careă suntă
cunoscuteă următoareleă mărimi:ă înălţimeaă tatălui H  1,8m ,ă înălţimeaă fiuluiă
h  1,2 m (pânăă laă nivelulă ochiloră săi),ă distanţaă dintreă tatăă şiă oglindăă L  6 m ,
distanţaă dintreă fiuă şiă oglindăă   3 m . Ce înălţimeă minimă y trebuieă săă aibă
oglinda,ă montatăă chiară deă laă nivelulă duşumelei,ă pentruă caă fiulă săă poatăă vedea,ă înă oglindă,ă creștetulă capu-
luiă tatăluiă său?

1 B. Un con reflectător
Un con drept, avândă oă bazăă circularăă cuă raza R șiă înălțimeaă 2 R , are
suprafațaă exterioarăă perfectă reflectătoare.ă Distanțaă deă laă bazaă conuluiă pânăă
la un ecran paralel cu baza este 2 R . Un fascicul luminos paralel, ce se
propagăă peă oă direcțieă perpendicularăă peă bazaă conului,ă ă ilumineazăă întreagaă
suprafațăă exterioarăă aă conului.ă tiindă căă diametrulă secțiuniiă transversaleă
prin fascicul este 2 R șiă căă axaă saă deă simetrieă treceă prină vârfulă conuluiă șiă
prină centrulă bazeiă conului,ă săă seă determineă ariaă deă peă ecrană iluminatăă prină
reflexieă peăsuprafațaă exterioarăă aăconului.

1 C. O semilentilă divergentă
Peă suprafaţaă planăă aă uneiă jumătăţiă deă lentilăă plan-concavăă (divergentă),ă laă
tanţaă d  5cm deă axulă optică principal,ă cadeă normală oă razăă deă luminăă (veziă figu-
dis-

Seă cunoaşteă razaă deă curburăă R  35cm aă feţeiă concaveă şiă seă ştieă căă eaă esteă ar-
ra).

gintatăă (seă comportăă caă oă oglindă).ă Dupăă reflexiaă peă aceastăă oglindă,ă razaă deă
luminăă revineă laă faţaă planăă aă lentileiă şiă ieseă afară,ă înă aer ( n a er  1 ).ă Determinațiă dis-
tanţaă dintre punctulă înă careă razaă deă luminăă părăseşteă lentilaă șiă axulă optică princi- pal,
ştiind că, la nivelul acestuia, grosimeaă lentileiă poateăfiă neglijată.
Precizare: Dacă pentru găsirea soluţiei unora dintre aceste probleme vi se
re utilă, puteţi folosi formula trigonometrică tg (2 )  2tg /(1  tg 2 ) .
pa-

Problema 2 (A+B)
2 A. O sferă de sticlă
Înă faţaă uneiă sfereă deă sticlă,ă transparentă,ă laă oă anumităă distanţă,ă seă aflăă oă sursăă punctiformă,ă careă
trimiteă spreă sferăă ună fasciculă luminosă îngustă (paraxial).ă Axa acestui fascicul trece prin centrul sferei.
Pentruă ceă valoriă aleă indiceluiă deă refracţieă n al sticlei dină careă eă confecționatăă sfera, imaginea sursei
punctiforme se va forma înă exteriorulă sferei (aer, cu n a er  1) , oricare ar fi distanţaă dintreă sursăă şiă sfe-
ră?

2 B. O invarianţă

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ărespectivăc.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 2 din 2
20 februarie 2016
Subiecte
IX
Peă faţaă planăă aă uneiă lentileă subţiriă ceă seă aflăă ă înă aeră ( na er  1 ),ă cadeă normală ună fasciculă îngustă deă
lumină,ă paralelă cuă (şiă simetrică faţăă deă )ă axul optic principal al acesteia.ă Peă ună ecrană aşezată dincolo de
lentilă,ă perpendicular pe axul optic principal,ă seă formeazăă oă patăă deă lumină, cu margini clare, circulară,
cu diametrul de k ( 1) oriă maiă mică decâtă diametrulă fascicululuiă incident.ă Fărăă aă modificaă distanţaă lenti-
lă-ecrană şiă niciă lărgimeaă fascicululuiă incident,ă sistemulă optică seă cufundăă într-un lichid transparent cu
indiceleă deă refracţieă n1 .ă Seă constatăă că,ă înă urmaă acesteiă operații, dimensiuneaă peteiă circulareă deă luminăă
de pe ecran nu seă modifică.ă Săă seă determine:ă a.) indiceleă deă refracţieă n al materialului din care este
confecţionatăă lentila,ă știindă căă n1  n ; b.) raportulă dintreă razaă deă curburăă aă lentileiă şiă distanţaă saă focalăă
înă celeă douăăsituaţiiă descriseă maiă sus; c.) aplicaţieă numerică:ă n1  4 / 3 , k  5 / 3 .

Problema 3 (Un experiment)

Imaginați-văă căă peă ună bancă optică liniară s-a realizat instalaţiaă schiţatăă înă figură,ă cuă oă sursăă lumi-
noasăă punctiformăă Să fixă,ă oă lentilăă convergentăă ă şiă ă ună ecrană aşezată laă
distanţaă L faţăă deă sursă.ă ă Înă timpul experimentului distanţaă L nu se
modifică.ă Distanţaă focalăă a lentilei ( f  0) satisfaceă relaţiaă f  L / 4 .
Plimbândă lentila cuă centrulă optică Oă înă lungulă banculuiă optic,ă întreă Să şiă
E, s-aă găsită oă poziţieă înă careă diametrulă peteiă luminoaseă deă peă ecrană aă
avut valoarea minimă d . Cunoscândă distanţeleă L şi d precumă şiă dia-
metrul D al lentilei (măsurată înă plană transversală fațăă deă dreaptaă SE),ă săă seă determineă distanţaă focalăă f
aăacesteia.ă Aplicaţieă numerică:ă L  2m , D  4cm , d  2cm.

Subiect propus de:

prof. univ. dr. ULIU Florea, Universitatea din Craiova;
prof. ANTONIE Dumitru, Colegiul Tehnic nr.2 din Tg.- Jiu.

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ărespectivăc.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
X
Pagina 1 din 3
SUBIECTUL 1
A. Curăţarea suprafeţelor metalice
Sablarea esteă fenomenulă deă curăţareă aă suprafeţeloră metaliceă deăimpurităţi,ăinclusivăoxizi,ăcuăajutorulăunuiă
jetădeăpartculeăaproximativăidentice,ămiciăşiădeăaceeaşiăformăăşiăcareăsuntăsuflateăcuămareăvitezăăspreă suprafaţaă
uneiăplăciăcareăeste fixă. Particulele interacționeazăăcuăimpuritățileădeăoriceăfelădeăpeăsuprafațaăplăciiăpe care le
desprind dupăăcareăacesteaăcadălaăbazaăplăcii.ă Jetul de particule (de exemplu nisipăfin,ăoriăbiluţeămetaliceăetc.)
esteăîndreptatănormalăpeă suprafaţaăplăcii. Viteza particulelor esteăaceeaşiă v0 , masa fiecăreiăparticuleădinăjetăesteă
m , iar acestea suntăuniformădistribuiteăînăjetulă respectiv.ăConcentraţiaăvolumicăăaăparticulelorădinăjetăesteă n . O
fracţiuneă f din numărulădeăparticule din jet cadălaăbazaăplăcii,ăiarărestulăsarăînapoi, normalăînăraportăcuăsuprafaţaă
plăcii,ă cu viteza g  v0 ( g  1 ).
a) Stabileşte,ăînăfuncţieădeă n, m, v0 , g şi f ceăpresiuneăexercităă particulele asupraăsuprafeţeiăînăacestăprocesă
şiăînă condiţiileă date.
b) Careăarăputeaăfiăpresiuneaămaximă,ărespectivăminimă,ă ăexercitatăăde acest jet de particule asupra suprafe-
ţeiăconsiderândăcăătoateăparticuleleăcadălângăăplacă,ăoriătoateăsarăînăcondiţiileă date.
B. Analiza frecării la scripete
Unăscripeteăfixăsuspendatăverticalăesteăunăsistemămecanicăaăcăruiăfuncționareăesteăinfluențatăăatâtădeăfreca-
reaăcareăareălocăîntreădisculărespectivăşiăaxulăînăjurulăcăruiaăseăroteşteăcâtăşiădeăfrecareaădintreăfirulătrecutăpesteă

a) Fie  unghiul la centru format de razele discului duse din centrul

şanţulădisculuiă şiădisculă scripetelui.

deă rotațieălaăpuncteleăextreme de contact ale firului cu discul (vezi

figuraăalăturată).ăDetermină,ăînăfuncţieădeăcoeficientulădeăfrecareălaă
alunecare  f dintreăfirăşiădiscăşiădeătensiunileămecaniceă T1 respec-
tiv T2 ( T1  T2 ) careătensioneazăăfirulăideală laăceleădouăăcapete,ăva-
lorile permise ale unghiului  astfelă încâtă firulă săă nuă aluneceă înă
raport cu discul.
b) Seă doreşteă analizaă frecăriiă dintreă axulă înă jurulă căruiaăseăroteşteădisculăscripeteluiăşi disc. Dispozitivul expe-
rimental este format dintr-unăscripeteăfixăalăcăruiădiscăareărazaăR şiăcareăseăroteşteăîn jurul unui ax cu raza r
caă înă figuraă alăturată.ă Seă considerăă greutateaă disculuiăneglijabilă,ăiarădatorităăfaptuluiăcăă
seădoreşteăcaăalunecareaădisculuiăînăjurulăaxuluiăsăăseăfacăăcȃtămaiăuşor,ăpractic,ăînătimpulă
rotiriiă disculuiă existăăunăsingurăpunct,ăînăplanulăfigurii,ădeăcontactăîntreăacestaăşiăaxulăres-

le marcate m1 şiă m2 astfelăîncȃtă m1  m2 .ăDiferențaădintreă m1 şiă m2 este cea mai mare

pectiv. Firul care trece peste disc este ideal. De fiecare capătăalăfiruluiăseăsuspendăămase-

posibilăă astfelă încȃtă sistemulă săă fieă înă echilibruă mecanic, iar imprimarea uneiămişcăriădeă
rotațieăaădisculuiă înă sensulăcoborâriiă lui m1 determină rotireaădisculuiă cuăvitezăăconstantă.
1) Determină,ăînăfuncţieădeă m1 , m2 , R şiă r pozițiaăpunctuluiădeăaplicațieăalăforțeiădeă

sin  unde  reprezintăăunghiulăformatădeădirecțiaăforțeiădeăfrecareăcuădirecțiaă

frecareă careă acționeazăă asupraă disculuiă prină evaluareaă funcțieiă trigonometriceă

orizontală.
2) Determinăăcoeficientulă deăfrecareălaăalunecareădintreădiscăşiăax.

SUBIECTUL 2
A. Racheta cu hidrogen
Camera de reacţieăaăunuiămotorădeărachetă, la care combustibilul este hidrogenul, esteăconceputăăsăăfuncţio-
nezeăastfelăîncâtăsăăaibăălocăoăardereăcompletăăaăacestuiaăînăprezenţaăoxigenului.ăCaăurmareăaăacestuiăfaptărezul-
tă,ă înă urmaă arderii,ă vaporiă deă apă,ă vaporiă deă apăăoxigenatăăşiăozon.ăReacţiaăchimicăăcareădescrieăacestăprocesă
este: 2H 2  3O2  H 2O  H 2O2  O3 .ăÎnăcameraădeăreacţieăpătrundeăhidrogenăcuădebitulămasicăconstantă QH
1. Fiecareă dintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiăsubiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele a, b, respectiv c.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulă înăcareăs -aăterminată distribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
X
Pagina 2 din 3
şiăoxigenă cuădebitulă masicăconstantă QO . Seăcunoaşte,ădeăasemenea,ăcăăsecţiuneaătransversalăăaăcamereiădeăreac-
ţieă esteă S , aceeaşiă cuă aă ajutajuluiă deă evacuareă aă gazeloră rezultateăînăurmaăarderii.ăÎnătimpulăarderiiăpresiuneaă
gazului ideal dină cameraă deă reacţieă esteă P , iar temperatura acestuiaăîşiăpăstrează valoarea T .ăDetermină,ăînă
funcţieădeădateleăprecizateăanterior ( Q, T , P , S ),ăforţaă F deăreacţieăpeăcareăoădezvoltăămotorulădescrisăanterior.ă
Seă considerăă cunoscuteă şiă masele molare ale oxigenului ( 16 g / mol ) respectiv hidrogenului ( 1g / mol )ă caă şiă
constanta R a gazelor ideale.
B . Hidroforul
Un hidrofor este format dintrun rezervor ce poate fi considerat un cilindru
metalic, aşezatăînăplanăvertical, careăareăîn parteaăsuperioarăăunămanometru
(veziăfiguraăalăturată),ăiarăprinăparteaăinferioarăăpoateăsaăpătrundăăapăă(sauă
un alt lichid)ă împinsă cuăajutorulăuneiăpompe.ăCilindrulăesteăun bun coductor
termicăsiăseăaflăăîn contact termic cu aerulăînconjurător.
Înă condiţiileă iniţialeă manometrulă indicăă presiuneaă po şiăînăcilindruăcantitateaă
deă lichidă esteă neglijabilă.ă Peă măsurăă ceă pătrundeălichidulăînăcilindruăindica-
ţiileă manometruluiă indicăă presiuniă dinăceăînăceămaiămari.
a) Aratăăcăăindicaţiileă manometruluiă potădaăinformaţiiă despreăgradulă
deăumplereăalăcilindruluiă (deăexempluăfracţiuneaă f din cilindru
ocupatăădeălichid).
b) Determină, înăfuncţieădeă p0 , ce presiune p va indica manometrul
dacăăînălţimeaă coloaneiădeălichidă ăesteă1/5 dină înălţimeaă H 0 a
cilindrului?
c) Reprezintăăgraficăfracţiuneaă f de umplere a cilindrului înăfuncţieădeăpresiunea p indicatăăde
manometru.
C. Ciclu termodinamic
Un gazăidealămonoatomică cuăcălduraămolarăălaăvolumă constant

CV 
3R
, parcurge ciclul termodinamică reprezentatăînădesenulă
2
alăturat.
a) Calculează lucrul mecanic efectuatăpeăîntregăciclulă ter-
modinamic.

trece prin punctele 3 respectiv 4. Ce coordonate Vx ; Px 

b) Seăconsiderăăoătransformareăcareăcorespundeădrepteiăceă

are punctul aflat pe dreaptaărespectivăăşiăînăcareătempera-

turaăgazuluiă esteămaximă?

Un tub T1 cuălungimeaăL=1m,ărazaăinterioarăă r1    cm
SUBIECTUL 3

şiăceaăexterioarăă R1  2r1 are plasat la mijloc un piston mo-

bilă cuă lungimeaă h=20cmă şiă razaă r1 . Tubul T1 este introdus
etanşă înă tubulă T2 cuă aceeaşiă lungimeă avândă razaăinterioarăă
r2  2r1 şiăceaăexterioarăă R2  3r1 . Tuburile şiăpistonulămo-

bilă suntă dină acelaşiă materială cuă densitatea   2500

kg
.
m3
Dupăăaducereaăpistonuluiălaămijloc,ăseăastupăăetanşătubulăT1 cu capacul C1 respectiv tubul T2 cu capacul
1. Fiecareă dintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiăsubiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele a, b, respectiv c.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulă înăcareăs -aăterminată distribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
20 februarie 2016
Subiecte
X
Pagina 3 din 3

C2 aşaăcumăseăobservăăînăfiguraăalăturată.ăSeăconsiderăăacceleraţiaăgravitaţionalăă g  10 şiă  2  10
m
2
s
.
a) Calculează densitatea aerului din compartimentele separate de piston, dacă presiunea este P0  105 Pa ,

temperaturaăT=ă300K,ămasaămolarăă   29 şiă R  8,31

g J
mol  K
;
mol
b) Tuburileăseăaflăăpeăoăsuprafaţăăorizontalăăşiă
seă acţioneazăă cuă forţeă ă orizontaleăegaleăcaă
valoareă şiă deă sensuri opuse pe axa longitu-
dinală.ăCeăvaloareăauăforţeleăpentruăcaăăpis-
tonulămobilăsăăiasăăpeăjumătateădinătubul T1
considerăndădeplasărileăfărăăfrecareăşiăfoar-
te lente, masaăşiătemperaturaăaeruluiădinăin-
terior fiind tot timpul constante.
c) Seă suspendăă tuburile peă verticală,ă peă rând,
de capacul C2 fiind fixat tubul T2 şiăapoiădeăcapaculăC1 fiind
fixat tubul T1 . Calculeazăădistanţele y2 de la capacul fixat
C2 , respectiv y1 de la capacul fixat C1 pânăălaăăpistonul
mobilă înă celeă douăă situaţii. Se consideră capacele de di-
mensiuniă şiă maseă neglijabileă şiă foarteă bineă lipiteă fiecareădeă
tub, iar înăacesteăcazuriădeplasărileăsuntăfărăăfrecareăşiăfoar-
teă lente,ă ă masaă şiă temperaturaă aeruluiădinăinteriorăăfiindătotă
timpul constante.

Subiect propus (în ordine alfabetică) de:

prof. Florin Moraru – Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu”, Brăila
prof. Ioan Pop – Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Satu Mare
prof. Victor Stoica – Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

1. Fiecareă dintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiăsubiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţele a, b, respectiv c.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulă înăcareăs -aăterminată distribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 1 din 2
20 februarie 2016
Subiecte
XI
Subiectul 1. Amortiza re cu freca re la a luneca re

Unăresortăideal,ăcuăconstantaăelasticăă ,ăareăunăcapătăfixatădeăunăpereteăverti-
cal,ăiarălaăcelălaltăcapătăesteăprinsăunăcorp,ăcuămasaă ,ăcareăseădeplaseazăăpeă
oăsuprafațăăorizontală,ăînă lungulă axeiă ,ăcaăînăfigură.
a) Neglijăm frecările.ăCorpulăesteădeplasatăpeăoădistanțăă fațăădeăpozițiaădeăechilibruășiăapoiăesteăeliberat.ăAcestaă
vaăefectuaăoscilațiiăarmoniceăde-a lungul axei .
i) Scrieă ecuațiaă mișcăriiă (principiulă fundamentală ală dinamicii),ă legeaădeămișcare,ălegeaăvitezeiășiăexpresiaăperi-
oadeiădeăoscilațieă pentruăcorpulădeămasăă .
ii) Reprezintă,ă peă acelașiă grafic,ă înă funcțieă deă elongațiaă , energiaă potențialăă ,ăenergiaăcineticăă și
energiaătotalăă .
iii) Reprezintăă grafică vitezaă mobilului,ă ,ă înă funcțieă deă elongația .ă Considerăă înă unitățiă , iar înăunitățiă
.
b) Ia acum în considerare și frecarea la alunecare. Coeficientul de frecare la alunecare este egal cu coeficientul de
frecareăstaticăășiăareăvaloareaă .
i) Careăesteăalungireaămaximă,ă ,ăaăresortuluiăpentruăcareăcorpulărămâne înărepaus?
ii) Corpulă esteă deplasată înă sensulă pozitivă ală axeiă peă oă distanțăă , suficient de mare pentru a efectua mai
multeătreceriăprinăorigineaăsistemuluiădeăaxe,ășiăapoiăesteăeliberat.ăScrieăecuațiaădeămișcare,ălegeaădeămișcareă
șiălegeaăvitezeiă pânăălaăprimaăoprireăaăacestuia.
iii) Determinăăcoordonata,ă ,ălaăcareăcorpulăseăvaăopriăprimaădatăă(primulăpunctădeăîntoarcere).
iv) Careăesteădurataămișcăriiădeălaă la ?
v) Determinăăcoordonata,ă ,ălaăcareăcorpulăseăvaăopriăaădouaăoarăă(alădoileaăpunctădeăîntoarcere).ă
vi) Scrieălegeaădeămișcareăpentruădeplasareaăcorpuluiădeălaă pânăălaă șiăexpresia duratei acesteia.
vii) Dacăă ,ăprinăcâteăpuncteădeăîntoarcereăvaătreceăcorpulăpânăălaăoprireaăsaădefinitivă?
c) Înăcondițiileădeălaăpunctulă b) (cazulămișcăriiăcuăfrecare)ăconsiderăăacumăcăă .ăPentruămișcareaădeălaă
pânăălaăultimulă punctădeăîntoarcere:
i) reprezintăăgraficăelongațiaă înăfuncțieădeătimp,ă ă ;
ii) reprezintă,ăpeăacelașiăgrafic,ăenergiaăpotențialăă ,ăenergiaăcineticăă șiăenergiaătotalăă ;
iii) reprezintăăgrafică .

Subiectul 2. Bila jucăușă!

Considerămădouăăplăciăplanăparalele,ăverticale,ăașezateălaădistanțaă una de alta (un con-

densatorăplan).ăPlăcileăsuntăfixateărigid.ăFiecareăplacăăareăînălțimeaă șiăariaă . Se
neglijeazăă forțeleădeărezistență,ăforțeleămagneticeăprecumășiăefecteleădeămargini.
a) Oămicăăbilăămetalică,ăcuămasaă șiăsarcinaăelectricăă esteăsuspendatăăprintr-un fir
de lungime careăesteălegatădeăunăsuportărigid.ăCândăcondensatorulănuăesteăîncărcat,ă
bilaă metalicăă seă aflăă înăcentrulăacestuiaă(veziădesenul).ăDacăăseăaplicăăîntreăplăciăoă
tensiuneăconstantăă , firul face un unghi cu verticalaăatunciăcândăbilaăseăaflăăînă
echilibru.ă Seăconsiderăăcunoscuteă , , , , .
i) Determinăă înăfuncțieădeămărimileă considerateăcunoscuteășiă .
b) Bilaă esteă apoiă ridicatăăpânăăcândăfirulăîntinsăformeazăăcuăverticalaăunghiulă un pic
maiămareădecâtă .ăBilaămetalicăăesteăeliberatăădinărepaus.ă
ii) Aratăăcăămișcareaărezultantăăesteăoscilatorieăarmonicăășiăexprimăăperioadaă deăoscilațieăînăfuncțieădeămă-
rimileă dateăînăproblemăășiăconstanteăfundamentale.ă
1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ă respectiv c.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1 punctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 2 din 2
20 februarie 2016
Subiecte
XI
iii) Exprimăăperioadaă înăfuncțieădeăperioadaădeăoscilațieă înăabsențaăcâmpuluiăelectricășiăunghiulă .
c) Cândăbilaăseăaflăăînărepausăînăpozițiaă deăechilibruă firulă esteătăiat.ă
iv) Careăesteăvaloareaămaximăăaătensiuniiă pentruăcareăbilaănuăatingeăplăcileăînainteădeăieșireaădinăcondensa-
tor?ăExprimăărezultatulă numaiăînăfuncțieădeămărimileă dateășiăconstanteăuniversale
d) Presupuneăacumăcăăbilaăesteălăsatăăliber, din repaus, dintr-un punct situatăînăcentrulăcondensatorului,ăla momen-
tul .ăSeăaplică,ăîntreăplăci,ă oătensiuneăalternativăă .
v) Determinăălegeaăvitezeiășiălegeaădeămișcareăaăbilei pe axa perpendicularăăpeăplăcileăcondensatorului.
vi) Pentruăceăvaloriăaleăpulsațieiă bilaănuăvaăatingeăniciunaădintreăplăciăînainteădeăaăieșiă(subăinfluențaăgreută-
ții)ăafarăădinăregiuneaădintreăplăci?ăConsiderăădoarădouăăscenarii:ă sau .ăExprimăărezul-
tatulăînăfuncțieădeămărimileă considerateăcunoscuteășiăconstanteăuniversale.ă
vii) Stabileșteărelațiaădintreăceleădouăăpulsațiiă aflateălaăpunctulăanterior.
Dacă este necesar poți folosi , pentru . Ecuația diferențială a dmite o solu-
ție de forma . For ța ca re a c ționează a supra unei sa rcini electrice q, a fla t ă în c â mpul elec-
trosta tic cu intensita tea E, este da ta de . Intensitatea câmpului electric dintre armăturile unui condens a -
tor pla n, a fla te la dista n ța d una de a lta și între ca re diferen ța de poten ția l este U, este .

Subiectul 3.
Oă metodăă deă determinareă aă exponentuluiă adiabatic, aăfostăpropusăădeăfizicianulăgermană
Eduardă Rüchhardt. Dispozitivul experimental constăădintr-unăvasădeăsticlăăînchisăcuăunădopădinăcau-
ciuc prin care trece un tub vertical subțire.ăÎnătubulăverticalăseăintroduceăoăbilăădinăoțelăcuădiametrulă
egală cuă diametrulă interioră ală tubului,ă careă seă poateă mișcaă foarteăușor.ăÎnăpozițiaădeăechilibruăbilaăîn-
chide un volum de gaz la presiunea .ăBilaăseăapasăăpuținășiăapoiăseăeliberează. Seăneglijeazăăfrecă-
rile.
a) Demonstreazăăcă,ăpentruădeplasăriăfoarteămici, bila vaăefectuaăoămișcareăoscilatorieăarmonică.ă
Se cunosc , , masa bilei șiă ariaă secțiuniiă transversaleă măsurateăînăinteriorulătubuluiăverticală .
Dacă este necesar poți folosi aproximația .
b) Exprimăă perioadaă deă oscilațieăînăfuncțieădeămărimileăcunoscuteășiăexponentulăadiabaticăalăgazuluiă
din interior.

Într-un experiment s-aă utilizată oă bilăă cuă masaă , un tub cu diametrul mm, un vas
careălaăechilibruăînchideăună volum L de gaz la presiunea kPa. S-auăobținutăurmă-
toareleăvaloriăpentruăintervalulă deătimpăînăcareăbilaăefectueazăă10ăoscilații:
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
det.
t (s ) 11,5 11,7 11,7 11,1 12,0 11,9 11,6 11,0 11,5 11,2
Nr. det. 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
t (s ) 11,5 11,8 11,4 11,5 11,5 11,5 11,6 11,7 11,3 11,5
c) Calculeazăăperioadaămedieădeăoscilațieăaăbilei.
d) Utilizândă valorileă cunoscuteădeterminăăexponentulăadiabaticăalăgazuluiă dinăvas.
e) Enumerăăprincipalele surse de erori.

Subiect propus de:

Prof. Viorel Solschi, CN „Mihai Eminescu”, Satu -Ma re
Prof. dr. Constantin Corega, CN „Emil Racoviță”, Cluj-Na poca ,
Prof. Ion Toma , CN „Mihai Viteazu”, București
1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiă subiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ă respectiv c.
3. Durataăprobeiăesteădeă3ăoreădinămomentulăînăcareăs-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiă auădreptulăsăăutilizezeă calculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1 punctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 1 din 3
20 februarie 2016
Subiecte
XII
Problema 1 Bobina TESLA

Înă fotografiaă alăturată este prezentat un dispozitiv

existentă înă maiă multeă laboratoareă deă fizicăă :ă bobina Tesla .
Schemaăelectricăăaăacesteiăbobineăesteădatăăpeăfiguraădeămaiă
jos,ădinăcareăseăvedeăcăăeăvorbaădespreăunătransformator, în
careăsuntăcuplateăinductivădouăăbobine:ăoăbobinăăprimarăcuă
inductanțaăLp,ăcuăspireăgroaseășiăpuțineășiăoăbobinăăsecundară
deăinductanțăă Ls,ăfixatăăcoaxialăcuăprima,ăcuăspireămulteășiă
subțiri.ă Primarulă șiă secundarulă acestuiă transformatoră seă
comportăăcaădouăăcircuiteăRLCăcuplateăinductiv, iar bobina
Teslaă seă considerăă reglatăă atunciă cândă celeă douăă circuiteă
RLCăsuntăînărezonanță.ăÎnăacesteăcondiții,ăîntreăsferaă metalicăă
fixatăălaăvârfulăbobineiăsecundareășiăpământăseăproducătensiuniă
electrice de valori mariășiădeăfrecvențeăfoarteămari.
a) Scriețiă condițiaă deă rezonanțăă aă celoră douăă circuiteă și,
presupunândă căă nuă existăă pierderiă energeticeă înă acestă
transformator,ăcalculațiătensiuneaămaximăă Us careăseăobțineălaă
bornele secundarului.
b) Explicațiă rolulă eclatoruluiă dină circuitulă primară șiă calculațiă
capacitateaă echivalentăă aă bobineiă secundare, C b, consideratăă caă fiindă uniformă distribuităă de-a lungul
bobinei.
c) ScriețiălegeaăaăII-aăaăluiăKirchhoffăpentruăceleădouăăcircuiteă(primarășiăsecundar, în regim de scurt-
circuit al sursei de alimentare),ăînăcondițiiădeărezonanțăășiăînăcondițiaăcă Rp C p  Rs Cs .ăPresupunândăcăă
potențialeleăarmăturilorăcelorădouăăcondensatoareăvariazăădupăălegile Vp  a1e t șiă Vs  a 2e t , deduceți
valorile posibile pentru  șiăarătațiăcăăînăcazulăideal, când rezistențele ohmiceăaleăcelorădouăăcircuite,ă
primarăşiăsecundarăsuntănule ( Rp  Rs  0 ), aparăoscilațiiăelectromagneticeăcuplateăcuăpulsațiileă 1 șiă
2 .ăCalculațiăacesteăpulsații,ăprecumășiăfrecvențaăbătăilorăelectromagneticeădinăcircuitulăsecundar,ăînă

funcțieă deă k 
M
- coeficientulă deă cuplajă ală celoră douăă circuite,ă M fiindă inductanțaă mutualăă aă
Lp Ls
bobinelor.
Observații: Inductanța mutualăă aă douăă bobineă esteă coeficientulă deă proporționalitate dintre tensiunea
indusăă într-oă bobinăă şiă vitezaă deă variaţieă aă intensităţiiă curentuluiă dină cealaltăă bobină,ă cuă careă esteă
cuplatăăinductiv. Capacitatea electricăăaăuneiăsfereămetaliceăcuărazaă r este Csfera  4 0 r .
Se cunosc: parametrii bobinei primar: Np = 9 spire, raza unei spire r p = 6 cm, lungimea bobinei lp = 10
cm; parametrii bobinei secundar: Ns = 1200 spire, r s = 2,5 cm, ls = 27,5 cm. Razaă sfereiă montatăă laă
capătulă bobineiă secundar,ă r =ă 8ă mm,ă tensiuneaă efectivăă deă alimentareă aă primaruluiă Up =ă 20ă Vă şiă
capacitatea condensatorului C p = 96 nF. Se mai dau: 0 = 4·10-7 H/măşiă0 = 8,856·10-12 F/m.
1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiăsubiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ărespectivăc.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiăauădreptulăsăăutilizezeăcalculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 2 din 3
20 februarie 2016
Subiecte
XII
Problema 2: Optică geometrică și Optică ondulatorie

A. OăsursăăpunctiformăăSădeăluminăămonocromaticăășiădouăălentileăconvergenteăsubțiri,ă L1 șiărespectivă
L 2 , avândădistanțeleăfocaleă f1 șiărespectivă f2  2 f1 , suntăașezateăașaăcumăindicăădesenulădinăfiguraă1.ă
Distanțaădintreăsursăășiălentilaă L1 este d1  2 f1 , iarădistanțaădintreălentileăesteă d  5 f1. Imagineaăfinalăă
aăsurseiăesteăproiectatăăpeăunăecranăE.

L1  f1 
d1
S L 2  f2 
E

Fig. 1
a) Să se stabilească loculă undeă trebuieă așezatăă oă aă treiaă lentilăă convergentă,ă L 3 șiă să se determine
elementeleă sale,ă astfelă încât,ă adăugatăă înă sistem,ă aceastăă lentilăă săă aibeă caă unică efectă doară creștereaă
luminozității imaginii sursei de pe ecran.
B. În timpulăobservăriiăinelelorăluiăNewton,ăoămicăăparticulăăcuăgrosimeaă a (necunoscută),ăesteăprinsăă
întreălentilaăsfericăăplanăconvexăășiălamaăcuăfețeăplaneăparalele,ăașaăcumăindicăădesenulădinăfiguraă2.
b) Să se evidențieze posibilitateaă determinăriiă experimentaleă aă lungimiiă deă undăă aă radiațieiă
monocromatice utilizate,  , cunoscândărazaădeăcurburăăaălentilei,ăR,ăavândălaădispozițieăoăriglăăgradată.

R2

R R1

Fig. 2 Fig. 3

C. Oălentilăăplanăconvexăăsferică,ăsubțire,ăcuărazaădeăcurburăă R1 , esteăașezatăăîntr-oăoglindăăcilindricăă
cuă razaă deă curburăă R2 , așaă cumă indicăă desenulă dină figuraă 3.ă Sistemul este iluminat de deasupra cu
radiațieămonocromaticăăavândălungimeaădeăundăă  .
c) Să se determine formaă geometricăă aăfranjeloră deăinterferențăăobținute.ă Valorileănumericeă aleăceloră
douăărazeădeăcurburăăsuntăfoarteămari.
1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiăsubiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ărespectivăc.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiăauădreptulăsăăutilizezeăcalculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ

Pagina 3 din 3
20 februarie 2016
Subiecte
XII
Problema 3: Nava cosmică

Unăsistemădeăreferinţăăinerţială K ' „mobil”,ădeăexempluăoănavăăcosmică,ăseă

y y'
deplaseazăă rectiliniuă şiă uniformă faţăă deă ună ă sistemă deă referinţăă inerţială K
„fix”,ă deă exempluă Pământul,ă cuă vitezaă V  c ,ă orientatăă de-a lungul cu

K K' V
axei Ox (c reprezintă viteza de propagare a luminii în vid, iar  este un O O'
coeficient subunitar şi pozitiv). La momentul t  t '  0 originile O şiă O '
'
x x
aleă celoră douăă sistemeă deă referinţăă coincid,ă iară axeleă Ox şiă O x sunt
' ' Oglinda
suprapuse. În originea sistemului K esteă aşezată,ă perpendiculară peă axaă Ox , o oglindăă planăă legatăă
solidarădeăacestăsistem,ăcaăînăfiguraăalăturată.
Din originea O ' a lui K ' (navaăcosmică) este emis la momentul t1' , un scurt semnal luminos care se
propagăăde-a lungul axei Ox ,ăseăreflectă instantaneuăpeăoglindăăşiăseăîntoarceălaănavaăcosmică,ăfiindă
recepţionatăînă O ' la momentul t 2' .ăSosireaăsemnaluluiăluminosălaăoglindăăesteăînregistratăăînăsistemulă
K (peăPământ) la momentul T .ăSeăconsiderăăcunoscuteămărimileă c,  şiă T .
a) Determinaţiă momenteleă deă timpă t1' şiă t 2' , al emisiei luminii în sistemul K ' ,ă respectivă ală recepţieiă
luminii în sistemul K ' , înăfuncţieădeă  şiă T .
b) Determinaţiădurateleă t şi t ' ,ămăsurateăînăsistemul K şiărespectivăînăsistemul K ' , ale traiectului
„dus-întors”ăalăluminii,ădeălaăemisiaădină O ' laărecepţiaăîn O ' ,ăînăfuncţieădeă c,  şiă T .
c) Considerămă acumă că navaă cosmicăă seă deplaseazăă rectiliniuă accelerat, faţăă deă sistemul K , de-a
lungul cu axei Ox ,ăpornindădinărepausădeăpeăPământ,ădinăoriginea O , spreăoăsteaăaflatăălaădistanţaă D
faţăă deă Pământ. Ună observatoră aflată peă Pământă studiazăă mişcareaă naveiă şiă găseşteă căă valoareaă

 v2  2
3

acceleraţieiănaveiăfaţăădeăPământădepindeădeăvitezaăeiădupăălegeaă a  a x  a 0 1  2  , unde a 0 este o

 c 
constantă.
Considerândăcunoscuteămărimile D şiă a 0 ,ădeterminaţiăvitezaăfinalăă v f a navei faţăădeăPământ şiădurataă
 a voiajuluiăpânăălaăstea,ămăsuratăăînăsistemulădeăreferinţăălegatădeăPământ.

Subiect propus de:

prof. Liviu ARICI - ColegiulăNaţională„Nicolae Bălcescu”, Brăila
prof. dr. Mihail SANDU – Liceul Tehnologic de Turism, Călimănești,ăVâlcea
conf. univ. dr. Sebastian POPESCU – Universitateaă„AlexandruăIoanăCuza”ădinăIași
prof.ăFlorinăBUTU IN ă- Colegiul Națională„SimionăBărnuțiu”,ă imleuăSilvaniei,ăSălaj

1. Fiecareădintreăsubiecteleă1,ă2,ărespectivă3ăseărezolvăăpeăoăfoaieăseparatăăcareăseăsecretizează.
2. Înăcadrulăunuiăsubiect,ăelevulăareădreptulăsăărezolveăînăoriceăordineăcerinţeleăa,ăb,ărespectivăc.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-aăterminatădistribuireaăsubiectelorăcătreăelevi.
4. Eleviiăauădreptulăsăăutilizezeăcalculatoareădeăbuzunar,ădarăneprogramabile.
5. Fiecareăsubiectăseăpuncteazăădeălaă10ălaă1ă(1ăpunctădinăoficiu).ăPunctajulăfinalăreprezintăăsumaăacestora.