Olimpiada de Fizică

14 decembrie 2019
Etapa locală VI
Pagina 1 din 2

SUBIECTUL I – Măsurători şi erori de măsură

1. Trei elevi efectuează, fiecare, măsurători ale lungimii laturilor unei mese dreptunghiulare folosind o riglă gradată
pentru care cea mai mica diviziune are valoarea numerică de 1 mm . Datele obţinute corespund celor din tabelul
următor:
Nr. 1 (cm) 1med (cm)
 1 (cm) 2 (cm) 2med (cm)
 2 (cm)
măs.
1 100 60
2 99 61
3 101 60
unde 1med , 2med reprezintă media aritmetică a celor trei măsurători corespunzătoare celor două lungimi măsurate,
iar  1  1  1med respectiv  2  2  2med , reprezintă diferența dintre valoarea măsurată și valoarea medie.
a) Completează datele lipsă din tabelul anterior.
b) Ţinând cont de instrumentul de măsură folosit precizează şi argumentează care sunt erorile absolute de
măsură cu care au fost măsurate cele două lungimi şi câte cifre au semnificaţie fizică pentru partea zecimală
a valorilor medii calculate.
c) Calculează aria A a suprafeţei dreptunghiulare a mesei şi eroarea de măsură absolută A care rezultă din
măsurătorile efectuate şi din calculul ariei respective.
2. Imaginile alăturate au fost obţinute cu ajutorul aplicaţiei informatice „Google Maps” şi reprezintă o mică parte

din Parcul Carol aflat în Bucureşti. În imaginea din stânga este marcată o suprafaţa prin intermediul
instrumentelor virtuale corespunzătoare aplicaţiei informatice amintite anterior. Din imagine se remarcă
perimetrul suprafeţei, lungimile laturilor care mărginesc suprafaţa şi aria suprafeţei. Imaginea din dreapta
conţine doar o parte din prima imagine şi a fost obţinută, cu ajutorul aceleeaşi aplicaţii informatice, prin mărirea
la maxim a imaginii anterioare. Analizând cele două imagini și cunoscând că aplicaţia informatică foloseşte
imagini bazate pe date obţinute cu ajutorul sateliţiilor precizează şi argumentează:
a) eroarea de măsură absolută cu care aplicaţia informatică a determinat distanţele pentru imaginea din stânga;
b) eroarea de măsură absolută cu care au fost măsurate distanţele cu ajutorul sateliţiilor.

Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
14 decembrie 2019
Etapa locală VI
Pagina 2 din 2

SUBIECTUL II - Corpuri în mişcare

1. Doi elevi, unul din clasa a VI-a A şi celălalt din clasa a VI-a B ale unei şcoli, se antrenează într-un bazin de înot
cu lungimea  49 m , plecând simultan din capetele opuse A, respectiv B ale bazinului. Elevul din clasa a VI-
m km
a A înoată cu viteza constantă v1  96 , iar celălalt cu viteza constantă v 2  4, 32 . Timpii de întoarcere
min h
la capetele bazinului se neglijează. Determină:
a) timpii în care cei doi elevi parcurg o lungime completă de bazin;
b) viteza cu care elevul din clasa a VI-a A observă că se apropie colegul său din clasa a VI-a B.
c) distanţa la care se întâlnesc prima dată cei doi elevi, faţă de capătul A;
d) după cât timp, măsurat de la începutul antrenamentului, cei doi elevi se întâlnesc prima dată în acelaşi capăt
al bazinului.

SUBIECTUL III – Măsurători de volum şi mişcare

În imaginea alăturată se remarcă un cilindru gradat în care se află un lichid.
a) Analizează imaginea şi precizează volumul celei mai mici diviziuni a
cilindrului gradat cât şi volumul lichidului din cilindru.
Un grup de elevi îşi propune să folosească cilindrul gradat pentru determinarea
volumului unui lichid cu o precizie mai mare decât este posibil efectuând măsurători
directe ale volumului cu cilindrul gradat. Pentru aceasta golesc lichidul din cilindru
şi lasă să curgă, în cilindru, apă de la robinet. Se ştie că apa curge uniform astfel încât
în intervale de timp egale curg volume egale.
b) Ei constată că în timpul t0  10 s se acumulează în cilindru un volum
V0  20 m . Calculează timpul necesar umplerii cilindrului gradat cu un
volum maxim ce poate fi măsurat.
c) Elevii determină aria secţiunii transversale a cilindrului gradat ca fiind
S  1 cm2 ; calculează viteza cu care creşte nivelul apei în cilindru. Folosind
o riglă gradată şi cele precizate anterior descrie o metodă de lucru posibilă
prin care elevii au determinat aria secţiunii transversale S a cilindrului gra-
dat. Se poate neglija grosimea pereților cilindrului.
d) Folosind un cronometru, care permite măsurarea unui timp minim t  0,1 s
rigla gradată şi cilindrul gradat precizează şi argumentează care este volumul
minim de lichid care poate fi determinat, în condițiile curgerii uniforme a
lichidului considerat anterior. În argumentarea răspunsului vei include şi de-
scrierea metodei de lucru.

Subiecte propuse de:

Prof. Corina Dobrescu – Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”
Prof. Manuela Ştefănescu – Liceul Teoretic “Alexandru Ioan Cuza”

Fiecare dintre subiectele I, II şi III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

1. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
2. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
3. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
4. Fiecare din subiectele I, II, III se notează de la 10 la 1, cu 1 punct din oficiu. Punctajul final reprezintă suma acestora.