Centru de performanță „Hai la Olimpiadă”

Prof. Măceşanu Florin

Pregătire fizică
Testul 18
VI
Pagină 1 din 2
Problema 1
Pentru un mobil care pornește într-o mișcare rectilinie, graficul
vitezei în raport cu timpul este cel din figura alăturată. Folosind
caroiajul trasat cu linii întrerupte, determinați:
a) la ce distanță față de punctul de pornire se află mobilul după 10s ;
b) lungimea drumului parcurs de mobil în cele 10s ;
c) viteza medie a mobilului și viteza în modul medie pe toată durata
mișcării;

Problema 2
Din două orașe A și B aflate la distanța d = 225km unul de altul,
pornesc simultan două autoturisme cu vitezele constante
v1 = 70 km h și respectiv v 2 = 80km h , unul în întâmpinarea celuilalt. Cele două autoturisme se întâlnesc prima dată
în punctul I1 , își continuă drumul și ajungând la destinație se întorc imediat cu aceleași viteze, întâlnindu-se a doua
oară în punctul I 2 .
Determinați:
a) care sunt vitezele relative ale unui autoturism față de celălalt în timpul mișcării acestora de la plecarea lor până la a
doua întâlnire ;
b) intervalul de timp scurs între momentele celor două întâlniri;
c) distanța I1I 2 dintre punctele în care se produc cele două întâlniri ale automobilelor .

Problema 3
Dispozitivul din figură este format dintr-un vas cilindric cu volumul interior Vi = 150cm3 , atârnat de un resort vertical.
Lungimea resortului poate fi măsurată pe o riglă gradată fixată lângă resort.
Când vasul este gol lungimea resortului în poziția de echilibru este l1 = 7,5cm . Dacă pe fundul
vasului se așază un corp metalic de masă m = 200g , lungimea resortului în poziția de echilibru
devine l2 = 8,3cm .
Se umple apoi complet vasul cu apă (apa acoperă în întregime corpul). În acest caz lungimea
resortului în poziția de echilibru devine l3 = 8,8cm . Determinați :
a) constanta elastică a resortului;
b) volumul apei introduse în vas;
b) densitatea corpului metalic.
Se cunosc: densitatea apei a = 1g cm3 și accelerația gravitațională g = 10 N kg .

Problema 4
Gabriela are pe masa orizontală de laborator două pahare goale din sticlă. Paharele au fiecare exteriorul de forma
cubică. Paharul mare are latura 1 = 7cm , iar paharul mic are latura 2 = 4cm . Atât fundurile paharelor cât și pereții
lor au aceeași grosime d = 1cm .
a) În primul experiment, Gabriela toarnă apă în paharul mare. Apoi, introduce complet paharul mic în paharul mare.
Pereții paharelor sunt paraleli în orice moment de timp. Gabriela constată că după introducerea completă a
paharului mic în paharul mare nu s-a vărsat apă pe masa de laborator și nici nu a intrat apă în paharul mic.
Determină volumul de apă pe care l-a turnat Gabriela în paharul mare.
b) În al doilea experiment, Gabriela toarnă apă în paharul mare până la înălțimea
h1 = 2,8cm , măsurată față de masa de laborator (vezi Figura alăturată). Apoi, ea
introduce paharul mic în cel mare, pe verticală, cu viteza constantă v = 1mm/s.
Pereții paharelor sunt menținuți în permanență paraleli. Determină intervalul de
timp cronometrat de Gabriela din momentul în care paharul mic atinge apa din
paharul mare până în momentul în care apa începe să intre în paharul mic.

Timp de lucru 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii.

Centru de performanță „Hai la Olimpiadă”
Prof. Măceşanu Florin
Pregătire fizică
Testul 18
VI
Pagină 2 din 2
c) Gabriela continuă experimentul de la cerința (b) până în momentul în care baza paharului mic atinge fundul
paharului mare. Determină înălțimea la care ajunge nivelul apei din paharul mic la acest moment de timp.
Problema 5
Un castel se află pe un platou orizontal și este înconjurat de un șanț de apărare,
plin cu apă. Schița castelului, este prezentată în figura alăturată, unde avem
dimensiunile L1 = 608m și L2 = 0,308m , iar lățimea șanțului este d = 400cm .
Doi oșteni A și B pornesc în patrulare simultan din turnul de observație, pe
zidurile castelului, cu vitezele constante vA = 300cm/s , respectiv v B = 0,75m/s.
Se consideră că turnul de observație și zidurile se află la aceeași înălțime față de
platou.
a) Oștenii patrulează în sensul acelor de ceasornic. Cât este intervalul de timp
după care se întâlnesc cei doi oșteni pentru prima dată.
b) Oșteanul A patrulează în sensul acelor de ceasornic, iar oșteanul B patrulează în sens invers acelor de ceasornic.
Calculează distanța parcursă de fiecare oștean până când se întâlnesc pentru prima dată. Calculează distanțele
parcurse de fiecare oștean între prima și a doua întâlnire.
c) Precizează numărul de ronduri complete efectuate de fiecare oștean până la prima întâlnire în locul din care au
început patrularea (un rond este complet dacă oștenii ajung în locul din care au pornit).

Problema 6
Un tun de mingi de tenis (vezi figura alăturată) este așezat pe podeaua orizontală a unei săli de sport dintr-o școală.
Mișcarea unei mingi de tenis poate fi descompusă într-o mișcare pe direcția axei Ox și o mișcare pe direcția axei Oy.
Poziția mingii de tenis la un moment de timp este dată de perechea (x, y), unde x reprezintă coordonata orizontală,
iar y reprezintă coordonata verticală. Cele două mișcări pot fi analizate în mod independent. Tunul aruncă mingile
astfel încât variațiile în timp ale acestor coordonate sunt date de următoarele expresii, ce reprezintă legile de
mișcare:
• x ( t ) = 8  t (unități SI) – pentru mișcarea pe orizontală;
• y ( t ) = 6  t − 5  t 2 (unități SI) – pentru mișcarea pe verticală.
a) Florina și Cezarina studiază mișcarea unei mingi aruncate de tun.
a.1. Completează Tabelul de mai jos cu valorile coordonatelor orizontale și verticale, x și
y, ale mingii, la momentele de timp precizate.
Timp/s 0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1,1 1,2
Coordonata orizontală / m
Coordonata verticală / m
a.2. Reprezintă grafic următoarele trei dependențe:
• dependența de timp a coordonatei orizontale, x;
• dependența de timp a coordonatei verticale, y;
• dependența coordonatei verticale, y, de coordonata orizontală, x.
Pentru reprezentările grafice poți utiliza o coală (sau mai multe coli) de hârtie cu pătrățele.
b) Utilizând reprezentările grafice de la cerința (a.2), determină:
b.1. înălțimea maximă la care ajunge mingea față de podeaua sălii de sport;
b.2. distanța dintre punctul lansării mingii și punctul în care aceasta atinge podeaua sălii de sport;
b.3. intervalul de timp necesar mingii pentru a atinge înălțimea maximă;
b.4. numărul de mingi aflate simultan în aer, în intervalul de timp 0s;1,2s de la lansarea primei mingi, dacă
mingile sunt lansate la fiecare 0,2 s.
c) Pentru determinarea masei unei mingi, aceasta poate fi suspendată la capătul inferior al unui resort elastic
vertical. Cu ajutorul unei rigle, Florina și Cezarina măsoară alungirea produsă de minge. Deoarece alungirea
produsă de o singură minge este mică, ele utilizează trei resorturi identice, fiecare cu constanta elastică
k = 180 N/m , și trei mingi de tenis, care sunt intercalate (resort – minge – resort – minge – resort – minge).
Alungirea totală a sistemului de resorturi este  = 2cm . Determină masa unei mingi de tenis. Se consideră
accelerația gravitațională g = 10m/s2 .
Timp de lucru 2 ore. Toate subiectele sunt obligatorii.