Olimpiada de Fizică

Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VI
Pagina 1 din 2
Subiectul 1
Gelu “Istețelul”, Victoraș cel “Drăgălaș” și Anuța “Hărnicuța” se cunosc de mici și sunt buni prieteni. Gelu şi
Victor locuiesc pe strada Dreaptă, casele lor fiind situate la distanța D  600 m
una de alta. Anuța locuiește pe o stradă perpendiculară pe strada Dreaptă, la
distanța D '  150 m de intersecția lor, aflată la jumătatea distanței D. Cei trei
prieteni hotărăsc să se întâlnească la Anuța pentru a discuta temele. Astfel, Gelu
pleacă spre Victor la ora 10 : 00 , însoțit de simpatica Nușa “Cățelușa”, care deja
cunoaște drumul și se bucură nespus. Victor, pleacă de acasă cu o întârziere de Δt = 2 min față de prietenul său.
Băieții merg cu viteze aproximativ egale, v1  v2  v  0,5m / s , dar simpatica Nușa poate alerga cu o viteză de trei
ori mai mare. După ce a parcurs distanța d1  200 m , Gelu își vede prietenul apropiindu-se și din acel moment,
cățelușa, de bucurie, aleargă de la unul la celălalt, până la întâlnirea acestora.
a) Determină ora la care s-au întâlnit Gelu şi Victor, precum și ora la care cei doi prieteni au ajuns la Ana dacă,
după întâlnire, au mers cu aceeași viteză v , însoțiți de Nușa . Reprezintă grafic, folosind același sistem de axe de
coordonate, coordonatele pozițiilor lui Gelu şi Victor în funcție de timp; reprezentarea se va face din momentul
plecării lui Gelu de acasă pȃnă la întȃlnirea celor doi copii, luȃnd drept reper casa lui Gelu.
b) Calculează distanța totală parcursă de Nușa până la întâlnirea copiilor; se consideră că întoarcerea cățelușei
la întâlnirea fiecăruia dintre copii se face într-un timp foarte scurt, care poate fi neglijat.
c) Determină momentul la care cătelușa se reîntâlnește prima dată cu stăpânul ei, Gelu, considerând ca moment
inițial, momentul plecării de acasă.
d) Ajungând la Ana, cei trei prieteni studiază tema pe care o au pentru a doua zi, la fizică. Doamna profesoară
le-a dat câte o bucată de carton, având forma unui pătrat, de latură 50cm . Cartonul este marcat cu linii paralele cu
laturile, care îl împart în pătrate egale de latură 10cm . Elevii trebuie să decupeze de-a lungul liniilor marcate, forme
geometrice care să le permită confectionarea unor cuburi, dar în așa fel încât să confecționeze un cub dintr-o singură
bucată decupată, fără să alipească alte fețe din materialul primit și fără să rotească nicio față de formă pătrată în jurul
ei. Calculează volumul total al cuburilor care pot fi confecționate din cartoanele celor trei prieteni, precum și aria
suprafetei de carton rămasă, exprimând valorile în unitați de măsură din Sistemul Internațional.

Subiectul 2
În vacanța dintre semestre, Paul a mers cu trenul de la Mediaș la
București, lungimea acestui traseu pe calea ferată fiind d=334km. Între cele
două localități există cale ferată dublă, electrificată (vezi figura). Stâlpii ce
susțin rețeaua electrică sunt amplasați la distanțe egale. Începând cu ora 6:00
și până la 19:00, din fiecare localitate pleacă spre cealaltă, din oră în oră,
trenuri cu lungimea de 100m fiecare. Trenurile pleacă, în ambele sensuri, din
stare de repaus, mărindu-și viteza pe primii 5 km ai deplasării, într-un interval
de 5 minute, apoi se mișcă cu viteză constantă, fără opriri pe parcurs.
Frânarea începe cu 5 km înaintea sosirii la destinație, în 5 minute ajungând
să se oprească în stația de sosire. Pe porțiunea de mișcare uniformă, Paul cronometrează cu precizie timpul cât trece
prin dreptul ferestrei sale un tren ce vine din sens opus, obținând valoarea Δt=2,5s.
a) Calculează distanța parcursă de Paul pe calea ferată în intervalul Δt.
b) Determină viteza medie cu care parcurge un tren traseul Mediaș - București.
c) Câte trenuri ce vin din sens opus a întâlnit Paul în timpul deplasării? Analizează, în funcție de ora plecării
lui Paul din Mediaș, toate situațiile posibile.
d) Între ce limite este cuprinsă distanța dintre doi stâlpi ai rețelei electrice, dacă pe porțiunea cu mișcare
uniformă Paul a numărat în două minute 40 de stâlpi trecând prin dreptul ferestrei sale?
e) Reprezintă grafic, în funcție de timp, numărul total al trenurilor aflate în mișcare pe traseu, pentru
intervalul orar 6:00 – 12:00.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VI
Pagina 2 din 2
Subiectul 3
La una dintre şedințele de pregătire pentru participarea la Olimpiada de Fizică, etapa județeană, profesorul
propune elevilor din clasa a VI-a rezolvarea unei probleme care presupune
determinarea volumului util al unei cutii cu peretele transparent şi care este
perpendicular pe suprafața de bază. Aşa cum se remarcă din figura alăturată, aria
suprafeței de bază nu poate fi determinată direct prin măsurători de lungime pentru că h
nu are o formă care să permită utilizarea unei relații de calcul cunoscute. Metoda
propusă necesită atȃt măsurători de lungime cȃt şi de timp. Se înregistrează
modificarea nivelului apei care curge uniform (volume egale în intervale de timp

un corp de forma unui cub, cu latura  10cm şi care rămȃne lipit de fundul vasului indiferent de cȃtă apă se află în
egale) în vas, în funcție de timp. În timp ce curge apa în vas, pe fundul vasului, se află

vas. Datele obținute în urma măsurătoriilor efectuate se găsesc în tabelul de mai jos, iar înălțimea maximă a apei din
vas nu poate depăşi hmax  20cm fără ca apa să curgă din vas :
h(cm) 1,2 2 4 8 11,2 13,6 16 18,4
t(s) 9 15 30 60 90 120 150 180
a) Reprezintă grafic, pe baza datelor din tabel, înălțimea h cu care urcă nivelul apei din vas în funcție de timpul
t precizează semnificația fizică a coordonatelor punctelor care caracterizează reprezentarea grafică, cum ar fi:
şi
punctele care limitează graficul şi punctul în care se modifică înclinarea graficul.
b) Calculează vitezele de creştere ale nivelului apei din vas.
c) Calculează volumul vasului.
d) Măsurarea oricărei mărimi fizice este afectată de erori datorită preciziei limitate a instrumentelor de măsură.
Pentru evaluarea preciziei cu care a fost măsurată o mărime fizică se foloseşte mărimea fizică numită eroare relativă
A
de măsură. Eroarea relativă de măsură e se defineşte ca fiind e A  unde A este valoarea numerică a mărimii

măsurate, iar A eroarea absolută de măsură. De exemplu, datorită faptului că rigla folosită în situația descrisă
A

anterior are diviziunea minimă de 1mm , iar cronometrul nu poate măsura timpi mai mici de 0, 01s eroarea relativă

pentru măsurarea unei lungimi de 10cm este el    0, 01  1% , iar eroarea relativă pentru măsurarea
0,1cm
10cm

t 0, 01s
unui timp de 10s este Operația necesară calculării valorii numerice
Eroarea relativă rezultată
el    0, 001  0,1% .
a mărimii fizice A în funcție de valorile
eA
t 10 s numerice ale mărimilor fizice A1 şi A2
Datorită erorii absolute mult mai A  A1  A2 eA  eA1  eA2
A  A1  A2 eA  eA1  eA2
mici în comparație cu valoarea
numerică a mărimii măsurate se pot
justifica relațiile pentru calculul A  A1  A2 eA  eA1  eA2
eA  eA1  eA2
erorii relative prezentate în tabelul
alăturat. A 1
A
Calculează eroarea relativă eV A2
corespunzătoare determinării
volumului vasului folosind în calcul cele mai mici erori relative pentru măsurarea laturii cubului şi a înălțimii
corespunzătoare apei din vas. Consideră că latura cubului şi înălțimea vasului hmax s-au măsurat cu aceeași riglă
cu diviziunea minimă de 1mm .
Subiect propus de:
prof. Florina Stan, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” - Bucureşti
prof. Petrică Plitan, Colegiul Național „Gheorghe Şincai” – Baia Mare
prof. Victor Stoica, I.S.M.B.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele respective.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VII
Pagina 1 din 2

1. Oglinzi plane ...

În cadrul unui experiment se utilizează două oglinzi plane O1 și O2, situate în plane verticale
paralele, la distanța d una față de alta. Între cele două oglinzi, la distanța d 3 față de oglinda O1 se
plasează o sursă punctiformă de lumină, S care se poate deplasa cu viteză constantă. Inițial, atât oglin-
zile cât și sursa de lumină sunt considerate fixe.
a. Care este distanța dintre prima imagine a sursei în oglinda O1 și prima imagine a sursei în oglinda
O2? Ce valoare are distanța dintre imaginile sursei în cele două oglinzi, după două reflexii succesi-
ve, suferite de razele de lumină ce pleacă simultan din S către O1 respectiv O2? Dar după 10 refle-
xii succesive ale fiecăreia dintre razele de lumină, ce distanță va exista între imaginile în cele două
oglinzi?
b. La un moment dat, sursa S, aflată la distanța d 3 față de oglinda O1, începe să se deplaseaze recti-

liniu și uniform cu viteza v 0 , spre oglinda O2, pe o direcție perpendiculară pe planul acesteia. Care
este distanța dintre sursa S și prima imagine a sa în oglinda O1, respectiv distanța dintre sursa S și
prima imagine a sa în oglinda O2, după intervalul de timp t , știind că Δt <
2d
?
3v0
c. La momentul de timp t0 , sursa S aflată la distanța d 3 față de oglinda O1, este lansată cu viteza
constantă v către oglinda O2, pe o direcție ce formează un unghi de 60 cu perpendiculara pe pla-


nul acesteia. Reprezintă vectorul viteză v1S cu care se deplasează prima imagine a sursei în oglinda

O1 față de această oglindă, respectiv vectorul viteză v2S cu care se deplasează prima imagine a sur-
sei în oglinda O2 față de această oglindă. Stabilește o relație de legătură între vectorul viteză a
primei imagini a sursei S în oglinda O1, față de sursă și vectorul viteză a primei imagini a sursei S
în oglinda O2, față de sursă.

2. Iahturi ... și resorturi ...

A. Distanța dintre două porturi maritime M și N este parcursă de un iaht în exact 12 zile. În fiecare zi,
la ora 12:00, din portul M spre portul N și din portul N spre portul M pornește câte un iaht cu vi-
teză constantă. Printr-un raționament simplu pe care trebuie să-l faci, determină câte iahturi întâl-
nește în drumul său de la un port la celălalt, fiecare iaht care a ieșit din port, știind că toate iahturi-
le se deplasează cu aceiași viteză.

B. În sistemul din Figura 1, resorturile sunt ideale, iar între corpul de masă m și suprafața orizontală
nu există frecare. Inițial, corpul este blo-
cat, resortul cu constanta de elasticitate
k1 are alungirea x1 , resortul cu constanta
de elasticitate k 2 are comprimarea x 2 ,
iar resortul cu constanta de elasticitate k 3
este nedeformat. Ce se va întâmpla Figura 1

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VII
Pagina 2 din 2

cu corpul dacă este lăsat liber? Determină noua poziție de echilibru a corpului față de poziția iniți-
ală, analizând situațiile posibile.

3. Echilibru … și mișcare

Pe planul înclinat de unghi   30 , prezentat în Figura 2, se află în contact unul cu altul, corpuri-
le cu masele m1  400 g și m2  200 g , realizate din același material. Corpul cu masa m1 este legat
printr-o tijă ușoară și nedeformabilă de scripetele mobil. Raportul dintre lungimea L și proiecția d a
acesteia pe orizontală este 2 3 . Peste scripete este înfășurat un fir inextensibil, de masă neglijabilă.
Un capăt al firului este fixat pe planul înclinat, iar celălalt este fixat pe cilindrul mic al unui sistem de
doi cilindri coaxiali, lipiți unul de altul. Razele cilindrilor se află în raportul 1 3 . Cei doi cilindri sunt
fixați în vârful planului înclinat (vezi
Figura 2). Pe cilindrul mare este înfășu-
rat un alt fir legat la capătul liber de un
corp de masă m , care se poate mișca
vertical. Prin intermediul sistemului pre-
zentat, corpurile de masă m1 și m 2 urcă
cu viteză constantă pe suprafața rugoasă
a planului înclinat, coeficientul de freca-
re la alunecare dintre corpuri și suprafața
planului înclinat având valoarea
  0,577  1 3 . Considerați că frecările
dintre fir și scripetele mobil, dar și dintre
cilindrii și fir sunt neglijabile, iar accele-
rația gravitațională este g  10 N kg . Figura 2

a. Desenează separat cele trei corpuri,

scripetele și sistemul cilindrilor și reprezintă toate forțele care se exercită asupra lor.
b. Calculează valoarea forței cu care interacționează corpurile de masă m1 și m2 .
c. Calculează valoarea masei m astfel ca mișcarea sistemului să se facă cu viteză constantă.

Subiect propus de:

Prof. Aurelia-Daniela FLORIAN, Colegiul Național “Nicolae Titulescu” – Craiova
Prof. Viorel POPESCU, Colegiul Național “Ion C. Brătianu” – Pitești
Prof. Constantin GAVRIL , Colegiul Național “Sfântul Sava” – București

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VIII
Pagina 1 din 3
1. Lespedea şi palanul
Mihai ridică o lespede de masă m într-o mişcare uniformă
la înălţimea h = 3m pe un plan înclinat, cu ajutorul sistemului de 
F1
scripeţi din Figura 1 (palan). Când lespedea urcă uniform,
tensiunea din firul de care aceasta este legată este T1 = 350 2N,
iar forţa din firul trecut peste palan este F1 = 125 2N. Când
lespedea a ajuns la înălţimea h, Mihai micşorează valoarea forţei
exercitate asupra firului trecut peste palan, până la valoarea F2 şi
constată că lespedea are tendinţa să coboare uniform, iar S1
tensiunea în firul de care este legată aceasta are valoarea
T2 = 150 2N. Determină: T1,2
a) variaţia energiei potenţiale a sistemului format din
lespede şi Pământ, la urcarea acesteia la înălţimea h, h m
presupunând că masa lespezii este m = 50 kg;
b) masa lespezii şi randamentul la urcarea acesteia pe planul Figura 1
înclinat de unghi α= 45°;
α

c) randamentul la care este folosit palanul şi lucrul mecanic

efectuat de forţa F1 , pentru ridicarea lespezii.
Scripetele S1 este ideal, iar firele sunt inextensibile şi de masă neglijabilă. Acceleraţia gravitaţională se
consideră g = 10 .
N
kg
2. Căldura specifică...
Printr-o documentare atentă, Alexia și Alin au aflat că, la unele metale, pentru intervale mari de
temperatură, căldura specifică c variază cu temperatura după o relaţie (funcţie) de forma c(t )= a + bt ,
J J
kg ⋅ K kg ⋅ K 2
unde a şi b sunt constante reale, (exprimate în , respectiv ), iar t este temperatura. Pentru

a se convinge de acest lucru, ei au determinat prin măsurări calorimetrice căldura schimbată de o

bucată de cupru pur cu masa m = 250 g pe intervale foarte mici de temperatură. Rezultatele
măsurătorilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:
 J 
∆t ( °C) Q ( J)
( °C ) ( °C )
c
 kg ⋅ K 
Nr. Interval tmedie din interval
interval
1 19-21 20 191,0
2 29-31 30 191,5
3 39-41 40 192,0
4 49-51 50 192,5
5 59-61 60 193,0
6 69-71 70 193,5
7 79-81 80 194,0

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VIII
Pagina 2 din 3
Pentru a extinde cercetările, Alexia și Alin au făcut o vizită la Universitatea Babeş-Bolyai din
Cluj-Napoca, în laboratorul de fenomene termice. Ajutaţi de un fizician, cei doi elevi au introdus
într-un cuptor electric încălzit de o sursă termică cu puterea constantă, o piesă de cupru pur și au
încălzit-o până la 400°C. Ei au fost bucuroşi să constate că rezultatele obţinute în laboratorul de la
şcoală pentru temperaturi mici se confirmă şi pentru temperaturi mari în laboratorul de la Universitate.
a) Utilizează fișa de răspuns Căldura specifică și completează tabelul.
b) Reprezintă grafic, pe aceeași fișă, dependența de temperatură a căldurii specifice a cuprului și
determină valorile coeficienţilor a şi b din expresia analitică a dependenței c(t).
τ1
τ2
c) Calculează valoarea raportului dintre durata încălzirii în cuptor a piesei din cupru de la

=
t1 100 °C la=
t2 200 °C și durata încălzirii de la=
t3 300 °C la=
t4 400 °C .

3. Grădina bunicului
Pentru a uda grădina, bunicul Ioanei foloseşte apa colectată
într-un rezervor cilindric cu înălţimea H = 3 m și aria secțiunii
transversale S = 7 m 2 . Într-o zi, el constată că robinetul de la baza
rezervorului s-a blocat, astfel încât grădina nu mai poate fi udată,
deşi distanța de la suprafața apei din rezervor până la nivelul
maxim este ∆h =21 cm.
Pentru a folosi totuşi apa din rezervor, bunicul introduce un H
furtun lung în rezervor, până la baza acestuia, trecându-l peste
buza rezervorului, printr-un șanț decupat de grosimea furtunului,
încât furtunul nu depășeşte buza rezervorului; bunicul constată însă
că, prin capătul aflat pe sol, nu curge nici un strop de apă! Văzând
ce se întâmplă, Ioana i-a spus bunicului: dacă vrei să uzi, trebuie să crești nivelul apei din rezervor.
Uite, dacă introduc un creion într-o eprubetă cu apă, nivelul apei crește!
Bunicul a prins ideea! Dar, deoarece nu mai era în putere (a slăbit până la 70 kg!) și nu putea
pune lemne voluminoase în rezervor, a decis să umple saci menajeri cu reziduuri din grădină
(masa unui sac fiind m = 21 kg), pe care i-a legat bine ca să nu intre apă și să îi pună în
rezervor, folosind o scară.
a) Determină expresia denivelării (y), pe care o produce creionul Ioanei, introdus în
eprubetă ca în figura alăturată. Masa creionului este mc , aria secţiunii transversale a
eprubetei este S , iar apa are densitatea ρ.
b) Calculează numărul sacilor urcaţi de bunicul Ioanei pentru a asigura curgerea apei din S
rezervor prin furtun. Câtă apă va curge din rezervor?
c) Calculează energia consumată de bunic pentru începerea udării grădinii. Se consideră
densitatea apei ρ = 1000 3 şi acceleraţia gravitaţională g = 10 .
kg N
m kg
Subiecte propuse de:
Prof. Ion Băraru, Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” – Constanța,
Prof. Dorel Haralamb, Colegiul Naţional „Petru Rareş” – Piatra Neamţ
Prof. Florin Măceşanu, Şcoala Gimnazială „Ştefan cel Mare” – Alexandria
Prof. Constantin Rus, Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu” – Bistriţa

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
VIII
Pagina 3 din 3
Fişa de răspuns Căldura specifică
a)
 J 
∆t ( °C) Q ( J)
( °C ) interval ( °C)
c
 kg ⋅ K 
Nr. Interval tmedie din
interval
1 19-21 20 191,0
2 29-31 30 191,5
3 39-41 40 192,0
4 49-51 50 192,5
5 59-61 60 193,0
6 69-71 70 193,5
7 79-81 80 194,0
b)

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
IX
Pagina 1 din 2

Subiectul 1 – Prismă optică

Se consideră o prismă optică având unghiul refringent � și indicele de refracție relativ față de mediul
înconjurător �. Secțiunea principală a prismei este un triunghi isoscel. În fața prismei se află o sursă
punctiformă de lumină.
a) Analiza deviației unei raze monocromatice prin prisma optică.
a1) Reprezintă mersul unei raze de lumină care pornește de la sursa și traversează prisma.
a2) Exprimă unghiul de deviație � dintre raza emergentă și raza incidentă.
a3) Pentru ce valori ale unghiului de incidență razele de lumină pot traversa prisma? Caz particular:
� = °, � = √ .
b) Prisma la deviație minimă
b1) Ce condiție trebuie îndeplinită pentru ca unghiul de deviație să fie minim?
b2) Exprimă � în funcție de � dacă � � = �.
b3) Determină intervalul de variație al unghiului de deviație pentru cazul � = ° și � = √ .
c) Prisma de unghi mic. Consideră că unghiul prismei (�) este mic. Pentru unghiuri mici se poate face
aproximația sin � ≅ �, cu unghiul exprimat în radiani.
c1) Arată că, pentru unghiuri de incidență mici, unghiul de deviație practic nu depinde de unghiul de
incidență.
c2) Un observator privește sursa prin prisma așezată la deviația minimă. Construiește imaginea sursei
și precizează natura sa. Consideră că sursa se află față de prismă la o distanță � mult mai mare decât
înălțimea prismei.
c3) Precizează poziția imaginii sursei în condițiile punctului anterior.

Subiectul 2 - Lentile
A. O lentilă este așezată între un obiect și un ecran, aflate în poziții fixe. Obiectul și ecranul sunt
perpendiculare pe axa optică principală a lentilei. Deplasând lentila între obiect și ecran se obțin două
poziții ale lentilei pentru care imaginea obiectului pe ecran este clară. Distanța dintre cele două poziții
reprezintă o treime din distanța obiect – ecran. Calculează raportul dintre distanța obiect – ecran și
distanța focală a lentilei.
B. Un sistem optic centrat este alcătuit din două lentile convergente � și � aflate în poziții fixe. În
fața sistemului, de partea lentilei � , este așezat un obiect perpendicular pe axa optică principală.
Imaginea clară a obiectului se formează pe un ecran aflat de cealaltă parte a sistemului optic. Se
constată că imaginea formată pe ecran rămâne clară dacă, la orice apropiere a obiectului cu distanța
x față de prima lentilă, ecranul este îndepărtat față de sistem cu distanța k  x , unde k  4 .
b1) Calculează mărirea liniară transversală dată de sistem, pentru obiectul aflat în poziția inițială.
b2) Se înlocuiește ecranul cu o oglindă plană așezată la distanța d 2  14 cm față de lentila L2 ,
perpendicular pe axa optică principală a sistemului. Se constată că, dacă se plasează obiectul la
distanța d1  4 cm în fața lentilei L1 , imaginea finală formată de noul sistemul optic se suprapune cu
obiectul. Calculează distanța dintre cele două lentile.

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve cerinţele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
IX
Pagina 2 din 2
Subiectul 3 - Disc
Un disc transparent având raza = , cm este așezat pe o masă orizontală, peste o hârtie milimetrică
(vezi figura de mai jos). Centrul discului se află în originea unui sistem de axe � . Un pointer laser
(cu vârful ) se poate deplasa uniform de-a lungul axei �′ ′ paralelă cu axa � la distanța de 10 cm de
aceasta. Raza de lumină care pleacă din se află în planul � .
a) Pointerul pornește din punctul �′ cu viteza de
1cm/s în sensul negativ al axei �′ ′ şi se rotește în
planul � astfel încât în orice moment raza
incidentă trece nedeviată prin disc. Ai pornit
cronometrul când sursa pleacă din punctul �′ şi îl
oprești când lumina trece prin punctul situat pe
suprafața laterală a discului, la 4 cm sub axa � .
Calculează pentru acest moment:
a1) unghiul format de fascicolul laser cu axa Ox;
a2) coordonata y’ a pointerului laser;
a3) timpul indicat de cronometru.
b) Presupune acum că sursa se deplasează în sensul
pozitiv al axei �′ ′ iar raza de lumină este permanent
paralelă cu axa � .
b1) Exprimă relația dintre unghiul � (format de
direcția razei incidente cu direcția razei emergente) şi unghiurile de incidență � și de refracție �.
b2) Exprimă relația dintre unghiul � şi unghiul de refracție �, când unghiul de incidență este egal cu
dublul unghiului de refracție;

Dacă vei considera necesar, poţi folosi următoarea egalitate: sin 2  2 sin   cos  .
b3) Calculează � în condițiile punctului anterior dacă � = √ .

c) Sursa se deplasează în sensul pozitiv al axei �′ ′ iar raza de lumină este permanent paralelă cu
axa � . Se măsoară (printr-o metodă convenabilă) distanțele parcurse de lumină în discul transparent
pentru diferite valori ale coordonatei ′ a sursei. Datele sunt trecute în tabelul următor:
Nr
′(cm) �(cm) � � ∆� ∆�
măs
1 4,5 15,1
2 5,7 14,6
3 6,4 14,2
4 7,0 13,8
5 7,4 13,5
6 7,7 13,3
c1) Află expresia care îți permite calcularea indicelui de refracție al discului în funcție de , , � și
indicele de refracție al aerului.
c2) Folosind datele din tabel calculează indicele de refracție al materialului din care este confecționat
discul. Consideră indicele de refracție pentru aer � = . Exprimă rezultatul sub forma
n  nmed  (n)med .
Subiect propus de:
Prof. dr. Constantin Corega, CNER Cluj-Napoca,
Prof. Liviu Blanariu, Centrul Național de Evaluare și Examinare, București,
Prof. Florin Moraru, Colegiul Național „N. Bălcescu”, Brăila
1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve cerinţele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
X
Pagina 1 din 3

I. O combinație de Optică geometrică

A) O oglindă sferică cu ecran înclinat

În faţa unei oglinzi sferice concave, cu distanţa focală

f , se află două surse punctiforme A şi B (a se vedea figura),
care emit fascicule luminoase paraxiale, divergente, doar
înspre oglindă. Se ştie că distanţa de la vârful V al calotei
sferice la sursa A este a  4f / 3 , distanţa de la sursa B la axul
optic principal VAC este mică în comparaţie cu f şi unghiul
VAB    60 0 .
1) Sub ce unghi  (măsurat tot faţă de axul optic principal al oglinzii) trebuie aşezat un ecran
plan pentru a putea capta pe el simultan imaginile clare ale punctelor A şi B ?
2) Cât este distanţa de la oglindă la ecran, măsurată în lungul axului optic principal?
B) Convergenţa unei lentile subţiri

Să se determine convergenţa unei lentile subţiri ştiind că, utilizând-o în două situaţii diferite, cu
ajutorul ei, pe un ecran situat la distanţa L  90 cm de un obiect liniar fix, se poate obţine atât o
imagine mărită cât şi una micşorată a obiectului, raportul dimensiunilor acestor imagini fiind k  4 .
Obiectul liniar, ca şi ecranul, sunt aşezate perpendicular pe axul optic principal al lentilei.

II. Hochei pe gheață

Precizări inițiale:
♦ În acest subiect timpii de ciocnire sunt neglijabili, pucurile vor fi tratate ca puncte materiale și
la alunecarea lor pe gheață nu există frecare;
♦ Pentru accelerația gravitațională a locului se va lua g  10 m/s2 .

1) Un jucător de hochei lansează un puc cu viteză v 0 spre un alt puc identic, aflat în repaus.
Calculează vitezele celor două pucuri după ciocnirea frontală perfect elastică/plastică.

2) Doi jucători aranjează trei pucuri în

linie dreaptă, ca în figură, și lansează
simultan pucurile 1 și 3 cu vitezele
v1  v 3  1
m
spre pucul 2, aflat în repaus.
s
Cunoscând că distanța d  1m , reprezintă
pe diagrame similare cu cea din figură pozițiile și vitezele pucurilor după 1 s , 2 s , 3 s , respectiv 4 s de
la lansare, în cazul în care toate ciocnirile sunt perfect elasice.

1. Fiecare dintre subiectele I, II, respectiv III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
X
Pagina 2 din 3

3) Un număr suficient de
mare de pucuri sunt așezate în
linie dreaptă, ca în figură, la
distanțe egale cu d unul de altul.
Se imprimă pucului 1 o viteză v 1 ,
orientată spre pucul 2, de-a
lungul șirului. După cât timp de
la lansarea pucului 1 va fi lovit
pucul n în cazul în care ciocnirile sunt perfect elastice/plastice. Compară cele două intervale de timp.

4) Pentru a determina masa m a unui puc se procedează în felul

următor. Se prind două pucuri prin intermediul unui resort și se așează pe o
suprafață orizontală, ca în figură. Se acționează asupra pucului superior cu
o forță verticală, de apăsare, F, și se constată că în momentul încetării
bruște a acțiunii acesteia, discul inferior se desprinde de suprafața
orizontală când valoarea minimă a apăsării era Fmin . Care este masa unui
puc?

5) Pucul cu masa m determinată

anterior este lansat spre o bucată de gheață
de forma unei prisme (plan înclinat),
perpendicular pe muchia bazei. Trecerea de
pe planul orizontal pe planul înclinat se face lin (planul înclinat este racordat la suprafața orizontală).
Dacă bucata de gheață este imobilă, pucul urcă pe suprafața ei pâna la o înălțime h1 . Dacă bucata de
gheață se poate mișca liber, pucul urcă până la înălțimea h2 . Care este masa M a bucății de gheață?

6) Un jucător lovește un puc aflat pe linia unei porți, în așa fel încât acesta părăsește suprafața
gheții cu viteza v 0 , perpendicular pe linie, sub unghiul căruia îi corespunde distanța maximă până la
cădere. Pucul cade exact pe linia celeilalte porți. Sub ce unghi lovește un al doilea puc, căruia îi
imprimă aceiași viteză (în modul) dacă pucul lovește linia celeilalte porți, după ce a lovit o dată gheața
pe linia de centru?

III. O combinație (trei probleme distincte) de Fizică moleculară

A) Să identificăm un gaz

Pentru a încălzi cu T  4 K o masă m  100 g dintr-un gaz ideal necunoscut, într-un proces în care
presiunea a crescut direct proporțional cu volumul, a fost necesar să furnizăm gazului cu Q  831 J
mai multă căldură decât într-un proces izocor. Aflați natura gazului.

1. Fiecare dintre subiectele I, II, respectiv III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
X
Pagina 3 din 3

B) O succesiune de trei procese

O cantitate neprecizată de gaz ideal trece din starea 1 în starea 4,

parcurgând succesiv porțiunile de drum 1-2, 2-3 și, în final, 3-4 (vezi
figura).
1) Reprezentați succesiunea de procese în coordonatele (T , p) și
( p,V ) .
2) Determinați cantitățile de căldură Q12 , Q 23 și Q 34 , primite de
gaz când el parcurge cele trei porțiuni de drum și, comparându-le, precizați
care este cea mai mare cantitate de căldură primită ( Q12 , Q 23 sau Q 34 ?).

C) Un posibil experiment

Imaginați-vă că ați avea la dispoziție următoarele componente:

♦ un tub elastic transparent (precum cele de la perfuzoare) cu lungimea de circa 80 cm.
♦ o clemă de bună calitate;
♦ o riglă cu gradație fină (în milimetri);
♦ un vas cu apă (  apă  10 3 kg/m 3 ) cu înălțimea de circa 30 cm;
♦ scotch transparent;
♦ o stinghie/riglă de lemn cu lungimea de circa 80 cm.

Vi se cere:
◘ să imaginați o metodă cât mai precisă pentru determinarea presiunii aerului din încăperea în
care vă aflați, folosind numai aceste componente;
◘ să descrieți modul de lucru, succesiunea etapelor, formulele de calcul intermediar precum și
formula finală pentru pentru determinarea presiunii paer ;
◘ să precizați sursele de erori care intervin precum și ierarhizarea lor .

Subiect propus de:

Prof. univ. dr. Uliu Florea, Craiova

Prof. Pop Ioan, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Satu Mare
Prof. Solschi Viorel, Colegiul Național „Mihai Eminescu” Satu Mare

1. Fiecare dintre subiectele I, II, respectiv III se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve în orice ordine cerinţele a, b, respectiv c.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
XI
Pagina 1 din 2

Problema 1. Nişte oscilaţii … serioase

La capătul unui resort ideal având constanta elastică k şi lungimea nedeformată  0 este suspendat
un platan cu masa M . Se cunoaşte acceleraţia gravitaţională g .
a) Se aşează pe platan, fără şoc, un corp cu masa m . Din poziţia de echilibru platanul este
coborât pe verticală, pe distanţa D , apoi este lăsat liber. Determinaţi viteza corpului de masă m în
momentul desprinderii sale de pe suprafaţa platanului.
b) Se înlătură corpul de pe platan. Dintr-un punct aflat deasupra punctului de suspensie al
resortului la înălţimea H , cade liber o bilă cu masa m . Considerând că bila ciocneşte plastic platanul
în centrul acestuia, când platanul este în poziţia de echilibru, determinaţi amplitudinea oscilaţiilor
verticale ale sistemului format din platan şi corp. Se neglijează înălţimea platanului.

Problema 2. Oscilații armonice …şi un pic jucăuşe

elastice dintr-un resort, în funcție de alungirea acestuia, Fe x .

A. Pendulul elastic. Desenul din figura alăturată A reprezintă graficul dependenței forței

a) Să se determine perioada oscilațiilor mici ale unui corp, a cărui masă este m  60 g,
suspendat de acest resort. Se cunoaște accelerația gravitațională, g  10 m/s 2 .

M B

g
m

k m k


a) 
C

B. Cutia jucăușă! O cutie paralelipipedică cu masa M se află în repaus pe suprafața

orizontală a unei mese, așa cum indică desenul B din figura alăturată. În interiorul cutiei, un corp cu
masa m , suspendat de un resort elastic, oscilează cu perioada T . Verticala punctului de suspensie al
resortului trece prin centrul de greutate al cutiei.
1. Fiecare dintre problemele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.
2. În cadrul unei probleme, elevul are dreptul să rezolve cerinţele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare problemă se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
XI
Pagina 2 din 2

b) Să se determine amplitudinea minimă a oscilațiilor corpului suspendat, astfel încât cutia să

se ridice de pe suprafața mesei. Se cunoaște accelerația gravitațională, g.

C. Mufa oscilantă. Dispozitivul reprezentat în desenul C din figura alăturată conține o mufă cu
masa m  0,2 kg, care poate aluneca fără frecare pe o tijă orizontală. Mufa este prinsă de capetele a
două resorturi identice, fiecare cu constanta de elasticitate k  10 N/m . Întregul dispozitiv se rotește în
jurul axului vertical care trece prin mijlocul tijei orizontale cu viteza unghiulară constantă
  4,4 rad/s .
c) Atunci când întregul dispozitiv se rotește, să se determine: 1) perioada oscilațiilor mufei
efectuate de-a lungul tijei orizontale, dacă în poziţia de echilibru resorturile sunt nedeformate;
2) perioada oscilațiilor mufei în cazul în care, în poziția de echilibru, cele două resorturi sunt
comprimate/alungite; 3) valorile lui  pentru care mufa nu oscilează.

Problema 3. Cilindrii … jucăuşi

1. Două flotoare cilindrice, identice, de secţiune s şi de masă m oscilează în apa dintr-un

recipient de secţiune S . Flotoarele îşi menţin poziţia verticală la orice moment de timp. Poziţia
flotoarelor, la un moment dat, este indicată prin deplasarea lor verticală x1 pentru primul flotor,

densitatea apei  şi acceleraţia gravitaţională g . Se neglijează forţele de tensiune superficială şi

respectiv x2 , pentru al doilea flotor, măsurate în raport cu poziţia lor de echilibru. Se cunosc:

efectele frecării cu apa.

a) Deduceţi ecuaţiile care descriu mişcarea celor două flotoare. Se admite că suprafaţa liberă a
lichidului este permanent orizontală.
b) Determinaţi pulsaţiile proprii ale corpurilor pentru modurile de oscilaţie posibile şi identificaţi
pentru care din expresiile pulsaţiilor găsite, oscilaţiile flotoarelor sunt simetrice (corpurile se mişcă în
acelaşi sens), respectiv antisimetrice (corpurile se mişcă în
m m
sensuri opuse);
c) Deduceţi condiţia necesară pentru ca flotoarele să
aibă un singur mod de oscilaţie.
d) Să se deducă legea de variaţie în timp a nivelului
liber al apei din recipient, dacă la t  0 s , deplasările 
flotoarelor faţă de poziţia de echilibru sunt x1  x10 ,
x2  x20 , flotoarele fiind eliberate din repaus.

Subiect propus de
Prof. Florina Bărbulescu CNEE, Bucureşti
Prof. dr. Mihail Sandu, Călimănești
Prof. Ion Toma, C.N. Mihai Viteazul Bucuresti

1. Fiecare dintre problemele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unei probleme, elevul are dreptul să rezolve cerinţele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare problemă se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
XII
Pagina 1 din 2

1. Circuite de curent alternativ ...

În cadrul unor experimente pentru măsurarea unor mărimi electrice se utilizează o
sursă de curent alternativ, un difuzor ce servește drept indicator de nul, conductori de
legătură și cutii, cu două borne de acces fiecare, ce conțin elemente de circuit, după cum
urmează: în cutia A se află un rezistor de rezistență R1 , în cutia B un rezistor de
rezistență R2 , în cutia C un rezistor cu rezistența R3 , în cutia D o bobină reală de
rezistență R4  R2 și inductanță L , iar în cutia E un condensator etalon de capacitate C .
Figura 1

a) Pentru puntea prezentată în Figura 1 se conectează difuzorul între bornele 1 și 4, iar sursa de curent alternativ se
conectează între bornele 2 și 3. Constatăm că puntea este în echilibru. Stabilește o relație între elementele active de
circuit din cutiile A și C. Care este frecvența sursei de curent alternativ?
b) Dacă la bornele sursei de curent alternativ conectăm în serie cutia B și cutia D, atunci defazajul dintre curent și
tensiune este S   3 rad . Calculați factorul de putere când la bornele sursei de curent alternativ conectăm doar
cutiile B și D în paralel.
c) Cu ajutorul elementelor de circuit se realizează circuite de curent alternativ. Cunoscând valorile maxime și minime
ale puterii instantanee a acestor circuite Pmax și Pmin deduceți expresia factorului de putere, presupunând că
intensitatea este defazată înaintea tensiunii. Identificați cutiile cu elementele de circuit ce pot fi utilizate pentru
valorile defazajului 0 și  2 rad . Justificați răspunsul.

2. Rezonatorul Helmholtz
Dacă se suflă aer razant în gura unei sticle goale, utilizate pentru îmbutelierea băuturilor,
în aerul din sticlă se pot excita unde staționare. Volumul interior util al sticlei (fără a lua în calcul
volumul de aer din gâtul sticlei) este egal cu V, aria secțiunii sale transversale S, gâtul sticlei are
aria secțiunii transversale s, iar lungimea coloanei de aer din gâtul sticlei este  (vezi Figura 2).
a) Să se afle frecvența  0 a modului fundamental de vibrație a aerului, considerând sticla
un tub sonor.
b) Deoarece frecvența determinată mai sus diferă semnificativ de cea reală, fizicianul
german Hermann von Helmholtz a formulat următorul model: aerul din gâtul sticlei
acționează ca un piston asupra aerului din cavitatea rezonantă (volumul util al sticlei).
Să se determine, în cadrul acestei aproximații, frecvența  1 a oscilațiilor aerului din Figura 2
rezonator.
c) Rezultatele obținute cu ajutorul acestui model diferă mai puțin de cele ale măsurătorilor experimentale, dar, de
data aceasta, frecvența calculată este mai mare decât cea reală. De exemplu, pentru un recipient din plastic pentru
apă, de jumătate de litru, valoarea măsurată a frecvenței este de 209 Hz, pe când cea calculată, utilizând rezultatul
modelului de la punctul (b), este de 304 Hz. Soluția folosită în practică pentru a reduce eroarea constă în a-l
înlocui pe  cu o lungime efectivă a gâtului sticlei, care este lungimea reală la care se adaugă 0,75 din raza r a
gâtului la fiecare capăt. Să se determine, în cadrul acestei aproximații, frecvența  2 a oscilațiilor aerului din
rezonator. Se cunosc:   2,54 cm și r  1,12 cm .
d) O alta variantă de corectare a rezultatului constă în îmbunătățirea modelului, prin luarea în considerare a masei

aer cu volumul egal cu triplul volumului de aer din gâtul sticlei, să se deducă noua frecvență  3 care rezultă în
resortului echivalent al aerului din cavitatea rezonantă. Dacă masa resortului echivalent este masa unei coloane de

urma utilizării acestei noi variante de corecție. Ce valoare are acestă frecvență?

  R T
Note:

1. Viteza undelor sonore în aer, la temperatura T , este c  , unde  este exponentul adiabatic, R -

constanta universală a gazelor, iar  - masa molară a aerului.

s
2. Pentru deducerea expresiei masei efective a resortului echivalent se poate considera că numărul spirelor sale este

 N N  1  2 N  1 .
N
1
foarte mare, că ele oscilează în fază și se poate folosi identitatea 2

s 1
6

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve cerințele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.
 Olimpiada de Fizică
Etapa pe judeţ
14 februarie 2015
Subiecte
XII
Pagina 2 din 2

3.
A. Simultaneitate

inerțial S  , considerat în repaus, în sensul ei pozitiv și emite continuu lumină care se propagă în toate direcțiile cu
Un obiect punctiform P se mișcă rectiliniu și uniform cu viteza v , de-a lungul axei Oy a unui sistem de referință

viteza c . La t  0 (măsurat în S ), sursa trece prin origine. Lumina emisă este recepționată de doi observatori O1 și O2
aflați în repaus în planul xOy al lui S  , respectiv, în punctele de coordonate b,a  și b, a  .
a) Determinați relația dintre momentele de timp t1 și t 2 la care sursa emite semnale luminoase care să fie
recepționate simultan de cei doi observatori O1 și O2.

de cei doi observatori. Deduceți coordonatele punctului P' în sistemul S  în funcție de momentele de timp t1 și
b) Considerăm P' poziția aparentă a obiectului P determinată de intersecția razelor de lumină recepționate simultan

t 2 de la cerința (a).
c) Dacă două semnale luminoase sunt emise simultan din O1 şi O2 la t  0 , la ce momente  1 , respectiv  2 sunt
percepute cele două evenimente de un observator mobil care se mișcă de-a lungul axei Oy împreună cu obiectul
P? Să se particularizeze rezultatele obținute pentru cazurile v  c (nerelativist) și v  c (ultrarelativist). Cum ar fi
percepute cele două evenimente de un observator care s-ar mișca solidar cu punctul P' de la cerința (b)? Nu
contrazice aceasta rezultatele Teoriei Relativității Restrânse?
B. Cauzalitate
În fizica clasică efectul este întotdeauna precedat de cauza care îl produce. Acesta este, în esență, enunțul Principiului
Cauzalității. Pentru a putea verifica validitatea acestui principiu în cadrul Teoriei Relativității Restrânse, se va considera
următorul scenariu: într-un punct oarecare A din spațiu se produce un eveniment ce determină producerea unui
eveniment - efect într-un alt punct din spațiu, B. Producerea evenimentelor cauză și efect este pusă în evidență prin
emiterea câte unui semnal luminos, atât din A – la producerea evenimentului - cauză, cât și din B – la producerea
evenimentului - efect. Cele două semnale luminoase sunt recepționate de un observator aflat într-un alt punct, C,
necoliniar cu A și B. Decideți, pe baza unui raționament matematic, dacă Principiul Cauzalității este sau nu respectat în
cadrul Teoriei Relativității Restrânse.
C. Mesaj surpriză
Din stația cosmică PN-01, Dorel pleacă într-o misiune spațială cu o rachetă care se mișcă cu viteza constantă v 
7
c,
9
spre o destinație din altă galaxie. Ana, rămasă pe Pământ, știe că ziua de naștere a lui Dorel va veni exact după un timp
de 72 de ore din momentul plecării rachetei, măsurat cu un ceas de pe Pământ. Ea vrea să-l felicite cu ocazia zilei de
naștere și vrea să fie prima. În ce moment trebuie emis de pe Pământ un radiomesaj de felicitare, pentru ca el să ajungă
la rachetă exact când începe ziua de naștere a lui Dorel, după ceasurile de pe rachetă?

Subiect propus de:

Prof. Dr. Gabriel FLORIAN, Colegiul Național „Carol I” Craiova
Conf. Univ. Dr. Sebastian POPESCU, Facultatea de Fizică din Iași
Prof. Liviu ARICI, Colegiul Național „Nicolae Bălcescu” Brăila

1. Fiecare dintre subiectele 1, 2, respectiv 3 se rezolvă pe o foaie separată care se secretizează.

2. În cadrul unui subiect, elevul are dreptul să rezolve cerințele în orice ordine.
3. Durata probei este de 3 ore din momentul în care s-a terminat distribuirea subiectelor către elevi.
4. Elevii au dreptul să utilizeze calculatoare de buzunar, dar neprogramabile.
5. Fiecare subiect se punctează de la 10 la 1 (1 punct din oficiu). Punctajul final reprezintă suma acestora.