Calculul erorilor rezultatelor experimentale

1. Sursele erorilor de calcul

Fenomenele cercetate în diferite domenii, printre care medicină şi biologie, permit măsurarea diverselor mărimi fizice. A măsura o mărime fizică înseamnă a o

compara cu o alta, considerată ca etalon.

Rezultatul măsurătorilor poate fi influențat de diverși factori: metodele și aparatele de măsură, de acțiunea operatorului, factori externi (temperatură, umiditate,

vibrații), iar erorile de măsură nu pot fi eliminate complet.

Prin eroare de măsurare se înţelege diferenţa dintre valoarea exactă (reală) a unei mărimi şi valoarea obţinută experimental.

Tipuri de erori:

● Erorile grosiere (greșeli) se datorează fie unei greșeli a experimentatorului, fie defectării unui aparat si trebuie eliminate din calcule.

● Erorile sistematice se datorează aparatelor de măsură, experimentatorului, metodei de măsură sau condițiilor de mediu.

● Erorile accidentale (aleatoare) sunt inevitabile si au caracter statistic.

2. Eroarea absolută și eroarea relativă

În cele ce urmează, ne vom ocupa numai de erorile accidentale, neglijând erorile grosiere și cele sistematice.

Fie numărul a, se numește aproximare a numărului A (adevărat) dacă valorile lor se deosebesc nesemnificativ și a poate înlocui A în calcule numerice.

Dacă a < A, atunci a se numește aproximare prin lipsă.

Dacă a > A, atunci a se numește aproximare prin adaos.

Ex: pentru π numărul 3,14 va fi o aproximare prin lipsă, iar numărul 3,142 va fi o aproximare prin adaos. Se știe că: 3,14 < π < 3,142.

Prin eroare absolută (∆a) se înțelege diferența (A – a), uneori și (a – A). În dependență de raportul dintre a si A, eroarea absolută ∆a poate fi negativă sau

pozitivă. Pentru a obține numărul exact A, se adăugă a la valoarea erorii absolute ∆a:

Definiție: Eroarea absolută (∆) a valorii aproximative (a) se consideră modulul diferenței dintre valoarea exactă (A) si valoarea aproximativă (a).

Eroarea absolută nu este un indice suficient pentru estimarea exactității calculelor.

Ex. în urma măsurării lungimii a două bare diferite, au fost obținute rezultatele:

1) 100 m ± 0.5cm

2) 18 cm ± 0.2 cm

!!!!! Deoarece eroarea absolută în cazul al doilea este mai mică decât în primul caz (0,2 < 0,5), este evident că a doua măsurătoare a fost realizată mult mai

exact decât prima.

Eroare relativă (δ) a valorii aproximative (a) se consideră raportul dintre eroarea absolută (∆) și modulul numărului exact (A) (A ≠ 0):

Exercițiu: Fie o bară care are lungimea (adevărată) L1 = 100 cm. În urma unei măsurători, s-a găsit o lungime (aproximativă) egală cu l1 = 101 cm.
Fie distanța măsurată între punctele A și B egală cu L2 = 3000 cm. În urma măsurării, s-a găsit distanța l2 = 2997 cm. Se cere să se determine eroarea relativă a

fiecărei măsurători și măsurarea cea mai exactă.

Rezolvare:

1. ∆ = | 100- 101| = 1cm

δ =1 = 0,01

100

2. ∆=| 3000-2997|= 3 m

δ=3 = 0,001

3000

Deoarece eroarea relativă a celei de-a doua măsurări este mai mică, această măsurare este mai exactă.

!!!Concluzie:

Întrebări si exerciții

1. Explicati notiunea de eroare. Dați exemple de apariție a erorilor în situații reale.

Termenul de eroare,nu are sensul de greșeală, ci de imposibilitatea de a afla valoarea exacta a unei marimi, datorita unor factori.

Se numește eroare , mărimea ∆a= a-a

Ex.Folosind, pentru masurarea masei, o balanta, exista doua surse principale de erori: prima este legată de imprecizia de etalonare a maselor marcate utilizate, iar a

doua - în abilitatea de a fixa momentul echilibrarii balantei.

Lungimea unei mese este de 1.20 m sau 120. cm sau 120x101 mm. Mărimea fizică nu se modifică (lungimea mesei rămâne aceeaşi indiferent de unităţile de

măsură pe cale le folosim pentru ca să o exprimăm: 1.20 m = 120. cm = 120x101 mm), doar valoarea ei numerică poate fi diferită, în funcţie de unităţile de măsură

alese.

2. Definiti notiunea de eroare absolută. Formula.

Eroare absolută ∆ a valorii aproximative a se consideră modulul diferentei dintre valoarea exactă A şi valoarea aproximativă a

∆ =| A − a |

3. Definiti notiunea de eroare relativă. Formula. Cum se va modifica formula de calcul a erorii relative, dacă eroarea trebuie indicată în % de la valoarea exactă a

mărimii cercetate?

Eroare relativă δ a valorii aproximative se consideră raportul dintre eroarea absolută ∆ şi modulul numărului exact )

δ = ∆ |/ A |

4. O bară cu lungimea exactă de 100 cm a fost măsurată cu o eroare absolută de 2 cm. Care sunt valorile posibile, obtinute în procesul de măsurare?

Rezolvare:
δ= 2
δ = ∆ |/ A | 
2 = ∆    ∆ =200
          100
∆ = A − a 200=100 – a a= 100
5. Volumul exact al unui vas este de 20 L. Măsurările de volum au fost efectuate cu o eroare relativă de 0.001. Care sunt valorile posibile ale volumului măsurat?

δ= 0,001
δ = ∆ |/ A | 
0,001= ∆    ∆ =0,02
          20 L
∆ = A − a 0,02=20 – a a= 19,98