Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

Lucrarea nr. 2
ERORI DE MASURARE
1. Scopul lucrrii
Lucrarea are drept scop studiul erorilor de masurare i modul de calcul al acestora in cazul masurarii
puterii si energiei electrice trifazate.

2. Consideratii teoretice

2.1. Erorile de masurare

2.1.1. Definirea erorilor de maurare
n practica, se observa ca ntotdeauna valoarea numerica reala X a unei marimi fizice masurate este
diferita de valoarea Xm indicata de aparatul de masurat. Aceasta eroare, care apare n procesul de
masurare, se numeste eroare de masurare si se noteaza n general prin X.

X=Xm-X
Valoarea adevarata a unei marimi este imposibil de determinat, deoarece orice masurare este practic
afectata, mai mult sau mai putin, de erori, datorate imperfectiunii mijloacelor de masurare, conditiilor
de mediu, unor perturbatii exterioare, operatorului etc. n practica se accepta n locul valorii adevarate
o valoare determinata cu o incertitudine suficient de mica, denumita valoare conventional adevarata .
De aici rezulta importanta cunoasterii, pentru o masurare efectuata n anumite conditii si cu anumite
mijloace de masurare, erorii maxime care poate fi comisa.

Fig1. Eroarea de masurare

Dupa modul cum sunt exprimate, erorile se definesc:
1. Eroarea absoluta este diferenta dintre valoarea masurata si valoarea adevarata a marimii
masurate:
X=Xm-X [UM masurand]
Eroarea absoluta are aceleasi dimensiuni fizice ca si marimea masurata si se exprima n aceleasi unitati
de masura. Eroarea absoluta cu semn schimbat se numeste corectie.
2. Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si valoarea adevarata a marimii
masurate:
rel= X /X = (Xm-X) / X
3.Eroarea raportata, conventionala este raportul dintre eroarea absoluta si domeniul de
masurare.
rap=X /(Xmax-Xmin) = (Xm-X) / (Xmax-Xmin), unde
Xmax limita superioara de masurare; Xmin limita inferioara de masurare.

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 1 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

Eroarea relativa si cea raportata sunt marimi adimensionale si se exprima in %, sau ppm, de ex: 5*10-4
este 0,05% sau 500ppm.
Clasa de exactitate este raportul dintre eroarea abs maxima admisibila (eroarea limita de clasa) si
valoarea maxima care se poate masura cu aparatul, exprimata in [%], c=100*Xmax /Xmax[%]
Indicele de clasa s-a introdus pentru estimarea erorii limita de masurare Xmax =c*Xmax/100
si poate lua valorile: 0,0005; 0,001; 0,002; 0,005; 0,001; 0,002; 0,005; 0,1; 0,2; 0,2; 0,5; 1; 1,5; 2,5; 5.
2.1.2 Clasificarea erorilor de maurare
Principalele elemente care sunt prezente n procesul de masurare si erorile pot fi clasificate dupa
provenienta lor n erori datorate:
fenomenului supus masurarii;
interactiunii mijloc de masurare-fenomen supus masurarii;
mijlocului electric de masurare;
interactiunii beneficiarului masurarii-mijloc de masurare.

Fig 2. Elemente care interactioneza in procesul masurarii

n fig. 2 x este marimea de masurat qk , qk sunt marimile de influenta prezente n fenomenul supus
masurarii, respectiv n mediul ambiant corespunzator mijlocului de masurare, iar y este valoarea
masurata obtinuta de la mijlocul de masurare de catre beneficiarul masurarii.
Clasificarea erorilor instrumentelor de masurare, in functie de modalitatea de manifestare:
1. Erori de decalaj (fig.3-a): constante n intervalul de masura (independente de valoarea
masurat);
2. Erori de sensibilitate (fig.3-b): proportionale cu valoarea masurata;
3. Erori de liniaritate (fig.3 - c): depind neliniar de valoarea masurata (reprezinta o caracteristica
a functiei de transfer a aparatului);
4. Erori de reversibilitate (histerezis) (fig.3 - d): depind de sensul care variaza masurandul
(crescator sau descrescator) si sunt date de diferenta dintre valoarea masurandului obtinuta n
sens crescator si descrescator

Fig. 3 Tipuri de erori

Clasificarea erorilor in masurarile repetate,in functie de caracterul aparitiei:
1.Erori sistematice sunt acele erori care nu variaza la repetarea masurarii n aceleasi conditii
sau variaza n mod determinabil odata cu modificarea conditiilor de masurare. Ele se datoreaza unor
cauze bine determinate, se produc ntotdeauna n acelasi sens, au valoare constanta n marime si semn
Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 2 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

sau variabila dupa o lege bine determinata si pot fi eliminate prin aplicarea unor corectii. Erorile
sistematice pot fi la rndul lor cunoscute si necunoscute
Erori sistematice cunoscute :
- pot fi constante sau variabile n timpul procesului de masurare
- apar n fiecare masuratoare si nu pot fi descoperite prin repetarea acesteia
- se evidentiaza cu alte aparate mai performante
- pot fi corectate (eliminate din rezultatul masuratorii)
- corespund erorilor de decalaj (fig. 3-a) si de histerezis (fig. 3-d)
Erori (abateri) sistematice necunoscute:
- se datoreaza unor deranjamente de functionare care nu pot fi localizate
- marimea si sensul lor nu pot fi stabilite
- se pun n evidenta cu alte aparate mai performante
- nu pot fi corectate
- corespund erorilor de liniaritate (figura 3 - c)
2. Erori aleatoare (ntmplatoare) sunt erorile care au valori si semne diferite ntr-o succesiune
de masuratori efectuate n aceleasi conditii. Ele nu sunt controlabile si pot proveni din fluctuatiile
accidentale ale conditiilor de mediu, ale atentiei operatorului uman, sau ale dispozitivului de masurare.
Se datoreaza variatiilor intamplatoare ale masurandului
- influenta lor se manifesta n ambele sensuri (pot fi negative sau pozitive)
- se evidentiaza prin masurari repetate
- nu pot fi corectate, dar pot fi reduse prin masurari repetate
- corespund conceptului de eroare de sensibilitate (figura 3- b)
3. Erori grosolane (greseli) constau n abateri foarte mari, cu probabilitate mica de aparitie si
care produc denaturari puternice ale rezultatelor masuratorilor. Aceste erori sunt introduse prin
alegerea gresita a metodei sau a mijloacelor de masurare, neatentiei n timpul masurarii, calculelor
eronate etc.
2.1.3. Incertitudinea de masurare
Prin incertitudine de masurare se ntelege intervalul n care se estimeaza, cu o anumita probabilitate, ca
se afla valoarea adevarata a masurandului. Precizarea acesteia face utilizabil sau nu rezultatul
masurarii. Incertitudinea de masurare reprezinta un estimator ce caracterizeaza intervalul de valori n
care se situeaza valoarea unui masurand. Aceasta reflecta lipsa posibilitatii de a determina valoarea
exacta a masurandului.
De exemplu, o prelucrare mecanica cunoscuta cu o incertitudine de 0,1 mm este inutila daca ea s-a
cerut initial sa fie de 0,01 mm. n lipsa acestor precizari, rezultatul poate sa nu prezinte interes practic
n utilizare.
Incertitudinea de masurare (notata U) are doua componente, corespunzatoare tipurilor de erori ce nu
pot fi cunoscute si care in consecinta nu pot fi corectate: componenta Ui - corespunzatoare erorilor
ntmplatoare si componenta Uj - corespunzatoare erorilor sistematice necunoscute.
Componenta Ui se estimeaza prin metode statistice, n baza unui sir de mai multe masuratori.
Componenta Uj se estimeaza prin calcule statistice speciale sau prin alte mijloace decat analiza
statistica.
Observatie: Eroarea si incertitudinea de masurare reprezinta doua concepte diferite. Rezultatul unei
masuratori, dupa efectuarea corectiilor, ar putea fi foarte aproape de valoarea adevarata (necunoscuta).
In acest caz, eroarea de masurare este nula, dar incertitudinea de masurare este cea estimata prin
calcule.
2.1.4 Rezultatul masurarii
Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 3 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

Rezultatul unei masuratori se considera a fi complet numai daca valoarea masurata se corecteaza in
functie de erorile sistematice cunoscute si daca i se asociaza o incertitudine de masure. Daca se
considera un sir de n masurari (obtinut prin repetarea aceleiasi masuratori de n ori, in aceleasi conditii),
rezultatul masurarii (R) se exprima astfel:

unde:

x valoarea medie a sirului de n valori masurate (prin repetarea masuratorii in aceleasi conditii)
sc coeficient de corectie care include erorile sistematice cunoscute (erori de decalaj si erori de
histerezis):
U incertitudinea de masurare corespunzatoare erorilor necorectabile: erorilor intamplatoare (Ui) si
erorilor sistematice necunoscute (Uj)
Se demonstreaza ca daca se neglijeaza componenta Uj si se considera numai componenta Ui ,
aproximativ 68 % din masuratori dau rezultate in limitele:

Pentru ca probabilitatea incidentei rezultatelor sa fie mai ridicata, trebuie considerat un interval mai
larg al incertitudinii de masurare. Acesta se obtine prin multiplicarea Ui cu un coeficient de
multiplicare k: U=k Ui. De obicei, k are valori in intervalul 2 3. Pentru o distributie normala:
k = 2 defineste un interval de incredere avand un nivel de incredere de 95%;
k = 3 defineste un interval de incredere avand un nivel de incredere de 99%.
Prin nivel de incredere de 95% se intelege ca exista o probabilitate de 0,95 ca rezultatul masuratorii sa
se afle in acest interval.

2.2. Metoda de masurare a puterii n circuite trifazate nesimetrice

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 4 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

*
1
W1

0
W2

Metoda

de

masurare

cu

trei

si

doua

wattmetre

monof

1
1

*
2

0
*

1
U12

I1

U1
1
1

U12

U31

U32

I3

U2

U3
U23

2
I2

Fig. 4. Schema de conectare a wattmetrelor in circuit si diagrama valorilor efective

Puterea trifazata momentan este :

p u1i1 u 2i2 u3i3

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 5 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

u u u

unde 1 2 , 3 - tensiunile de faz,

Din teorema I Kirchhoff, aplicat n punctul neutru:

i1 i2 i3 0

i1 , i2 , i3

- curenii de faz

i2 i1 i3

p u1i1 u 2i1 u 2i3 u3i3 u1 u 2 i1 u3 u2 i3

u32 u3 u 2
u12 u1 u2
,

p u12i1 u32i3 p u23i2 u13i1 p u31i3 u 21i2

,
,
Formulele rezulta din permutri circulare alte expresiei echivalente pentru
Puterea medie trifazata activ n circuit este:

1
P
T

pdt U I

1 1

p.

cos 1 U 2 I 2 cos 2 U 3 I 3 cos 3

P U12 I1 cos 1 U 32 I 3 cos 3 ,

unde

1 , 3

- unghiurile de defazaj dintre U12 respectiv U32 i curenii I1 respectiv I3

Indicaia wattmetrelor este:

PW 1 U12 I1 cos 1

PW 2 U 32 I 3 cos 3

1 30 1 , 3 30 3 30 1
2.3 Metoda de masurare a erorilor contorului de energie electrica
W

tint

p(t)=u(t) i(t)esteputereainstantanee
p(t )dt,unde
0

W = U I (cos ) t

Metoda de masurare descrisa pentru

verificarea erorilor contorului de energie electrica este metoda comparatiei simple cu un contor etalon,
prin care masurandul-contorul de verificat este comparat cu un etalon-alt contor cu performane
superioare cunoscute. Ambele contoare sunt conectate astfel nct s msoare aceeai cantitate de
energie. Msurarea energiei (fig 5) are loc simultan, dup care un dispozitiv specializat din interiorul
contorului etalon, calculeaz i afieaz eroarea relativ a contorului de verificat fa de acesta.

Fig. 5. Lantul de masurare W

In configurarea contorului etalon trebuie mentionate cele dou valori N m- numrul de impulsuri de la
contorul de verificat si C-constanta contorului de etalonat [imp/kWh], pentru calcularea energiei
msurat de contorul de verificat conform formulei: Wm = Nm / C [kWh],
Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 6 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

Aceast valoare este comparat de ctre sistemul de calcul al contorului etalon cu valoarea energiei
msurat de acesta (We), care se considera fiind valoarea conventional adevarata si se calculeaza si
se afiseaza pe ecranul contorului etalon eroarea relativa : rel=100* (Wm-We) / We [%].
3. Partea experimentala

1. S-Sursa de putere trifazata

Fabricant MTE Elvetia
Tip CALSOURCE 100

2. C1-Contor (wattmetru) electronic

trifazat de energie electrica activa si
reactiva
Fabricant Landis+Gyr Elvetia
Tip ZMU 202,
Un=100/3V, In=5A
Clasa exactitate 0,2
Mijloc de masurare de lucru
Buletin de verificare metrologica

3. C2-Contor (wattmetru) electronic

trifazat de energie electrica activa si
reactiva
Fig.6 Schema de verificare erori de masurare putere
si energie electrica trifazata

Fabricant MTE Elvetia

Tip PRS 1.3
Cls exactitate 0,05
Mijloc de masurare etalon
Certificat de etalonare

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 7 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

4. W1,2-wattmetre analogice de lucru
Fabricant Metra
Tip EL 20
Cls exactitate 0,2
Domeniu de masurare 220V, 5A, cosfi=1
100% div

Modul de lucru
1. Se prezinta echipamentele din fig.6: S-sursa de putere trifazata, C1 si C2-contoarele
electronice trifazate de energie electrica activa si certificarile metrologice ale acestora;
2. Se realizeaza montajul de verificare a erorilor de masurare a puterii si energiei electrice
trifazate, cf. schemei din figura 6;
3. Se configureaza sursa de putere trifazata conform probelor mentionate in tabelul 1 si se
alimenteaza circuitul;
4. Se verifica conectarea corecta a echipamentelor prin vizualizarea diagramei vectoriale pe
ecranul contorului etalon.
5. Se.masoara puterea electrica trifazata cu metoda celor doua wattmetre monofazate analogice
W1, W2 si cu metoda wattmetrului trifazat electronic C2 (contorului etalon).
6. Se.masoara energia electrica trifazata cu cele doua contoare trifazate electronice C1, C2 (contor
de verificat si etalon) si se verifica eroarea de functionare a contorului de verificat C1.
7. Se citesc in aceleasi conditii de verificare, 5 valori consecutive pentru puterea electrica, pe
cadranul wattmetrelor si 5 valori consecutive pentru eroarea contorului de lucru, pe cadranul
contorului etalon..
4. Prelucrarea datelor experimentale
1. Valorile obtinute experimental se trec in tabelul 2
2. Se calculeaza puterea electrica monofazata indicata de cele doua wattmetre W1, W2;
3. Se calculeaza puterea electrica trifazata masurata prin metoda celor doua wattmetre, W1+W2;
Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 8 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

4. Se inregistreaza puterea electrica trifazata masurata de wattmetru trifazat electronic, etalon C2;
5. Se calculeaza eroarea absoluta si relativa de masurare a puterii electrice trifazate cu metoda
celor doua wattmetre analogice W1,2 fata de metoda wattmetrului trifazat electronic, etalon C2
6. Se inregistreaza eroarea relativa a energiei electrice masurata de contorul de verificat C1 si fata
de cel etalon C2, calculata si afisata pe ecranul contorului etalon;
7. Se calculeaza media erorilor absolute si relative inregistrate si se compara cu clasa de exactitate
si limitele impuse de Normativele metrologice.
Tabelul 1 Configurarea sursei de putere trifazata
conexiune

tensiune

curent

defazaj

frecventa

Tabelul 2 Calcularea erorilor de masurare

Pr

Putere monofazata
Wattmetru W1

Putere monofazata
Wattmetru W2

Putere
trifaz

Watt
metru C2

Eroare
absoluta

Eroare
relativa

Eroare
relativa

Nr
crt

Const
[W/div]

Const
[W/div
]

Putere
[W]

Putere
[W]

Putere
[W]

Putere
[%]

Energie
[%]

Indic
[div]

Putere
[W]

Indic
[div]

Putere
[W]

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 9 of 11

Relatii
aritmeticaMedia

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

Const * Indic = Putere

[W/div] [div] [W]

Const * Indic = Putere

[W/div] [div] [W]

5. Analiza datelor experimentale. Concluzii

Suma
W1+2

Calcul
etalon C2

W1+2C2

100(W1+
2-C2)/C2

5.1.

Calcul
etalon C2

Una din sursele de erori reprezinta eroarea de metoda intre masurarea puterii trifazate cu doua
wattmetre si cu un contor trifazat, toate mijloacele de masurare avand clasa de exactitate 0,2,
Cea de a doua din sursele de erori reprezinta dispozitivele electomagnetice cu elemente in miscare
care prezinta frecari;
Cea de a treia sursa de erori o reprezinta erorile de operator in evaluarea prin citire a wattmetrelor
analogice.
5.2.
S-a analizat certificatul de etalonare a contorului electronic trifazat etalon, clasa de exactitate
0,05 si s-au evidentiat erorile si incertitudinile asociate, in vederea transmiterii unitatii de masurare
la contorul etalon.
5.3.
S-au parcurs probe metrologice conform MNL 5-97 pentru verificarea metrologica a contorului
electronic trifazat de clasa 0,2, utilizand metoda contorului etalon de clasa 0,05.
5.4.
Fiecare proba a fost repetata de 5 ori consecutiv, pentru a sublinia imprastierea rezultatelor si
necesitatea calcularii unei valori medii a rezultatelor masuratorilor efectuate in aceleasi conditii.
5.5.
Factorii care au influentat masurarea:
etalonul de referinta:
1. eroarea proprie, notata eCE, cu incertitudinea uCE. Ambele valori se gasesc n certificatul
sau de etalonare.
2. deriva pe termen lung, datorata evolutiei in timp de la ultima sa etalonare. Estimatia
este zero, incertitudinea asociata depinde de clasa de exactitate a etalonului:
3. driftul termic, datorat eventualei abateri a temperaturii ambiante din timpul etalonarii de
la temperatura de referinta.
contorul de etalonat:
1. mprastierea rezultatelor masurarii. Pentru aceasta se execut mai multe masurari
calculandu-se o medie a erorilor rezultate. Incertitudinea asociata este data de
abaterea statistica a mediei rezultatelor.
2. driftul termic, datorat eventualei abateri a temperaturii ambiante din timpul etalonarii de
la temperatura de referinta

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 10 of 11

Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultatea de Inginerie Hermann Oberth,

6. Bibliografie
1. www.landisgyr.eu Compania LandisGyr Elvetia
2. www.brml.ro Biroul Roman de Metrologie Legala
3. www.otmas.ro Organizatia pentru tehnica masurarii
4. SR Ghid ISO/CEI 99:2010 Vocabular internaional de metrologie: Concepte fundamentale i
generale i termeni asociai (VIM)
5. Normativ de Metrologie Legala NML 5-02-97 Contoare de energie electric activ
6. Lista oficiala a mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic al statului 2013

Laborator Masurarea marimilor neelectrice

Page 11 of 11