CURS 2

DURIMETRU SI RUGOZITATI
 CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 1

DETERMINAREA DURITATII BRINELL

DETERMINAREA BRINELL ESTE UNA DINTRE CELE MAI FOLOSITE METODE DE EVALUARE A DURITATII MATERIALELOR. EA
SE APLICA MATERIALELOR CE AU DURITATEA PROBABILA MAI MICA DE 450 HB, CAND SE FOLOSESTE CA PENETRATOR O BILA DIN
OTEL SI A CELOR CE AU O DURITATE CUPRINSA INTRE 450 SI 650 HB CAND SEFOLOSESTE CA PENETRATOR O BILA DIN CARBURA
DE WOLFRAM. METOA CONSTA DIN IMPRIMAREA CU O FORTA F A UNEI BILE DE DIAMETRUL PRECIS D PENRPENDICULAR PE
SUPRAFATA PIESEI DE INCERCAT. BILA UTILIZATA CA PENETRATOR TREBUIE SA AIBA O DURITATE CU MINIMUM 70% MAI MARE
DECAT DURITATEA MATERIALUKUI DE INCERCAT.
𝐹
HB=𝑆 [𝑁/𝑚𝑚^2]

Pentru material cu duritate pana in 300 daN/mm^2

CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 2

SUPRAFATA S SE CALCULEAZA PRIN URMATOATEA RELATIE:

π𝐷
S= 𝐷 𝐷2 − 𝑑 2 [mm2 ] UNDE: D − ESTE DIAMETRUL BILEI;
2
d – ESTE DIAMETRUL AMPRENTEI.
DACA F SI D DIN RELATIA PREZENTA SUNT CUNOSCUTE SI d REZULTA IN URMA
MASURARII DIAMETRULUI URMELOR SE POATE CALCULADURITATEA. PRACTIC,ACEST
CALCUL NU ESTE NECESAR DEOARECE EXITA, IN STANDARD, TABELE CARE PREZINTA
VALOAREA DURITATII IN FUNCTIE DE F, D SI d. DIAMETRUL BILEI PENETRATOR SE ALEGE
DINTR-UN SET DE CNCI BILE CU DIMENSIUNI DE: 1; 2.5;5; 10 [mm].
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 3
PRELUCRAREA SI INTERPRETAEA REZULTATELOR
Se analizeaza piesa sau materialul de incercat si se apreciaza duritatea acestuia
(daca materialul este tratat termic sau nu). Daca duritatea probabila este cuprinsa intre
450.650 HB se va folosi un penetrator din carbura de wolfram, iar daca este sub 450 HB se
poate folosi un penetrator din otel
Se pregateste suprafata pe care se realizeaza determinarea;
Se stabilesc conditiile de lucru. Pentru aceasta, in functie de natura materialului se
alege gradul de solicitare si diametrul penetratorului. Pentru materiale moi si de dimensiuni
mari se alege un penetrator cu diametru mare.
Se executa incercarea;
Se masoara diametrul urmei, lasate de penetrator, dupa doua directii perpendiculare
si se face media masuratorilor;
Se verifica daca diametrul mediu al urmei este cuprins intre 0,25D si 0,6D. Daca nu
se respecta aceasta conditie se alege un alt penetrator si se recalculeaza forta in conditiile
aceluiasi grad de solicitare;
Se executa cel putin trei incercari pentru fiecare piesa, iar duritatea finala va fi
media duritatilor partiale obtinute la fiecare dintre aceste masuratori.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 4

DETERMINAREA DURITATII VICKERS

Metoda de determinare a duritatii Vickers utilizeaza ca penetrator o piramida de diamant

cu baza un patrat. Deoarece diamantul are cea mai mare duritate dintre toate materialele utilizate
in industrie, metoda poate fi aplicata fara limite la determinarea duritatii. Se recomanda,
indeosebit, la determinarea duritatii materialelor ce au duritatea probabila mai mare de 300
daN/mm2. La materialele a caror duritate este mai mica decat aceasta valoare se foloseste metoda
Brinell.
Metoda Vickers se aseamana, in
principiu. cu metoda Brinell. Ea consta in apasarea
unui penetrator cu o viteza redusa si cu o anumita
forta predeterminata F pe suprafata materialului de
incercat. Duritatea Vickers, simbolizata cu HV, se
exprima prin raportul dintre forta aplicata F si aria
suprafetei laterale a urmei remanente produse de
penetrator. Urma este considerata ca o piramida
dreapta cu baza patrata, cu diagonala d, avand la
varf acelasi unghi cu cel al penetratorului.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 5
Unghiul la varf al penetratorului, masurat intre doua fete opuse, este de 136o si a fost
ales de asa maniera incat sa se stabileasca o legatura cu duritatea Brinell

Duritatea Vickers se determina cu relatia:

𝐹 𝑁
HV= [ 2]
𝑆 𝑚𝑚
Exprimand suprafata S a urmei lasate de penetrator, in functie de diagonala d, se obtine
relatia de calcul a duritatii Vickers:

In practica se masoara lungimea diagonalei cu ajutorul unui microscop de masurare sau

cu un proiector, iar valoarea corespunzatoare a duritatii se citeste direct din tabelele anexate
aparatului.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 6

Adancimea de penetrare a piramidei Vickers in material este de numai 1/7d. Datorita

adancimii mici de patrundere a penetratorului in material, metoda poate fi utilizata si pentru
determinarea duritatii pieselor mici, subtiri, a straturilor tratate termic, depuse galvanic etc. In cazul
determinarii duritatii straturilor subtiri se efectueaza mai multe incercari si se retin numai rezultatele
acelora care sunt apropiate ca marime. Celelalte valori se exclud intru-cat ele s-au obtinut prin
patrunderea penetratorului pana la miezul piesei, dincolo de stratul tratat termic.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAEA REZULTATELOR

Se pregateste suprafata piesei sau a materialului la o rugozitate care sa permita
determinarea si masurarea urmelor in conditii bune. Aceste urme trebuie sa aiba un contur clar si
neafectat de urmele prelucrarii;
Se executa incercarea. Pentru aceasta se aseaza piesa pe masa aparatului, se aduce
microscopul deasupra acesteia si se analizeaza suprafata piesei stabilindu-se locul in care se face
determinarea. Se deplaseaza sistemul de penetrare deasupra piesei prin rotirea consolei in jurul
coloanei si se executa incercarea, dupa care se revine cu microscopul deasupra urmei;
Se executa cel putin trei incercari. Pentru fiecare urma se determina duritatea, din tabele,
iar duritatea finala va fi media duritatilor partiale obtinute la fiecare dintre aceste masuratori.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 7
DETERMINAREA DURITATII ROCKWELL
In cazul metodei Rockwell nu se recurge la calculul duritații prin
raportul dintre forța aplicata asupra penetratorului si aria urmei produse
de acesta in material, ci pe baza evaluarii adancimii urmei remanente de
patrundere, masurata fața de un plan de referința ales convențional.
Metoda consta in imprimarea, intr-un material, a unui
penetrator de forma data sub acțiunea unei sarcini. Procesul se
desfasoara in doua etape. In prima etapa se aplica asupra
penetratorului o sarcina inițiala F0, dupa care dispozitivul de
masurare a adancimii de penetrare se aduce la zero. In a doua
etapa se aplica suprasarcina F1.
Dupa epuizarea curgerii materialului, vizibila la dispozitivul de
masurare a adancimii de patrundere a penetratorului, manifestata prin
oprirea practic completa a miscarii acului indicator, se indeparteaza
suprasarcina F1 si se citeste direct adancimea remanenta de patrundere
a penetratorului in material.
In practica este recomandat un timpde asteptare pana
cand forta de actionare afost epuizata si astfel penetratorul a
strapuns cat mai adanc in piesa.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 8

Unitatea de duritate Rockwell corespunde unei adincimi de patrundere de 0,002 mm

pentru metodele obisnuite de determinare a duritații.
Deoarece duritatea variaza invers proporțional cu adancimea de patrundere a penetratorului si
pentru ca duritaților crescande sa le corespunda valori crescande, duritatea Rockwell se defineste
ca diferența dintre o valoare convenționala E si valoarea adancimii de penetrare. Valoarea
convenționala E este in funcție de scara utilizata si poate fi de 100 sau de 130.
Aceasta diferența se realizeaza, practic, prin folosirea ca reper zero a gradației 100 sau 130 si
miscarea inversa a indicatorului fața de scara gradata.
Duritatea Rockwell se determina deci prin relația:

HR=E-e
in care: e este valoarea adancimii remanente de patrundere, exprimata in unitați Rockwell. O
unitate Rockwell este egala cu 2 μm.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 9

PRELUCRAREA SI INTERPRETAEA REZULTATELOR

Se alege metoda de determinare a duritații in funcție de materialul piesei, de
caracteristicile geometrice si dimensionale ale acesteia. Se alege suprafața pe care se fac
determinarile si se curața de impuritați;
Incercarea propriu-zisa consta in fixarea piesei pe masa aparatului, aplicarea sarcinii
inițiale de 10 daN care corespunde momentului in care acul indicator mic ajunge la punctul rosu si
cel mare la valoarea zero de pe scara neagra, dupa care se aplica suprasarcina specifica scarii
alese. Acțiunea forței asupra penetratorului are loc lent, continuu si farasocuri datorita unui
amortizor montat pe aparat. Dupa oprirea acului indicator mare se menține penetratorul sub
sarcina inca 15.30 de secunde. Se indeparteaza suprasarcina si se citeste direct valoarea duritații
pe scara rosie (de 130 de unitați) sau pe cea neagra (de 100 de unitați), dupa caz;
Se executa cel puțin trei incercari si se stabileste pentru fiecare urma duritatea
corespunzatoare. Duritatea finala este media duritaților parțiale obținute la fiecare dintre aceste
masuratori.
Duritatea Rockwell se indica cu o precizie de 0,5HR. Pentru indicarea duritații se foloseste
smbolul HR urmat de o litera corespunzatoare incercarii respective. De exemplu, 85 HRB
corespunde unei duritați de 85 unitați Rockwell masurate pe scara B, iar 56 HRC corespunde unei
duritați de 56 unitați Rckwell masurata pe scara C.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 10

DETERMINAREA DURITATII CU CIOCANUL POLDI

Metoda de determinare a duritații cu ciocanul Poldi, desi da valori aproximative ale duritații
materialelor, este foarte des folosita, datorita rapiditații de execuție si pentru capermite
determinarea duritații pieselor de gabarit mare si a celor aflate in locuri inaccesibile celorlalte
aparate de determinare a duritații.
Metoda Poldi este o metoda dinamica, deoarece viteza de aplicare a forței prin lovire cu
ciocanul este mare. Aparatele destinate incercarilor dinamice sunt usoare, portabile, robuste si
permit o manipulare usoara. Folosirea acestora este ingradita de precizia mai redusa a rezultatelor
obținute.
La ciocanul Poldi se foloseste principiul metodei Brinell cu deosebirea ca amprenta nu se
realizeaza in urma aplicarii unei sarcini statice, ci prin acționarea unei sarcini dinamice. Bila de
oțel cu diametrul de 10 mm imprima concomitent doua urme; una pe piesa de incercat si alta pe o
piesa etalon, care are o duritate HBe cunoscuta.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 11

Comparand suprafața amprentei de pe piesa de incercat cu suprafața amprentei de pe bara

etalon se determina duritatea HB a piesei. Duritatea celor doua materiale (a barei etalon si a piesei
de incercat) se poate determina cu una din urmatoarele relații:

in care: D este diametrul bilei (10 mm);

d - diametrul urmei lasate pe piesa de incercat;
de - diametrul urmei lasate de bila pe piesa etalon.
Facand raportul celor doua relații se obține:
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 12

Se poate spune ca aceasta metoda de determinare a duritații este:

 o metoda dinamica, pentru ca forța se aplica cu mare viteza prin lovire cu ciocanul;
 o metoda comparativa, pentru ca duritatea se determina in raport cu o bara etalon;
 o metoda informativa, deoarece rezultatele obținute nu sunt de mare precizie ci ofera doar
informații asupra duritații materialului incercat.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAEA REZULTATELOR

Se examineaza aspectul exterior al piesei destinate masurarii duritații si se pregateste in
acest scop prin curațare si ajustare;
Se introduce bara etalon in locasul dintre bila si percutor;
Aparatul se aseaza cu bila perpendicular pe suprafața pregatita a materialului de incercat;
Se aplica, cu un ciocan de mana ce are o greutate de aproximativ 300 g, o lovituraasupra
percutorului, in asa fel icat sa se obțina o urma pe piesa de incercat de aproximativ 4,2 mm.
Aceasta valoare este rezultatul mediei aritmetice dintre 0,25·D si 0,6·D din condiția
impusa duritații Brinell. Lovitura trebuie sa fie scurta si bine dirijata pentru a evita apariția
loviturilor duble care pot denatura rezultatele;
Se masoara, cu ajutorul lupei, diametrul cercurilor de baza a urmelor lasate de bila pe piesa
de incercat si pe bara etalon. Fiecare urma va fi masurata dupa doua diametre perpendiculare
dupa care se face media acestor doua valori.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 13

DETERMINAREA DURITATII MATERIALELOR PLASTICE

Aceasta metoda permite, fie masurarea penetratiei initiale, fie masurarea penetratiei dupa o
perioada de timp stabilita. Penetratia se exprima in unitati conventionale, specifice acestor aparate,
numite grade SHORE A, respectiv grade SHORE D. Datorita faptului ca metoda este empirica nu se
poate stabili o relatie simpla intre duritatea prin penetratie si proprietatile fundamentale ale
materialului.
Metoda de determinare a duritatii SHORE A se bazeaza pe masurarea penetratiei in
materialul plastic a unui varf de patrundere ce are forma unui trunchi de con sub actiunea unei
forte determinate de un arc. Incercarea se desfasoara in conditii determinate. Aparatul din dotarea
laboratorului serveste la determinarea duritatii cauciucului sau a unor materiale pe baza de cauciuc.
Duritatea prin penetratie variaza invers proportional cu adancimea de patrundere si este in
legatura cu modulul de elasticitate si cu proprietatile vascoelastice ale materialului.
Deoarece forma varfului de patrundere si marimea fortei aplicate influenteaza rezultatele
experimentale nu se poate stabili o anumita relatie intre rezultatele obtinute cu un alt tip de
durometru sau cu alte aparate de masurare a duritatii.
CURS 2 DISPOZITIVE DE MASURAT PAGINA 14

PRELUCRAREA SI INTERPRETAEA REZULTATELOR

Determinarea duritatii maselor plastice prin metoda SHORE A se face in doua
moduri:
I -cu aparatul montat pe stativ;
II -fara ca aparatul sa fie montat pe stativ.
In cazul in care aparatul este montat pe stativ acesta se regleaza, prin
deplasarea lui in sus si in jos pe coloana de sustinere, pana cand intre corpul
de patrundere si proba asezata pe masuta suport apare o distanta de
aproximativ 1 mm. Dupa aceea, proba se apasa asupra penetratorului
(corpului de patrundere) prin actionarea butonului de ridicare a mesei 7.
Aceasta apasare se face lent si fara socuri, iar citirea duritatii se face direct pe
cadranul aparatului imediat dupa ce proba a atins suprafata de asezare a
aparatului de masurare. La materialele care au proprietati de curgere
vascoasa cunoscute, duritate se poate citi si dupa o presare mai indelungata,
de exemplu dupa 3 sau 15 secunde. In aceasta situatie in buletinul de analiza
se mentioneaza timpul de menținere sub sarcina.
Cand aparatul se foloseste fara stativ proba se aseaza pe un suport neted.
Dupa aceea, aparatul se aseaza cu muchia rotunjita din partea dreapta pe
suprafata probei de incercare si se apasa prin rotirea lui in jurul acestei muchii
pana ce suprafata de asezare a aparatului atinge toata suprafata piesei de
incercare. Presiunea exercitata asupra piesei supuse determinarii trebuie sa
fie de aproximativ 1 Kgf.
Se executa cel putin cinci determinari succesive, iar rezultatul se exprima ca
medie aritmetica a celor cinci determinari.
Pentru a realiza o mai buna reproductibilitate a rezultatelor se recomanda
utilizarea aparatului cu stativ doearece asiugura o apasare mai apropiata de 1
Kgf.
CURS 2 PAGINA 15

RUGOZITATEA Ra, Rq, Ry SI Rz

A3
An
A1

A2 A4

Rugozitate Ra reprezita media dintre distantele de la linia medie (punctate) pana la

varfurile asperitatilor respectiv fundurile asperitatilor impartita la lungimea liniei medie.

𝐴1+𝐴2+𝐴3+ …+𝐴𝑛
Ra =
𝐿
CURS 2 PAGINA 16

Avantajele rugozitatii Ra:

Cea mai usoara metoda de verificare a suprafetelor dintr-o productie de serie;

Media rezultata se compara cu valoarea de pe desenul ethnic;
Nu necesita instrumente sophisticate;
Parametrii repetabili;
Determinarea usoara a suprafetelor la intamplare;

Dezavantaje:

Nu poate afisa distanta de la fundul asperitatii pana la varful acesteia

CURS 2 PAGINA 17

RUGOZITATEA Rq

A3
An
A1

A2 A4

𝐴21 +𝐴22 +𝐴23 + … +𝐴2𝑛 Avantaj:

Rq = Precizie mut mai buna fata de Ra;
𝑛 Folosita pentru suprafete foarte fine.
CURS 2 PAGINA 18

RUGOZITATEA Ry

Ry

Rugozitatea Ry reprezinta distanta de la cel mai inalt varf de pe suprafata studiata

pana la cel mai adanc fund.
CURS 2 PAGINA 19

RUGOZITATEA Rz

Rz1 Rz2 Rz3 Rzn

Rugozitatea Rz reprezinta media dintre mai multe masuratori. Masuratoarea se
face de la primul fund pana la primul varf.

𝑅𝑧1+𝑅𝑧2+𝑅𝑧3+ …+𝑅𝑧𝑛
Rz =
𝑛
CURS 2 PAGINA 20

•Ra este universal recunoscut şi cel mai utilizat parametru de rugozitate. Reprezintă media aritmetică a abaterilor
absolute ale profilului rugozităţii de la linia medie;
•Rq reprezintă valoarea rădăcinii pătrate medii a parametrului Ra. Parametrul Rq este mult mai sensibil la
punctele de maxim şi minim de pe suprafaţa măsurată, făcându-l des utilizat în industria optică, tinzând să ofere
o valoare mai mare decât Ra. Pentru calculul statistic, valorile parametrului Rq sunt mai semnificative decât cele
ale Ra;
•Rt este înălţimea maximă dintre punctul maxim şi cel minim al profilului în cadrul lungimii de evaluare. Acest
parametru este utilizat în cazul în care componentele sunt supuse la eforturi mari, făcând ca orice diferenţă
considerabilă între punctele de maxim, repectiv minim, să fie susceptibilă de a genera propagarea fisurilor;
•Rp este înălţimea maximă a profilului peste linia medie în cadrul unei lungimi eşantionate. Punctele de maxim
sunt importante atunci când se iau în considerare elementele de frecare şi uzură, deoarece interacţiunea dintre
suprafeţe se accentuează în prezenţa lor;
•Rv este adâncimea maximă a profilului de sub linia medie în cadrul unei lungimi eşantionate, împărţită, la rândul
ei, la n lungimi intermediare;
•Rz reprezintă media tuturor valorilor Rz ce reies din fiecare eşantion. Acest parametru are utilizări similare cu
Rt, dar nu este supus variaţiilor mari cauzate de caracteristici false precum praful, bavurile sau zgârieturile.