CURS 10

6. MECANISME CU CAME
6.1. GENERALITĂŢI. CLASIFICARE
Mecanismele cu came sunt mecanisme simple, care au drept scop realizarea de către
elementul condus (tachetul) a unei anumite legi de mişcare. Acestea transferă mișcarea pritr-o
cuplă superioară de la camă către tachet.
În cele mai multe cazuri aceste mecanisme sunt formate din numai două elemente, cama şi
tachetul, mişcarea fiind transmisă (fig. 6.1) prin contact direct (cuplă cinematică superioară)
de la camă, care este elementul motor, la tachet, care este elementul condus. Cama este
elementul profilat ce impune legea de mişcare a tachetului. În unele cazuri, pentru diminuarea
efectului de frecare, mişcarea de la camă la tachet se transmite prin intermediul unei role (fig.
6.2).
Camele pot fi acţionate direct (fig. 6.1, fig. 6.2) sau pot fi acţionate prin intermediul unui
mecanism patrulater (fig. 6.3). Sunt şi mecanisme în care camele sunt fixe (fig. 6.4).
Utilizarea mecanismelor cu came este justificată prin avantajele: simplitate, gabarit redus şi
posibilitate de a obţine pentru elementul condus orice lege de mişcare, prin profilarea
corespunzătoare a camei.
Dezavantajele mecanismelor cu came constă în uzurile produse datorită presiunilor mari de
contact din cupla superioară şi datorită tehnologiei complexe necesară profilării camei. Prin
uzare legea de mișcare se modifică.
Clasificarea mecanismelor cu came se face în funcţie de mai multe criterii şi anume:
a) după mişcarea elementelor:
-mecanisme cu came plane, dacă elementele se mişcă în acelaşi plan (fig. 6.2); - mecanisme
cu came spaţiale, dacă elementele au mişcări spaţiale (fig. 6.5);
b) după modul de amplasare a profilului camei:
- mecanisme cu camă cu profil exterior (fig. 6.1);
- mecanisme cu camă cu profil interior (fig. 6.3 şi 6.4);
c) după felul mişcării camei:
-mecanisme cu camă cu mişcare de rotaţie (fig. 6.1 şi 6.2 şi fig. 6.5 şi 6.6);
-mecanisme cu camă cu mişcare de translaţie (fig. 6.7);
- mecanisme cu camă cu mişcare plan-paralelă (fig. 6.8 şi 6.9);
d) după forma tachetului:
-mecanisme cu tachet cu vârf (fig. 6.10);
-mecanisme cu tachet plan (fig. 6.11);
-mecanisme cu tachet curb (fig. 6.2);
 -mecanisme cu tachet cu rolă (fig. 6.2, 6.7 şi 6.9);
e) după felul mişcării tacheţilor:
-mecanisme cu tachet cu mişcare de translaţie (fig. 6.1, 6.2, a, 6.3, 6.5 şi 6.10);
-mecanisme cu tachet cu mişcare de rotaţie (fig. 6.2, b, 6.6, 6.7, 6.9 şi 6.11);

Fig. 6.1. Mecanism cu camă:

a – schemă constructivă; b – schemă cinematică.

D 2 2
C C
3 3
B B
1 1
A A D

a) b)
Fig. 6. 2. Mecanisme cu camă şi tachet cu rolă.

2 C 3
E
4 3 2
B
1 4 D
B,C

A D 1
F
A
E

Fig. 6.3. Mecanism cu camă cu mişcare oscilatorie. Fig. 6.4. Mecanism cu camă fixă.
Fig. 6.9. Mecanism cu camă cu mişcare plan paralelă. Fig. 6.10. Mecanism cu camă şi tachet
cu vârf.

2 C 2 2
D C

3 C
B B"
1 1 B 1 B'
A A A

Fig. 6.11. Mecanism cu Fig. 6.12. Mecanism cu Fig. 6.13. Mecanism cu

tachet plat. cu camă multiplă. camă cu contact dublu.

f) după numărul de curse ale tachetului la o rotaţie a camei:

-mecanisme cu cama simplă (fig. 6.1, 6.2, 6.5, 6.6, 6.9, 6.10 şi 6.11);
 -mecanisme cu camă multiplă (fig. 6.12);
g) după poziţia tachetului faţă de camă:
-mecanisme cu tachet axial (fig. 6.12);
-mecanisme cu tachet dezaxat (fig. 6.2, a şi fig. 6.10);
h) după modul de asigurare a contactului camă-tachet:
-mecanisme cu arc (fig. 6.1, a şi b);
-mecanisme cu camă cu profil interior (fig. 6.3, 6.4 şi 6.6); – mecanisme cu camă cu contact
dublu exterior (fig. 6.13).

6.2. ANALIZA DEPLASĂRILOR TACHEŢILOR

6.2.1. Formularea problemei
Într-o problemă de analiză cinematică se consideră cunoscute:
-profilul camei,
-legea de mişcare a camei,
-profilul tachetului
se cere :
Să se determine legea de mişcare a tachetului.
Profilul camei poate fi dat prin:
-ecuaţia în coordonate polare    ( ) ;

-ecuaţii parametrice x = x(λ), y=y(λ);

-prin puncte (tabel de valori  i , i );

-prin desen.
Pentru determinarea legii de mişcare a tachetului, în primele trei cazuri, se utilizează metode
analitice, iar pentru ultimul caz se utilizează metode grafice.

6.2.2. Metoda analitică pentru determinarea deplasării tachetului

În acest subcapitol se vor trata mai întâi câteva probleme particulare, iar în final se va trata
cazul general.
Mecanism cu tachet de translaţie axial cu vârf şi cu camă de rotaţie. Se consideră profilul
camei (fig. 6. 14) dat prin ecuaţia în coordonate polare:
 B
s
r0
ψ
x A O

Fig. 6.14. Mecanism cu tachet axial cu vârf şi cu camă de rotaţie.

   ( ) , (6.1)

unde ρ = OB se numește rază polară , iar axa de referinţă pentru măsurarea unghiului ψ este
axa Ox(ψeste unghiul dintre Ox și OB). Numim cerc de bază cel mai mic cerc care poate fi
înscris în profilul camei și este tangent la acesta în cel puțin un punct. Punctul în care profilul
exterior se desprinde de cercul de bază s-a notat cu A (fig. 6.14).Notăm cu B punctul curent
Dacă rotirea camei începe din poziţia în care punctul A coincide cu punctul B, unde OA =ρmin
= r0 , unde r0 este raza cercului de bază ,atunci cu notaţiile din fig. 6.14 rezultă că unghiul de
rotaţie φ al camei este φ=ψ,unde ψ se numește unghiul camei (unghiul pe care îl face axa Ox
cu raza polară ρ, iar deplasarea tachetului s este:
s   ( )  r0 . (6.2)

Exemplu numeric
Se consideră (distanţele exprimate în mm):

  
10,  0, 2 
  
   3 
  10  8 cos2  ,   , 
 2 2 
  3 
10,   ,2 
 2 

Se obține:
r0   min  10,    și:

  
0,  0, 2 
  
   3 
s  8 cos2  ,   , 
 2 2 
  3 
0,   ,2 
 2 
Reprezentarea la scară a profilului camei şi a legii de mişcare, în acest caz, este redată în
fig. 6.15, a şi b.

s[mm]
8
6
ρ
s ψ O 4
2
[grd]
0 360 φ
x 90 180 270
a) b)

Fig. 6.15. Determinarea legii de mişcare a tachetului.

Dacă profilul camei este dat prin ecuaţii parametrice x = x(λ), y=y(λ), atunci φ şi s se obţin
din relaţiile:
x
tg  ,  x2  y2 . (6.3)
y

Mecanism cu tachet de translaţie dezaxat cu vârf şi cu camă de rotaţie. Se consideră

profilul camei (fig. 6.16) dat prin ecuaţia în coordonate polare    ( ) şi se notează cu e
excentricitatea tachetului.

s [mm]
10
D
8
s
B 6
φ
b
ψ α 4
x A O 2
e [ grd]
ω
φ
Fig. 6.16. Mecanism cu tachet dezaxat cu vârf. Fig. 6.17. Legea de mişcare a
tachetului.

Dacă r0   min  OA,   AOˆ B , care este unghiul de rotaţie al camei, iar s = BD este
deplasarea tachetului.

Notând apoi: OD   ,  AOˆ B,     ,   EOˆ B , se obţin relaţiile;

e e
  arccos ,     arccos ,      , s  ED  EB,
r0 
din care rezultă:
e e
  arccos  arccos (6.4)
 r0

s   2  e 2  r02  e 2 . (6.5)

Rezultă că pentru a determina legea de mişcare a tachetului, se identifică r0, se dau valori
unghiului ψ şi pentru fiecare valoare a lui ψ se calculează ρ, φ şi s cu relaţiile (6.4), (6.5)
obţinându-se astfel legea de mişcare s = s(φ).
Ca exemplu, se consideră cama definită prin relaţiile de la exemplul numeric de la
mecanismul cu tachet axial cu vârf şi cu camă de rotaţie, cu excentricitatea e = 6 mm pentru
care r0 =10 mm.
Se obţin valorile din tabelul 6.1, pe baza cărora s-a trasat diagrama din fig. 6.17.
Tabelul 6.1
Valorile numerice pentru cama definită de relaţiile din exemplul numeric

ψ 90° 120° 150° 180° 210° 240° 270°

ρ 10 12 16 18 16 12 10

φ 90° 126,87° 164,85° 197,40° 224,85° 246,87° 270°

s 0 2,39 6,83 8,97 6,83 2,39 0

Dacă profilul camei este dat prin ecuaţii parametrice: x = x(λ), y=y(λ), atunci ψ şi ρ rezultă
din relaţiile (6.3) iar φ şi s se obţin de asemenea din relaţiile (6.4), (6.5).
Mecanism cu tachet plat de translaţie şi cu camă de rotaţie. Se consideră profilul camei
(fig. 6.18) dat prin ecuaţia    ( ) , se notează r0 =ρmin , ρ= OB şi se duce OD
perpendiculară pe talpa tachetului,γ este măsura unghiului DBO,   AOˆ B,   AOˆ D .

y
x
α γ
D B
γ
A B
ψ
φ
ρ
r0 O
x ψ
ω O

Fig. 6.18. Mecanism cu tachet plat. Fig. 6.19. Unghiul dintre raza polară şi tangentă.
Unghiul α este unghiul făcut de axa Ox cu talpa tachetului.Se ştie că tangenta la o
curbă formează cu raza polară un unghi γ (fig. 6 .19), astfel încât
 
tg  De aici rezultă:
d
d

  d
arctg d , d  0

 d
 d
  , 0
.  2 d (6.6)
  d
  arctg , 0
 d  d
 d

Cunoscând unghiul γ, se pot calcula unghiul de rotaţie φ şi deplasarea s = OD - r0 și în

triunghiul DOB cu relaţiile:

γ+(ψ-φ)= ; (6.7)
2
s =ρsinγ - r0 . (6.8)
Pentru cama definită prin relaţiile:

  
10,  0, 2 
  
   3 
  10  4 cos2  ,   , 
 2 2 
  3 
10,   ,2 
  2 

aplicând formulele (6.6) – (6.8) rezultă valorile din tabelul 6.2 şi se obţine reprezentarea
funcţiei s(φ) din fig. 6.20.
Tabelul 6.2 Valorile numerice necesare reprezentării funcţiei s(φ)

ψ 90 ° 120° 150° 180° 210° 240° 270°

γ 90° 72,52° 75,08° 90° 104,92° 107,48° 90°

φ 90° 102,52° 135,08° 180° 224,92° 257,48° 270°

s 0 0,49 2,56 4 2,56 0,49 0

 Dacă profilul camei este dat prin coordonate parametrice: x = x(λ), y=y(λ), notând cu x, şi y,
derivatele în raport cu λ, se obţin în ordine relaţiile:

y,  y
tg  ,
,     , tg  , (6.9)
x 2 x
din care se deduce legea de mişcare s=s(φ).

Fig. 6.20. Legea de mişcare a tachetului. Fig. 6.21. Mecanism cu camă circulară.
Vom exemplifica cu cama circulară (fig. 6.21) de ecuaţii: x = r0 - R + Rcosλ ; y = Rsinλ ,
rezultă în ordine:
 
tg  tg (   ),    ,  
2 2
x r  R  R cos y R sin 
cos   0 , sin   ,
   
R  ( R  r0 ) cos
sin   cos(  )  cos cos  sin sin  ,

s   sin   r0  ( R  r0 )(1  cos ).

Observaţie. Pentru a putea realiza din punct de vedere tehnic un mecanism cu tachet plat cu
mişcare continuă este necesar ca profilul camei să fie reprezentat de o curbă care nu are
puncte de inflexiune, respectiv este necesar ca tangenta în orice punct al camei să nu mai
intersecteze cama în alte puncte diferite de punctul de tangenţă. Matematic, această condiţie,
se transcrie în faptul ca expresia  ,,  2  ,   2 să aibă acelaşi semn.
2

Dacă se consideră cama de ecuaţie:

  
r0 ,  0, 2 
  
   3 
  r0  b cos2  ,   , 
 2 2 , (6.10)
  3 
r0 ,   ,2 
  2 
 
din condiţia de menţinere a semnului expresiei  ,,  2  ,   2 , care pentru  
2
este
2
r0
negativ, rezultă b  .
2
Mecanism cu tachet oscilant şi cu camă de rotaţie. Se consideră mecanismul cu tachet
oscilant (fig. 6.22) <O1BA = 90° şi se notează cu φ şi  unghiurile de rotaţie ale camei şi
respectiv tachetului. În poziţie nedeplasată latura A0 B0 a tachetului formează cu unghiul O1O
unghiul α0, definit prin relaţia:
r0  r
 0  arcsin , (6.11)
d
Se cunosc: d,r0,r,ρ(ψ);
Se cere: φ,  . 

unde: d = O 1O ; r = ρmin ; r = O 1B .

γ
A
A0 Γ+
B B0 ρ
x α0 φ
C α00+ O1 d ψ
r0 O
r
ω

Fig. 6.22. Mecanism cu tachet oscilant.

Într-o poziţie oarecare a tachetului, latura AB face cu raza polară OA unghiul γ astfel
încât :

tg  de unde rezultă:
d
d

  d
arctg d , d  0

 d
 d
  , 0
 2 d (6.12)
  d
  arctg , 0
 d d
 d

Aplicând teorema sinusurilor în triunghiul COA:

CO OA  sin   r  sin   r
  sin(   0 )     arcsin 0. (6.13)
sin  sin C d d
   
Având în vedere că <A0OA=        (    )         , (6.14)
2 2 2
și deducem legea de mișcare  ( ). Ca exemplu, dacă se consideră profilul camei dat prin

ecuaţia   7  3 sin 2 ,d = 16,r = 2 (exprimările fiind date în mm) şi aplicând relaţiile
2
(6.11), (6.14) rezultă α0 = 18,21° şi valorile din tabelul 6.3, pentru care se obţine legea
   ( ). din fig. 6.23. . Şi în acest caz profilul camei trebuie să reprezinte o curbă care
îndeplineşte condiţia ca expresia  ,,  2  ,   2 să aibă acelaşi semn (în cazul de faţă
2

negativ).
Tabelul 6.3 Valorile numerice necesare reprezentării funcţiei  ( ).

ψ 0° 45° 90° 135° 180° 225° 270° 315° 360°

γ 90° 81,9° 80,0° 83,7° 90° 96,3° 100,0° 98,1° 90°

 0° 1,38° 5,25° 9,75° 11,79° 9,75 ° 5,25° 1,38° 0°

ψ 0° 38,2° 85,2° 138,4° 191,8° 241,0° 285,2° 324,4° 360°

[grd]

12
10
8
6
4
2
[grd]
0 90 180 270 360 φ

Fig. 6.23. Legea de mişcare a tachetului

6.3. ANALIZA VITEZELOR ŞI ACCELERAŢIILOR

În cazul mecanismelor cu camă foarte importante sunt vitezele și accelerațiile tachetului

pentru că de mărimea acestora depinde buna funcționare a mecanismului
6.3.1. Metoda analitică
Viteza şi acceleraţia tachetului. Fiind cunoscută funcţia s(φ), prin derivare în raport cu
timpul, se obţin vitezele şi acceleraţiile tachetului:
ds ds d ds
v  .  ,
dt d dt d
(6.15)
 ds
unde : se numește viteza redusă.
d
dv d ds d d ds d ds d d
a  .( ) ( )  ( )
dt dt d dt dt d dt d dt dt
d ds d 2 ds d 2 2
2 d s ds
( )( )  2   .
d d dt d dt d 2
d
(6.16)
d 2s
unde : se numește accelerația redusă redusă.
d 2
s(φ) numai în cazul mecanismului cu camă de rotație și tachet axial cu vârf. În restul
mecanismelor s(ψ) și φ(ψ) și de aceea este necesară o schimbare de variabilă.
ds
ds ds d d
  , (6.17)
d d d d
d

ds d ds d ds d d
( )  ( )
d s2
d ds d d d d d d d d
 ( ) ( ) ,
d 2 d d d d d 2
( )
d d
d 2 s d ds d 2

d 2 s d 2 d d d  2
  (6.18)
d 2 d 3
( )
d

Din relaţiile (6.15) și (6.16) rezultă că pentru derivarea vitezei şi acceleraţiei este necesar
mai întâi a
vitezei reduse și a accelerației reduse.Dacă funcţia s(φ) este dată analitic, atunci cele două
derivate se calculează de asemenea analitic.

Tabelul 6.4

ψ 0 ........... (i–1)   (i+1) ........... n 


φ φ0 ........... φi–1 φi φi+1 ........... φn
s s0 ........... si–1 si si+1 ........... sn

Dacă funcţia s(φ) rezultă dintr-un tabel de forma tabelului 6.4, atunci se calculează mai întâi
 ds d 2 s d d 2
derivatele în punctul ψ = ψi, prin metoda diferenţelor finite, iar derivatele
d  d 2 d  d 2

ds d 2 s
, se calculează cu relaţiile: (6.17) și (6.18).
d d 2

Dacă se dă tabelul de valori si(φi), unde φi = i   , atunci derivatele se calculează direct prin
metoda diferenţelor finite:

ds si 1  si d 2 s si 1  2si  s i i 1
 , 
d  i
2 d 2  i
( ) 2
(6.19)
Cu mențiunea că unghiurile sunt exprimate în radiani.
 
Precizia relaţiilor (6.17) și (6.18)se asigură luând valori mari pentru n.   0  ,360 se poate

lua n = 360°,unde   rad  .
180
Cunoscând viteza v şi acceleraţia a a tachetului, rămân de determinat vitezele şi acceleraţiile
relative din punctele de contact camă-tachet.
În cazul în care tachetul are mişcare de rotaţie, φ2 = φ2 (φ1) , se procedează în mod analog,
locul funcţiei s fiind luat de funcţia φ2.