26 Octombrie 2021

1 Curs Antene si Propagare – 3

 26 Octombrie 2021
DIRECTIVITATEA
 Directivitatea antenei pe o directie este definita ca raportul
dintre intensitatea radiatiei pe acea directie si intensitatea
radiatiei medie (mediata peste toate directiile)
 Intensitatea radiatiei medie este egala cu puterea totala
radiata de antena supra 4pi
 Daca nu este specificata directia pentru directivitate, se va
considera directia de maxim a intensitatii radiatiei
 Intr-o exprimare simplificata: directivitatea unei antene
neizotrope pe o directie este egala cu raportul dintre
intensitatea radiatiei pe acea directie si intensitatea radiatiei a
antenei izotrope

2
 26 Octombrie 2021
DIRECTIVITATEA
 Vom avea

U 4 U
D 
U 0 Prad

 Daca directia nu este specificata si vom folosi directia

maximului intensitatii radiatiei, se va calcula directivitatea
maxima
U U max 4 U max
Dmax  D0  max
 
U0 U0 Prad

3
26 Octombrie 2021
4
DIRECTIVITATEA
 26 Octombrie 2021
DIRECTIVITATEA
 Pentru unghiuri cuprinse in intervalul 57.44o    122.56o avem
o directivitate mai buna a dipolului, in comparatie cu
radiatorul izotrop

 Directivitatea maxima a dipolului fata de radiatorul izotro este

pe directia    / 2 si are valoarea 1.67 (sau 2.23 dB)

 Se observa ca avem directivitate nula pe directia   0 , ceea

ce conduce la concluzia generala ca 0  D  D0

5
 26 Octombrie 2021
CARACTERISTICI DIRECTIVE
 In general se folosesc formule simplificate pentru a calcula
(chiar si aproximativ) directivitatea
 Pentru antene cu un singur lob principal si lobi secundari neglijabili,
unghiul solid al lobului este aproximativ egal cu produsul HPBW in
2 planuri perpendiculare

6
 26 Octombrie 2021
CARACTERISTICI DIRECTIVE
 Se obtine
4𝜋 4𝜋
𝐷0 = =
𝛺𝐴 𝜃1𝑟 𝜃2𝑟

180 2
4𝜋( ) 41.253
𝐷0 = 𝜋 =
𝜃1𝑑 𝜃2𝑑 𝜃1𝑑 𝜃2𝑑

 Pentru o caracteristica cu 2 lobi majori identici, ecuatiile de

mai sus vor furniza o directivitate maxima de 2 ori mai mare
decat valoarea reala

7
 26 Octombrie 2021
CARACTERISTICI OMNIDIRECTIONALE
 De obicei, caracteristicile omnidirectionale pot fi aproximate
cu U  sin n   , 0     ,0    2

 O formula aproximativa pentru directivitate

101
𝐷0 =
𝐻𝑃𝐵𝑊 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒 − 0.0027[𝐻𝑃𝐵𝑊 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒 ]2

sau
𝐷0 = −172.4 + 191 0.818 + 1/𝐻𝑃𝐵𝑊(𝑔𝑟𝑎𝑑𝑒)

8
 26 Octombrie 2021
EFICIENTA ANTENEI
 Eficienta totala a antenei ia in considerare pierderile la
intrarea in antena si in structura antenei

e0  er ec ed

 e0 eficienta totala
1 
2
 er eficienta reflexiei (dezadaptarii) =
 ec eficienta conductiei
 ed eficienta dielectricului
 ecd eficienta de radiatie
Z in  Z 0 1 
 ; 
Z in  Z 0 1 
9

e0  er ecd  ecd 1  
2
, e
cd  ec ed
 26 Octombrie 2021
CASTIGUL ANTENEI
 Castigul este strans legat de directivitate, luand in
considerare si eficienta radiatiei (parte din eficienta antenei)
si capacitatile sale directive
 Directivitatea este o marime care descrie doar proprietatile
directive ale antenei si este controlata doar de caracteristica
de radiatie
 Castigul antenei pe o directie este raportul dintre intensitate
radiatiei pe acea directie si intensitatea radiatiei care s-ar
obtine daca puterea obsorbita/acceptata de antena ar fi
radiata izotrop. Intensitatea radiatiei corespunzatoare antenei
izotrope este egala cu puterea acceptata de antena supra 4pi
intensitatea radiatiei U  ,  
Gain  4  4 10
puterea totala acceptata (intrata) Pin
 26 Octombrie 2021
CASTIGUL ANTENEI
 De obicei se foloseste castigul relativ, care este definit ca
raportul dintre castigul de putere intr-o directie data si
castigul de putere al unei antene de referinta pe directia sa
de referinta. Puterea de intrare trebuie sa fie aceeasi pentru
ambele antene
 Antena de referinta este de obicei un dipol sau o sursa
izotropa fara pierderi
U  ,  
Gain  4
Pin  sursa izotropa fara pierderi 

 Cand directia nu este specificata, castigul de putere se

considera pe directia de radiatie maxima 11
 26 Octombrie 2021
CASTIGUL ANTENEI
 Din figura Prad  ecd Pin
 Castigul G nu include pierderile prin reflexie si prin
dezalinierile de polarizatie; castigul absolut Gabs va tine cont
si de accestea
 U  ,   
G  ,    ecd  4 
 Prad 
G  ,    ecd D  ,  
G0  G  ,   max  ecd D  ,   max  ecd D0


Gabs  ,    er G  ,    1  
2
 G  ,   e e D  ,   e D  , 
r cd 0

G0 abs  Gabs  ,   max  e G  ,    1    G  ,    e e D  ,    e0 D0

2
r max max r cd max
12
 26 Octombrie 2021
CASTIGUL ANTENEI
 Evident, daca exista adaptare perfecta (Zin=Zc) cele doua
castiguri vor fi egale
 Similar formulelor aproximative ale directivitatii
30000
G0 
1d  2 d

 Exemplu: un dipol fara pierderi in jumatate de lambda, cu

impedanta de intrare 73 ohm este conectat la o linie cu Zc=50
ohm. Avand U  B0 sin3  sa se indice castigul maxim absolut al
antenei
U max
 U max  B0
2  
 3 2 
Prad    U  ,   sin  d d  2 B0  sin  d  B0 
4

0 0 0  4 
13
U 16
D0  4 max   1.697
Prad 3
 26 Octombrie 2021
CASTIGUL ANTENEI
 Fara pierderi -> ecd  1

G0  ecd D0  1.697
G0 (dB)  10log10 (1.697)  2.297dB

 73  50 
 
2

er  1    1    0.965
2
 73  50
 
er  dB   10 log10  0.965   0.155
e0  er ecd  0.965; e0  dB   0.155

G0 abs  e0 D0  0.965 x 1.697  1.6376

G0 abs  dB   10log10 1.6376   2.142dB

14
 26 Octombrie 2021
EFICIENTA LOBULUI
 In cazul unei antene cu lobul principal orientat de-a lungul
axei z (θ=0) putem defini eficienta lobului astfel

puterea transmisa (receptionata)intr-un con de unghi 1

BE 
puterea transmisa (receptionata) de antena
 θ1 este jumatatea unghiului conului in care se gaseste un
anumit procent al puterii totale

2 1

  U  ,  sin  d d
BE  0 0
2 

  U  ,  sin  d d
0 0
15
 26 Octombrie 2021
EFICIENTA LOBULUI
 Daca unghiul θ1 este ales ca unghiul unde apare prima
anulare (sau primul minim), atunci Eficienta Lobului BE va
indica puterea radiata prin lobul principal/major in comparatie
cu puterea totala radiata

 Antene cu eficienta lobului foarte ridicata sunt folosite in

radiometrie, astronomie si radar, aplicatii in care semnalul
receptionat prin lobii minori trebuie minimizat cat mai mult

16
 26 Octombrie 2021
BANDA ANTENEI
 Banda antenei este definita ca domeniul de frecvente in care
performantele antenei (legate de anumite caracteristici) sunt
conforme unui standard specific
 Altfel spus, banda este intervalul de frecvente in care
caracteristicile antenei (impedanta de intrare, diagrame,
largimile lobilor, polarizatie, nivelul lobilor secundari, castigul,
directia lobilor, eficienta radiatiei) iau valori acceptabile
comparativ cu cele corespunzatoare frecventei centrale
 Pentru antenele de banda larga, banda este in general
exprimata ca raportul dintre frecventa maxima si cea minima
a zonei considerate. De exemplu 10:1 indica o frecventa
maxima de 10 ori mai mare decat cea minima
17
 26 Octombrie 2021
BANDA ANTENEI
 Pentru antenele de banda ingusta, banda este exprimata ca
un procent al diferentei frecventelor limita (maxima minus
minima) fata de frecventa centrala. De exemplu, o banda de
5% indica faptul ca diferenta frecventelor limita ale zonei
acceptabile reprezinta 5% din valoarea frecventei centrale
 Din moment ce caracteristicile mentionate pentru o antena
nu variaza la fel cu frecventa, nu putem vorbi despre o
caracterizare unica a benzii
 Banda caracteristicii (castig, nivelul lobilor secundari,
largimea lobilor, polarizatie, directia lobilor) / Banda
impedantei (impedanta de intrare, eficienta radiatiei)

18
 26 Octombrie 2021
BANDA ANTENEI
 De exemplu, caracteristica unui dipol liniar cu lungimea mai
mica decat jumatatea lungimii de unda este insensibila la
frecventa. In schimb, impedanta de intrare in antena
reprezinta un factor limita
 Antene cu banda de ordinul 40:1 sunt numite antene
independente de frecventa

19
 26 Octombrie 2021
POLARIZATIA ANTENEI
 Polarizatia antenei pe o anumita directie = polarizatia undei
radiate de antena (cand nu se specifica directia se va
considera directia castigului maxim)
 In practica, polarizatia undei radiate variaza cu directia fata
de directia de radiatie maxima a antenei, asa incat zone
diferite ale caracteristicii de radiatie pot avea polarizatii
diferite
 Prin polarizatia undei se intelege curba desenata in timp de
varful vectorului intensitate camp electric cand ne deplasam
de-a lungul directiei de propagare

20
 26 Octombrie 2021
POLARIZATIA ANTENEI
 Polarizatia este curba desenata de varful vectorului
intensitate camp electric de-a lungul directiei de propagare

21
 26 Octombrie 2021
POLARIZATIA ANTENEI
 Polarizatia poate fi
 Liniara
 Circulara
 Eliptica
 Daca directia vectorului intensitate camp electric nu se modifica
in lungul directiei de propagare -> unda electromagnetica are o
polarizatie liniara
 In general insa, proiectia curbei descrisa de varful vectorului
intensitate camp electric intr-un plan perpendicular pe directia
de propagare este o elipsa -> polarizatie eliptica
 Polarizatia liniara si cea circulara sunt cazuri speciale ale celei
eliptice
 In cazul polarizatiei eliptice distingem doua cazuri: elipsa este
desenata de varful vectorului intensitate camp electric rotindu-
se in sens orar (polarizatia mainii drepte) sau in sens 22
trigonometric (polarizatia mainii stangi)
 26 Octombrie 2021
POLARIZATIA ANTENEI
 Polarizatie liniara: o unda electromagnetica armonica in
timp este polarizata liniar daca la orice moment de timp
vectorul intensitate camp electric este orientat de-a
lungul aceleiasi directii. Conditia este indeplinita daca
vectorul intensitate camp electric are

 Doar o componenta, SAU

 Doua componente liniare ortogonale in faza sau defazate cu

multiplii de 180 grade

23
 26 Octombrie 2021
POLARIZATIA ANTENEI
 Polarizatie circulara: o unda electromagnetica armonica
in timp este polarizata circular daca vectorul intensitate
camp electric deseneaza un cerc ca functie de timp.
Conditiile necesare si suficiente pe care trebuie sa le
indeplineasca simultan vectorul intensitate camp electric
sunt:
 Trebuie sa prezinte 2 componente liniare ortogonale, SI

 Cele doua componente trebuie sa aibe acceasi amplitudine, SI

 Cele 2 componente trebuie sa aibe o diferenta de faza de

multiplii impari de 90 grade
24
 26 Octombrie 2021
POLARIZATIA ANTENEI
 Polarizatie eliptica: o unda electromagnetica armonica in
timp este polarizata eliptic daca vectorul intensitate camp
electric deseneaza o elipsa ca functie de timp. Conditiile
necesare si suficiente pe care trebuie sa le indeplineasca
simultan vectorul intensitate camp electric sunt:

 Trebuie sa prezinte 2 componente liniare ortogonale, SI

 Cele doua componente pot avea aceeasi amplitudine sau

amplitudini diferite, SI

 (1) Daca cele 2 componente nu au aceeasi amplitudine,

diferenta de faza dintre ele nu trebuie sa fie 0 grade sau
multiplii de 180 grade (va deveni liniara) (2) Daca au aceeasi
amplitudine, diferenta de faza dintre ele nu trebuie sa fie 25
multiplii impari de 90 grade (va deveni circulara)
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 Impedanta de intrare a unei antene este definita ca fiind
impedanta vazuta la bornele (portul) antenei si este egala
cu raportul dintre tensiunea si curentul la bornele antenei

Z A  RA  jX A

26
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 ZA impedanta antenei la bornele (terminalele) a-b [ohm]
 RA rezistenta antenei la bornele (terminalele) a-b [ohm]
 XA reactanta antenei la bornele (terminalele) a-b [ohm]

RA  Rr  RL

 Rr rezistenta de radiatie a antenei la bornele a-b [ohm]

 RL rezistenta de pierderi a antenei la bornele a-b [ohm]

 Impedanta interna a generatorului

Z g  Rg  jX g
27
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
Vg Vg Vg
Ig   
Zt ZA  Zg  Rr  RL  Rg   j  X A  X g 
Vg
Ig 
   
2 2
Rr  RL  Rg  XA  Xg

 Puterea medie livrata antenei pentru a fi radiata

este 2
1 2 Vg Rr
Pr  I g Rr 
   
2 2
2 2 Rr  RL  Rg  XA  Xg

 Puterea disipata sub forma de caldura este

2
1 2 Vg RL
PL  Ig RL  28
 Rr  RL  Rg    X A  X g 
2 2
2 2
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 Puterea ramasa este disipata sub forma de caldura pe rezistenta
interna a generatorului
2
Vg Rg
Pg 
   
2 2
2 Rr  RL  Rg  XA  Xg

 Avem putere maxima livrata antenei daca este indeplinita conditia

de adaptare conjugata
Rr  RL  Rg
2 X A  X g
Vg Rr
Pr 
8  Rr  RL 2
2 2
2
Vg Vg Rg Vg Rr  RL
PL 
RL Pg  Pr  PL  
8  Rr  RL  2 8  Rr  RL 2 8  Rr  RL 2
2 2 29
Vg Rg Vg
Pg  
8  Rr  RL  2
8 Rg
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 Puterea furnizata de generator la indeplinirea conditiei de
adaptare conjugata * 2
1 1 Vg Vg 1
Ps  Vg I g  Vg
*

2 2 2  Rr  RL  4  Rr  RL 
 In concluzie, la conditia de adaptare conjugata , din puterea
produsa de generator, jumatate este disipata sub forma de caldura
pe rezistenta interna a generatorului, iar cealalta jumatate este
furnizata antenei
 Din puterea furnizata, o parte este radiata (puterea disipata de
rezistenta de radiatie), iar restul este disipata sub forma de
caldura, reducand eficienta totala a antenei
 Daca antena este fara pierderi si adaptata la linia de transmisiune
(eo=1), jumatate din puterea produsa de generator si care ajunge
la antena va fi radiata in totalitate 30
 De obicei avem o linie intre generator si antena -> alte pierderi
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 In modul receptie

31
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 Conditia de adaptare conjugata

2 2
VT RT VT
PT  
Rr  RL  RT 8  Rr  RL  2
8 RT
X A   XT VT
2
Rr
Pr 
8  Rr  RL 2
2
VT RL
PL 
8  Rr  RL 2

 Puterea indusa (captata)

2
1 1 VT* V 1
Pc  VT IT  VT
*
 T
2 2 2  Rr  RL  4  Rr  RL 
32
 26 Octombrie 2021
IMPEDANTA DE INTRARE A ANTENEI
 La conditia de adaptare cojugata, din puterea totala captata,
jumatate este furnizata sarcinii RT, iar cealalta jumatate este re-
radiata prin Rr si disipata sub forma de caldura pe RL

 Daca pierderile sunt nule (RL=0) atunci jumatate din puterea

captata este furnizata sarcinii, iar cealalta jumatate este reradiata

33