BAZELE OPTOELECTRONICII – L ABORATOR 2

S IMULAREA COMPORTAMENTULUI LED- URILOR ÎN DOMENIUL TIMP

Titular disciplină:

S, .l. Dr. Ing. Alina-Elena MARCU

Facultatea de Electronică, Telecomunicat, ii s, i Tehnologia Informat, iei (ETTI)

Universitatea Nat, ională de S, tiint, ă s, i Tehnologie Politehnica Bucures, ti

2023 – 2024
Cuprins

1 Scopul lucrării 1

2 Not, iuni teoretice 1

2.1 Caracteristicile LED-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
2.2 Structura LED-urilor s, i modul de funct, ionare . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.3 Lungimea de undă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
2.4 Clasificare LED-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

3 Desfăs, urarea lucrării 4

3.1 Calculul punctului static de funct, ionare – Simulare de tip Bias Point . . . 4
3.2 Simularea comportamentului LED-ului în domeniul timp – Semnal drept-
unghiular . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
3.3 Simularea comportamentului LED-ului în domeniul timp – Semnal sinusoidal 6
Laborator 2 Simularea comportamentului LED-urilor în domeniul timp

1 Scopul lucrării

Scopul acestei lucrări este simularea comportamentului LED-urilor în domeniul timp

în vederea transmiterii în domeniul optic a unui semnal sinusoidal, respectiv a unui semnal
dreptunghiular si monitorizarea parametrilor de lucru în vederea unei funct, ionări corecte.

2 Not, iuni teoretice

În optoelectronică, semnalul purtător al informat, iei este un fascicul de fotoni care

se propagă liber sau ghidat prin medii lipsite de materie (vid) sau prin medii materiale
(conductoare, semiconductoare).

Un sistem de microparticule, la echilibru termodinamic, ce prezintă două nivele

energetice admise, W1 s, i W2 (unde W1 < W2 ), cu populat, iile N1 s, i N2 , poate emite un
foton cu unda asociată de pulsat, ie ω prin tranzit, ia unei particule de pe nivelul de energie
superior pe nivelul de energie inferior, conform figurii 2.1, cu condit, ia respectării legii de
conservare a energiei s, i a legii de conservare a impulsului.

Obs! Legea de conservare a energiei: ℏω = W2 − W1 , unde ℏ = 1, 054 ∗ 10−34 Js

este constanta lui Planck normată.

Obs! Legea de conservare a impulsului: →

−
p microparticula = →
−
p f oton , unde microparti-
culele pot fi electroni, ioni, atomi.

Figura 2.1. Nivelurile energetice ale unui sistem de microparticule generator de fotoni.

La baza funct, ionării LED-urilor stau principiile electronicii cuantice aplicate

jonct, iunii p − n. LED-urile emit fotoni ca urmare a recombinării purtătorilor de sar-
cină. Astfel, LED-urile emit lumină atunci când jonct, iunea p − n este polarizată în mod
direct. Această componentă convertes, te semnalul electric într-un semnal luminos care poate
fi injectat în sistemul optic.

2.1 Caracteristicile LED-urilor

Diodele emit, ătoare de lumină prezintă următoarele s, ase caracteristici:

1
Bazele optoelectronicii S, .l. Dr. Ing. Alina-Elena MARCU

• Dimensiuni mici s, i flexibilitate de proiectare,

• Eficacitate luminoasă (emit multă lumină într-o zonă mică). Eficient, a energetică a
surselor de lumină este de obicei măsurată în lumeni pe watt (lm/W), reprezentând
cantitatea de lumină generată pentru fiecare watt de energie electrică consumată de
sursa de lumină,

• Zona de emisie este mică, comparabilă cu dimensiunile fibrelor optice,

• Au o viat, ă foarte lungă, oferind o fiabilitate ridicată,

• Pot fi modulate (oprite s, i pornite) la viteze mari,

• Sunt disponibile într-o gamă largă de culori.

2.2 Structura LED-urilor s, i modul de funct, ionare

Din punct de vedere al structurii, LED-ul se compune dintr-un cip de material

semiconductor tratat pentru a crea o structură numită jonct, iune p − n, din contacte electrice
s, i dintr-o carcasă.

Atunci când se conectează LED-ul la o sursă de curent, curentul curge din partea p
sau anod către partea n sau catod, dar nu în direct, ia inversă. Când purtătorii minoritari se
combină radiativ cu purtătorii majoritari, se emit fotoni. Atunci când este jonct, iunea p − n
este polarizată direct, bariera de potent, ial se mics, orează s, i purtătorii de sarcină difuzează
spre regiunea adiacentă, excesul de purtători stimulând procesele de recombinare. În
momentul recombinării electronii trec din banda de conduct, ie în banda de valent, ă, conform
figurii 2.2.

Figura 2.2. Tranzit, ia unui electron din B.C în B.V. cu emisie de foton.

2
Laborator 2 Simularea comportamentului LED-urilor în domeniul timp

Obs! Banda de conduct, ie (B.C.) reprezintă banda energetică provenită din separarea
nivelului energetic liber, ce ar putea fi ocupat cu electroni la un atom, când acesta a fost
apropiat de n atomi în ret, eaua cristalină.

Obs! Banda de valent, ă (B.V.) reprezintă banda energetică provenită din separarea
nivelului energetic de valent, ă al unui atom liber, când acesta a fost apropiat de n atomi în
ret, eaua cristalină.

Obs! Banda interzisă (B.I.), de lăt, ime EG , reprezintă regiunea în care nu există nivel
energetic pentru electroni.

2.3 Lungimea de undă

Lungimea de undă a luminii emise depinde de lăt, imea B.I. Aceasta se determină
conform relat, iei 2.1, unde λ este lungimea de undă a radiat, iei emise, c0 este viteza fotonului
în vid, h este constanta lui Planck, s, i EG este lăt, imea benzii interzise.

c0 h · c0
EG = h · ν = h · ⇒λ= (2.1)
λ EG

În funct, ie de materialul semiconductor utilizat în stratul emit, ător de lumină (stratul

activ), lungimea de undă a luminii emise poate fi oriunde în intervalul de la vizibil la
infraros, u. Radiat, ia în vizibil detectabilă de ochiul uman este între 480 nm s, i 750 nm.

LED-urile compuse dintr-o combinat, ie de InGaAsP s, i InP acoperă lungimile de undă

de la banda 1300 la 1550 nm s, i sunt cele utilizate în sistemele de comunicat, ii cu fibră
optică. O combinat, ie de GaAs s, i AlGaAs dintr-o combinat, ie de compozit, ii diferite de
AlGaAs a fost utilizată pentru a produce LED-uri care emit în banda de la 780 la 900 nm,
iar aceste LED-uri au fost utilizate în sisteme de comunicat, ii cu fibră optică, legături de
date, telecomenzi, etc. Pentru aplicat, iile cu afis, oare s, i indicatoare, LED-urile care emit
de la lumină albastră la ros, ie sunt uzual folosite. Câteva exemple de semiconductoare
împreună cu valorile EG s, i lungimea de undă corespunzătoare sunt ilustrate în tabelul 2.1.

2.4 Clasificare LED-uri

Principalele tipuri de LED-uri sunt: LED-uri de o singură culoare, cum ar fi ros, u (R),
verde (G), albastru (B), LED-uri multicolore, LED-uri cu infraros, u s, i LED-uri în spectrul
ultraviolet. Lungimea de undă pentru LED-urile ros, ii este 624 nm, pentru LED-urile verzi
este în jur de 525 nm, pentru LED-urile albastre în jur de 470 nm, pentru LED-urile cu
infraros, u este în jur de 950 nm s, i pentru LED-urile în spectrul ultraviolet în jur de 315 nm.

3
Bazele optoelectronicii S, .l. Dr. Ing. Alina-Elena MARCU

Tabel 2.1. Exemple de semiconductoare cu valorile EG .

Materialul EG (eV) λ
GaAs 1,424 870 nm
AlAs 2,09 590 nm
GaP 2,24 550 nm
InP 1,33 930 nm
AlGaAs 1,42–1,61 770–870 nm
InGaAlAs 0,74–1,13 1100–1670 nm

Din punct de vedere al puterii electrice avem trei tipuri: LED-uri de putere mică, de
putere medie, s, i de putere mare. LED-urile de putere mică au o putere sub 1 W, curentul
fiind aproximativ 20 mA. LED-uri de putere medie au o putere cuprinsă între 1 W s, i 3 W,
curentul având valori în gama 30 mA–75 mA–150 mA. LED-uri de putere mare au o putere
mai mare de 3 W, curentul având valori în gama 350 mA–750 mA–1000 mA.

3 Desfăs, urarea lucrării

Se creează un proiect nou, de tip PSpice Analog or Mixed A/D, cu numele Laborator2.
În mod automat se va crea un director schematic, cu numele SCHEMATIC1, care va cont, ine
o singură pagina schematică numită PAGE1.

Se va verifica existent, a în structura proiectului în interiorul ferestrei Project Mana-

ger, în interiorul directorului Library, a următoarelor biblioteci: analog.olb, source.olb,
breakout.olb. Se va adăuga biblioteca opto.olb.

Se va adăuga componenta MLED96 din biblioteca opto.olb, cât s, i o rezistent, ă din

biblioteca analog.olb. Valoarea rezistent, ei se va calcula astfel încât curentul de lucru să aibă
o valoare de 20 mA, sau o valoare cât mai apropiată. Pentru calcul, se va avea în vedere
atât tensiunea de alimentare, cât s, i tensiunea de deschidere (VF ) a LED-ului, tensiune ce
va fi luată din foaia de catalog a componentei (graficul Forward Voltage versus Forward
Current).

3.1 Calculul punctului static de funct, ionare – Simulare de tip Bias Point

Se va adăuga din biblioteca SOURCE o sursă de tip VDC (generator de tensiune

continuă) s, i se va seta valoarea acesteia la o valoare mai mare ca tensiunea de prag al
LED-ului folosit, t, inând cont de tensiunea maximă admisibilă.

4
Laborator 2 Simularea comportamentului LED-urilor în domeniul timp

Deoarece simulatorul nu permite realizarea cu succes a simulării în situat, ia în care

o componentă are un terminal neconectat, se va conecta la ies, irea optică a LED-ului o
rezistent, ă de sarcină. Se va alege, în primul caz, o rezistent, ă de 1 kΩ.

Se va crea un nou profil de simulare s, i se va alege tipul de simulare Bias Point. Se va

verifica în setările profilului de simulare, în meniul Configuration Files, submeniul Library,
existent, a bibliotecii opto.lib. Dacă aceasta nu există, se va căuta folosind butonul Browse s, i
se va adăuga cu ajutorul opt, iunii Add to Design.

Se va rula simularea selectând din meniul PSpice opt, iunea Run. Se va determina
căderea de tensiune la bornele LED-ului s, i căderea de tensiune la bornele rezistent, ei de
sarcină, această tensiune fiind asimilată cu puterea optică sau fluxul optic care se obt, ine de
la LED. Pentru vizualizarea pe schemă a tensiunii s, i a curentului se vor activa butoanele
Enable Bias Voltage Display s, i Enable Bias Current Display.

După realizarea simulării cu rezistent, a de 1 kΩ, se va schimba valoarea acesteia, pe

rând, la 1 mΩ s, i 1 MΩ s, i se va relua simularea.

Atent, ie! Pentru setarea valorii de 1 MΩ se va scrie în câmpul Value al rezistent, ei

valoarea 1meg.

Ce se întâmplă, în fiecare caz, cu valoarea tensiunii s, i a curentului?

3.2 Simularea comportamentului LED-ului în domeniul timp – Semnal

dreptunghiular
Se va modifica circuitul de la punctul 3.1, prin înlocuirea sursei de tip VDC (generator
de tensiune) cu o sursă de tip VPULSE (generator de impuls). Acest tip de generator are
următorii parametri:

V1 = tensiunea minimă TF = timpul de cădere

V2 = tensiunea maximă PW = lăt, imea pulsului
TD = timpul de întârziere PER = perioada
TR = timpul de cres, tere

Se va seta valoarea tensiunii la valoarea folosită la punctul 3.1. Se va calcula perioada

s, tiind că frecvent, a semnalului este de 1 kHz. Se va alege un factor de umplere asimetric.
Se va seta valoarea 0 la timpul de întârziere, timpul de cres, tere s, i timpul de cădere. Se va
adăuga o sondă de tensiune la bornele generatorului de impuls.

5
Bazele optoelectronicii S, .l. Dr. Ing. Alina-Elena MARCU

Se va crea un nou profil de simulare s, i se va alege tipul de simulare Time Domain

(Transient). Se va seta durata simulării (Run To Time) astfel încât să se vizualizeze pe
ecran cel put, in o perioadă a semnalului.

Ce se va întâmplă, în acest caz, cu semnalul la ies, irea generatorului de impuls?

Se va seta o valoare neglijabilă pentru aces, ti timpi fat, ă de perioada s, i lăt, imea impulsu-
lui, de ordinul nanosecundelor s, i se va adăuga o sondă de tensiune la bornele rezistent, ei de
sarcină s, i o sondă de curent la bornele diodei LED, pe anod sau catod. Se va relua simularea.
Ce se întâmplă, în fiecare caz, cu valoarea curentului? Ce se întâmplă cu forma de undă
corespunzătoare tensiunii de la bornele rezistent, ei de sarcină? Este semnalul transmis
corect în domeniul optic?

3.3 Simularea comportamentului LED-ului în domeniul timp – Semnal sinusoidal

Se va modifica circuitul de la punctul 3.2, prin înlocuirea sursei de tip VPULSE
(generator de impuls) cu o sursă de tip VSIN (generator sinusoidal). Acest tip de generator
are următorii parametri:

VOFF = tensiunea de offset (componenta continuă)

VAMPL = amplitudinea semnalului
FREQ = frecvent, a semnalului
AC = tensiunea AC

Se va seta valoarea amplitudinii semnalului la valoarea folosită la punctul 3.2 s, i

componenta continuă la valoarea de 0V. Se va adăuga o sondă de tensiune la bornele pinul
optic.

Se va crea un nou profil de simulare s, i se va alege tipul de simulare Time Domain

(Transient). Se va seta durata simulării (Run To Time) astfel încât să se vizualizeze pe
ecran cel put, in o perioadă a semnalului.

Ce se va întâmplă, în acest caz, cu semnalul în domeniul optic dacă valoarea compo-

nentei continue este 0?

Se va seta o valoare a componentei continue astfel încât semnalul în domeniul optic

să fie de formă sinusoidală. Se va seta frecvent, a semnalului la valoarea de 1 kHz. Se
va adăuga o sondă de tensiune la bornele generatorului sinusoidal s, i o sondă de curent
la bornele diodei LED, pe anod. Se va relua simularea. Se vor separa cele 3 mărimi de
măsurat (tensiunea de la bornele generatorului sinusoidal, tensiunea de pe pinul optic s, i

6
Laborator 2 Simularea comportamentului LED-urilor în domeniul timp

curentul prin LED) în 3 grafice separate cu ajutorul opt, iunii Add Plot to Window din
meniul Plot.