Dispozitive de automatizare

Ghid practic - Dioda

1.2. Dioda
Felicitări, ai competenţe în privinţa diodei!
Se doreşte conectarea unor anumite lămpi de semnalizare, în diverse
combinaţii şi poziţii.
Cum trebuie aşezate lămpile (LED-urile) pentru a obţine cifra 5 pentru
comutatorul pe poziţia 3? Ce se va afişa atunci pentru poziţia 1, 2 şi 4?
5. Creativitate

Care sunt efectele curentului electric?

4.Reflecţie critică

De ce este limitat curentul maxim prin diodă? Cum poate fi crescut acest
curent?
Este necesară montarea unor diode pentru alimentarea unui motor de
3. Rezolvare de probleme

curent continuu de la o sursa

de tensiune alternativă.
Cum se montează diodele?
Cum variază curentul ?

Dioda semiconductoare se caracterizează prin conductivitate

2. Explicare – interpretare

unidirecţională: în cazul polarizării în sens direct (Anod +, Catod -)

permite trecerea unui curent mare (curent direct), iar în cazul polarizării
în sens invers permite trecerea unui curent mic, chiar neglijabil (curent
invers) [7].

27 
 
 Dispozitive de automatizare
Ghid practic - Dioda

Dioda semiconductoare este un dispozitiv electronic constituit dintr-o

joncţiune pn prevăzută cu contacte metalice la regiunile p şi n şi
introdusă într-o capsulă din sticlă sau metal [7].
1. Cunoaştere

Varianta constructivă:

Semn convenţional:

conform SR… conform IEC 60617-5

Nu ştii nimic despre dioda!

Un ajutor în plus!
Joncţiunea p-n este o joncţiune formată din
două materiale semiconductoare: unul de
tip p (cu goluri, acceptor) şi celălalt de tip n
(donor de electroni). Dacă zona de trecere
Ustr
de la un material la celălalt se realizează pe
Up
o distanţă scurtă, de cel mult 10-6 [m], se
obţine un dispozitiv cu proprietăţi
2. Explicare – interpretare

deosebite, o joncţiune p-n.

Datorită variaţiei spaţiale a sarcinilor electrice, în zona joncţiunii există
un câmp electric intern (chiar în lipsa unei câmp electric exterior). Dacă
diodei i se aplică la borne un câmp electric extern cu ”+” pe catodul
diodei (zona n) şi ”-” pe anod (zona p), dioda este polarizată invers,
electronii care sunt purtători majoritari în zona n sunt atraşi de borna +,
golurile care sunt purtători majoritari în zona p sunt atrase de borna -.
Astfel, regiunea de trecere se măreşte şi prin ea nu va exista circulaţie de
purtători majoritari de la zona p la zona n şi invers şi deci nu circulă
curent electric prin joncţiune.

28 
 
 Dispozitive de automatizare
Ghid practic - Dioda

La polarizarea directă (aplicând + pe zona p şi - pe zona n), dioda

conduce şi prin ea trece un curent semnificativ format din purtători
majoritari (electronii din zona n şi golurile din zona p). Pentru ca dioda să
conducă, este necesar ca potenţialul sursei exterioare să fie mai mare de o
anumită valoare Up (tensiunea de prag), pentru a fi depăşită bariera de
potenţial din zona joncţiunii.
Dacă unei diode i se aplică o tensiune de polarizare inversă, care
depăşeşte valoarea Ustr(tensiunea de străpungere), dioda va conduce din
nou, fenomenul numindu-se străpungere. Acest mod de lucru al diodei nu
este normal, şi poate conduce la distrugerea diodei, dacă nu se limitează
curentul invers cu ajutorul unor rezistenţe exterioare. Cele mai des
folosite diode semiconductoare sunt diodele redresoare ce au caracteristic
2. Explicare – interpretare

comportamentul diferit la tensiuni de polarizare directe şi tensiuni de

polarizare inverse. La tensiuni de polarizare directe, rezistenţa directă este
foarte mică iar la polarizarea inversă rezistenţa inversă este foarte mare.
De aceea, la aplicarea unei tensiuni alternative pe alternanţa pozitivă
dioda va conduce un curent mare (de ordinul A) în timp ce pe alternanţa
negativă se va bloca conducând curenţi foarte mici (de ordinul µA sau
mA) care pot fi neglijaţi. Acest proces de transformare a unui semnal
alternativ într-un semnal continuu poartă numele de redresare.
Aceste diode sunt folosite la construcţia redresoarelor care lucrează cu
semnale mari şi frecvenţe mici, de exemplu 50Hz. Diodele se pot realiza
atât din germaniu cât şi din siliciu. Cele cu siliciu sunt mai avantajoase
faţă de cele cu germaniu, prezentând o tensiune de străpungere mai mare,
o temperatură maximă de lucru mai mare, etc.
Valori orientative ale mărimilor caracteristice diodelor[4]:
 tensiunea de deschidere: 0,2...0,4V la Ge şi 0,5...0,8V la Si.

29 
 
 Dispozitive de automatizare
Ghid practic - Dioda

 căderea de tensiune directă pe diode : 0,1...0,3V la Ge şi

0,6...0,8V la Si, pentru valori mici şi medii ale curenţilor direcţi.
 temperatura de lucru maximă admisă : 85...90°C la Ge şi
200...220°C la Si.
 tensiunea de strapungere Ustr: 50…100V la Ge şi 50...1300V la Si
 curenţi direcţi medii : 0.2...7A la Ge şi 0.2...300A la Si.
Intensitatea maximă a curentului direct şi tensiunea inversă maximă sunt
două mărimi limită care nu trebuie depăşite în timpul funcţionării.
Pentru evidenţierea modului de funcţionare a diodei, se foloseşte
montajul 2.
Se parcurg următoarele etape:
A) Pentru redresorul monoalternanţă:
2. Explicare – interpretare

- se verifică montajul realizat pe machetă,

identificându-se elementele acestuia şi
conexiunile;
- se identifică cu ajutorul multimetrului, anodul
şi catodul diodei;
- se leagă în circuit sursa de tensiune alternativă
la conectorul J1, reglabilă 0..12Vac;
- se conectează osciloscopul la conectorul J2;
- se porneşte sursa de tensiune;
-se vizualizează pe osciloscop forma
semnalului de pe rezistorul R1;
- se reprezintă grafic pe hârtie.
B) Pentru redresorul bialternanţă:
- se verifică montajul realizat pe machetă,
identificându-se elementele acestuia şi conexiunile;

30 
 
 Dispozitive de automatizare
Ghid practic - Dioda

- se leagă în circuit sursa de tensiune alternativă la conectorul J1,

reglabilă 0..12Vac;
- se conectează osciloscopul la conectorul J3;
2. Explicare – interpretare
- se porneşte sursa de tensiune;
- se vizualizează pe osciloscop forma semnalului de pe rezistorul R2 şi
se reprezintă grafic pe hârtie;
- se vizualizează pe osciloscop forma semnalului sursei de tensiune pe
conectorul J1 şi se reprezintă grafic pe hârtie;
- se fac comparaţii şi se trag concluzii.

Bibliografie:
[1] E. Micu, V. Isac, D. L. Micu, V. Salapa, Electrotehnica de la A la
Z, Editura Stiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.
[2] I. Corodeanu, I. Codru, P. Manolescu, C. Buzatu, Electrotehnică
generală, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973.
[3] P. Constantin, V. Buzuloiu, E. Ceangă, V. Neagoe, Electronică
industrială, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980.
[4] T. Dănăilă, N. Reus, V. Boiciu, Dispozitive şi circuite electronice,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1982.
[5] www.didactic.ro/files/13/dioda.ppt - prezentare realizată de
prof.ing. Rădulescu Valeria, Colegiul Tehnic “Alexandru Roman”, Aleşd, jud.
Bihor.
[6] http://staff.etc.tuiasi.ro/ltigaeru/dce/eth.htm - pagina web a dr. ing.
Liviu Ţigăeru.
[7] http://www.ro.wikipedia.org.

31