Prostean Cristi

Eseu Sructurat Modul X

Semiconductoare. Dispozitive semiconductoare

DEF Materialele semiconductoare sunt acele materiale care

din punct de vedere electric prezintă proprietăţi de conducţie
ce pot fi îmbunătăţite prin mijloace tehnologice adecvate
(impurificarea).
În general pentru realizarea componentelor electronice
se utilizează siliciul şi germaniul, materiale cristaline care
din punct de vedere chimic sunt elemente din grupa a 4-a.

Clasificarea Materialelor

După rezistenta :
-Conductoare - rezistenţa foarte mică.
-Semiconductoare – rezistenţa relativ mare.
-Izolatoare – rezsitenta foarte mare.

Tipuri :
Conductoare
Simiconductoare
Izolatoare

●Semiconductoare Omogene/Neomogene.

A. Omogene- au număr de electroni egal cu număr de goluri,

iar golul este o valenţă nesatisfăcută.
B. Neomogene- În tehnica se uitilizeaza semiconductoare
neomogene deoarece acestea se obţin prin impurificare.
●Proprietăţi conductoare mai bune
●Se obţin prin imprificare, care constă în introducearea
în structura semiconductorului omogen a unor elemente din
a 3 -a sau a 5 -a care produc un dezechilibru energetic

XI Electro
 Prostean Cristi
Eseu Sructurat Modul X
Dispozitive semiconductoare ( realizate dintr-o joncţiune pn)
▪Diode semiconductoare
-Diode redresoare
-Diode stabilizatoare
-Diode Varicap
- Dioda cu contact punctiform
-Diode tunnel
▪Diode specifice domeniului : Microunde, Gunn, Pin, Impact
▪Tranzistoare :
a)Bipolare : pnp, npn
b)Unipolare :
-Tec J
-Tec – Mds
-Tec cu pături subţiri
▪Dispozitive multifuncţionale : tiristor, triac,mac, Dioda Schotky

Jonctiune p-n

-este un ansamblu format dintr-un semiconductor de tip ‘’p’’ si unul

de tip ‘’n’’ realizat in acelasi cristal semiconductor.

Echilibru energetic al jonctiuni p-n

-se realizeaza cand id=ic , cei doi curenti vor fii egali intr-un scurt
interval de timp ceea ce insemna ca sa ajuns la echilibru energetic al
jonctiuni p-n .
id-curent de difuzie
ic-curent de camp

Polarizare directa si inversa

Aplicarea unei polarizări directe duce la micşorarea câmpului electric

intern (sensul tensiunii aplicate este contrar sensului câmpului intern
de la echilibru termic). Aceasta duce la la micşorarea curenţilor de
câmp şi mărirea curenţilor de difuzie, rezultând un curent IF nenul.
Micşorarea câmpului electric intern duce la creşterea concentraţiei

XI Electro
 Prostean Cristi
Eseu Sructurat Modul X
purtătorilor mobili de sarcină datorită deplasarii golurilor spre
regiunea n şi a electronilor spre regiunea p (în cantităţi mai mari ca la
echilibru termic). Acest proces se numeşte injecţie de purtători
minoritari. Existenţa unui excedent de concentraţii duce la
preponderenţa fenomenelor de recombinare.Recombinarea
purtătorilor mobili de sarcină are loc atât în regiunile neutr cât şi în
interiorul regiunii de trecere.
Aplicarea unei polarizări inverse măreşte câmpul electric intern.
Curenţii de difuzie se vor micşora în favoarea curenţilor de câmp.
Concentraţiile de electroni şi goluri vor fi mai mici decât la echilibru
termic datorită câmpului electric intern crescut, care extrage golurile
din regiunea n şi electronii din regiunea p. ca urmare vor predomina
fenomenele de generare. Odată generată, perechea electron-gol este
despărţită prin antrenarea de către câmp, a electronului şi golului în
sensuri contrare.Având în vedere cele prezentate mai sus, se poate
generaliza că în ambele regimuri de polarizare curentul prin
joncţiunea pn se datorează atât fenomenelor din regiunea de sarcină
spaţială, cât şi celor din regiunile neutre

polarizare directă pentru care > 0 → > 0 A A U I

polarizare inversă pentru care < 0 → < 0 A A U I
În polarizare directă se fac notaţiile A F I = I şi A F U = U , iar
în
polarizare inversă se notează A R I = − I şi A R U = − U
(directforward,
invers-reverse)

Comportarea Jonctiuni p-n- caracteristica current tensiune

XI Electro
 Prostean Cristi
Eseu Sructurat Modul X

DIODE SEMICONDUCTOARE

Cele mai des folosite diode semiconductoare sunt diode le redresoare .

Ele funcţionează datorita proprietăţii de a se comporta diferit la tensiuni de
polarizare directe şi tensiuni de polarizare inverse.
Astfel la tensiuni de polarizare directe rezistenţa directă este foarte mică iar la
polarizarea inversă rezistenţa inversă este foarte mare.
Datorită acestei proprietăţi ca la aplicarea unei tensiuni alternative ele
funcţionează pe alternanţa pozitivă conducând un curent mare (de ordinul mA sau A).
Pe alternanţa negativă se vor bloca lăsând să treacă curenţi foarte mici de ordinul
mA sau µ A care pot fi neglijaţi.
Acest proces de transformare a unui semnal alternativ într-un semnal continuu
poarta numele de REDRESARE .
Aceste diode sunt folosite la construcţia redresoarelor care lucrează cu semnale
mari şi frecvenţe mici (50Hz )
Se pot realiza atât din germaniu cât şi din siliciu - cele cu siliciu au următoarele
avantaje faţă de cele cu germaniu:
1. Curentul invers este mult mai mic.
2. Tensiunea de străpungere este mult mai mare
3. Temperatura maximă de lucru de 190 grade faţă de 90 grade la germaniu
Dezavantaj- se consideră tensiunea de deschidere puţin mai mare.
Performanţele unei diode redresoare sunt caracteristice prin 2 mărimi limită care
nu trebuie depăşite în timpul funcţionării :
- Intensitatea maximă a curentului direct
- Tensiunea inversă maximă.

DIODA ZENER

Este o diodă stabilizatoare de tensiune. Funcţionarea ei se bazează pe

proprietatea joncţiunii p-n de a avea in regiunea de străpungere o tensiune la borne
constantă într-o gamă largă de variaţie a curentului invers.
Dioda funcţionează intr-un regim de străpungere controlat în care atât curentul
cât şi puterea disipată sunt menţinute la valori pe care dioda le poate suporta în regim
permanent fără să se distrugă.
Dioda zener este construită din siliciu
-când este polarizată direct (+ pe anod şi – pe catod) funcţionează ca o diodă cu
joncţiune.
-când este polarizată invers (- pe anod şi + pe catod) funcţionează în regim de
străpungere.

XI Electro
 Prostean Cristi
Eseu Sructurat Modul X

Funcţionarea diodei zener este caracteristică următoarelor mărimi:1 Tensiunea

de stabilizare ( este tensiunea la care apare regimul de străpungere; poate avea valori
între 4-200 V)
2 Rezistenţa dinamică (este rezistenţa internă a diodei în regiunea de
străpungere) Rd = ∆ U/∆ I
- cu cât rezistenţa dinamică este mai mică cu atât tensiunea diodei este mai
mică.
3 Curentul invers maxim (este valoare maximă a curentului pe care o poate
suporta dioda fără să se deterioreze)
4 Putere maximă disipată (este produsul dintre tensiunea de străpungere şi
curentul invers maxim; are valori cuprinse între 0,2-50 W)
5 Coeficientul de temperatură a tensiunii de stabilizare care reprezintă
variaţia tensiunii de stabilizare pentru o variaţie a temperaturii de 1grad C
Sz = ∆ U/∆ T Uz
- acest coeficient este negativ pentru tensiunea la bornele diodei adică Uz mai
mic de 6V şi pozitiv pentru tensiuni mai mari de 6V.

Dioda cu contact punctiform

Este folosită pentru frecvenţe înalte. Este alcătuită din:

- o capsulă de sticlă străbătută de 2 electrozi metalici. La capătul unui electrod se
găseşte un monocristal de germaniu (semiconductor de tip n). Celălalt electrod se
continuă cu un conductor de wolfram care vine în contact cu monocristalul.
Dacă se trece un impuls de curent scurt dar puternic la contactul dintre
conductori şi monocristal în interiorul acestuia din urmă se formează o regiune de tip p .
Apare astfel o joncţiune de tip p-n de suprafaţă foarte mică, cu o capacitate foarte
mică ( < 1pF )
Datorită acestei joncţiuni dioda funcţionează la frecvenţe foarte înalte. Acest tip
de diodă poate fi folosit ca detector, schimbător de frecvenţă sau ca diodă de comutaţie.

Dioda VARICAP

Sunt diode cu joncţiune care funcţionează în regim de polarizare invers până la

valoarea de străpungere .
Aceste diode utilizează proprietatea joncţiunii p-n de a se comporta ca o
capacitate ce depinde de tensiunea continuă de polarizare inversă (acesta este
capacitatea de barieră).
Această posibilitate de a varia o capacitate într-un circuit prin varierea unei surse
de polarizare este necesară în circuitele de schimbare a frecvenţei. Circuitele de reglaj
automat al frecvenţei precum şi modulaţia frecvenţei.
Diodele varicap au capacităţi de ordinul pF sau zecilor de pF şi se construiesc din
siliciu pentru a avea o rezistenţă internă mai mare în polarizarea inversă.
În acest fel ele pot fi asimilate cu un condensator cu pierderi neglijabile.

XI Electro
 Prostean Cristi
Eseu Sructurat Modul X
DIODA TUNEL

Are o concentraţie mare de impurităţi ducând la micşorarea lăţimi regiunii de

trecere până la (10la-2 microni).
Datorită acestei lăţimi mici o variere de potenţial; apare un fenomen numit
efectul tunel. Datorită acestui efect electronii pot învinge bariera de potenţial chiar
dacă lipseşte energia suplimentară.
Datorită acestui efect apare curentul tunel care se suprapune peste curentul
normal al unei joncţiuni p-n modificând caracteristica curent-tensiune, caracteristică ce
se deosebeşte de cea a unei diode semiconductoare prin:- în regiunea de polarizare
inversă dependenţa curent-tensiune este liniară deci dioda nu prezintă conducţie
unilaterală
- în regiunea polarizării directe pentru valori mici ale tensiunii
caracteristica are formă de „N”.
Această caracteristica arată ca pe o anumită porţiune la creşteri ale tensiunii
corespund mişcări ale curentului.
În acest domeniu dioda prezintă o rezistenţă negativă care de obicei este de
valoarea zecilor de ohmi
Pentru o bună funcţionare este de dorit ca raportul dintre curentul maxim şi
curentul minim să fie cât mai mare.
Dacă se foloseşte material semiconductor, arseniura de galiu acest raport
depăşeşte valoare 15.
Dioda tunel lucrează la puteri mici de ordinul waţilor.
Caracteristica diodei nu depinde de variaţiile de temperatură de aceea ea poate
lucra la frecvenţe foarte înalte de ordinul 10 la a 4 MHz.
Datorită caracteristicii în „N” şi a funcţionării la frecvenţe această diodă este
folosită la realizarea următoarelor circuite:
1. Amplificatoare de frecvenţe foarte înalte
2. Oscilatoare de frecvenţe foarte înalte
3. circuite basculante monostabile, bistabile şi astabile
Dezavantajul diodei tunel este că are numai două borne şi deci nu se poate face
separarea între circuitul de intrare şi cel de ieşire.

Circuit redresor
-Transformă tensiunea alternativă într-o tensiune cvasicontinua (pulsatorie).
Funcţionarea s-a se bazează pe proprietatea diodei de conducţie unilaterală,
adică într-un singur sens.
(A-> C, când este polarizat direct)
Circuite redresoare
a)în funcţie de tensiunea redresată :redresoare monofazate,polifazate (trifazat).
b) faţă de numărul de alternante redresate:
-monoalternanta
-bialternanta (dublă alternanta)
c) faţă de modul de intervenţie asupra tensiunii redresate:
Redresoare recomandate (diode)
Redresoare comandate (tiristoare)

XI Electro
 Prostean Cristi
Eseu Sructurat Modul X
Bibliografie si webografie : caiet modul 10 si http://www.referat.ro

XI Electro