6 Diode Semiconductoare

28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.
ro
  30 MINUTE INSTRUCTOR
BESTCOR
DIODE SEMICONDUCTOARE
Dioda a fost realizata pentru prima data sub forma unui tub de sticla vidat care continea doi
electrozi, anodul si catodul si efectua functia de detectie.
Aplicand intre anod si catod tensiunea pozitiva, electronii se deplaseaza de la catod la anod,
facand sa circule prin dioda un curent electric; schimband polaritatea tensiunii
aplicate,curentul electric inceteaza de a mai exista deoarece intre anod si catod se creeaza un
camp electric care franeaza electronii in miscare obligandu-i sa se intoarca spre catod.
Rezulta asadar ca dioda se comporta ca un element conductor de curent electric atunci cand
intre anod si catod se aplica o tensiune pozitiva si ca un element ce intrerupe un circuit
electric, daca tensiunea este negativa.
Dioda se realizeaza dintr-un semiconductor in mod intentionat, format din doua regiuni
distincte una de alta prin natura impuritatilor. In termeni de specialitate cele doua regiuni sunt
denumite regiunea de tip,”p”-cea care este dopata cu impuritati numita acceptoare si regiunea
de tip,”n”-cea care este dopata cu impuritati numita donoare. Cele doua regiuni formeaza
impreuna o jonctiune, ”pn”. Diodele semiconductoare reprezinta in esenta jonctiuni “pn”.
Fig.1 Simbolul diodei semiconductoare
Diodele sunt folosite in diverse circuite electronice, in diverse regimuri de functionare, in

https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 1/15
28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro
functie de care primeaza diferitii parametrii ai lor.
De aceea au aparut diferite tipuri de diode semiconductoare
Aceste tipuri sunt:
Diode redresoare
Diode stabilizatoare de tensiune (diode Zener)
Diode de impulsuri (diode de comutatie)
Diode detectoare
Diode parametrice (diode Varicap)
Diode tunel
Diode IMPATT
Diode cu baza dubla (tranzistoare unijonctiune)
Diode controlate (tiristoare)
Fotodiode
Diode electroluminescente (LED-uri)
1. Diode redresoare
Diodele redresoare sunt diodele folosite in procesul de redresare.
Redresarea se refera la trecerea directa dintr-o forma de energie electrica in alta, fara a se folosi
ca forma intermediara, energie mecanica.
Diodele redresoare lucreaza intr-un domeniu restrans de frecvente de lucru, in general in jurul
frecventei retelei electrice de. In redresoarele speciale, diodele folosite sunt capabile a redresa
tensiuni alternative cu frecvente pana la 10-20kHz.
Unele redresoare lucreaza la tensiuni si curenti mari care depasesc valorile limita absoluta ale
parametrilor diodelor redresoare, de aceea se obisnuieste ca acestea sa se lege in serie, figura 2.
si (sau) paralel figura 3.
Fig.2 Fig.3
Daca una din diode s-ar bloca mai repede, ea ar putea prelua tensiunea inverse pentru
egalizarea curentilor in timpul conductiei
Parametrii ce caracterizeaza diodele redresoare sunt:

Domeniul frecventelor de lucru.

Curentul maxim admisibil in regim de conductie directa.
Tensiunea inversa maxima admisibila.
Puterea disipata maxima admisibila.
Domeniul temperaturilor de lucru.
Tensiunea pe dioda in conductie directa.
Temperatura maxima admisa a jonctiunii: Ti max (C)
Fig.4 Dioda de putere
In functionarea lor, diodele redresoare sunt supuse la suprasolicitari datorita unor impulsuri de
diferite amplitudini si durate. Diodele admit suprasolicitari pana la o limita determinate de
dimensionarea radiatorului si de marimea suprasolicitarii. In starea de blocare, dioda prezinta
rezistenta electrica maxima la trecerea curentului. Curentul care parcurge dioda pe portiunea
de blocare a caracteristicii -denumit curent invers sau rezidual este foarte mic, dar puternic
dependent de temperatura. Valoarea tensiunii la care se produce cresterea rapida a curentului
invers este determinata tensiunea de avalansa sau strapungere. Diodele redresoare obisnuite
nu suporta intrarea in avalansa nici pentru timp scurt, functionarea lor trebuie limitata numai
pana la tensiunile de blocare maxime recomandate in cataloage.
Daca tensiunea de iesire a redresorului este determinata numai de tensiunea alternativa de la

intrare, redresoarele se numesc necomandate, fiind realizate cu ajutorul diodelor redresoare
(ventile necomandate). Daca valoarea tensiunii redresate se poate modifica cu ajutorul unor
ventile comandabile (tiristoare) redresoarele se numesc comandate.
Cea mai simpla forma de circuit practic de conversie a tensiunii alternative in tensiune
continua folosind diode redresoare este redresorul monoalternanta (figura 5).
Fig.5 Redresor monoalternanta Fig.6 Functionarea sa cu o tensiune de intrare sinusoidala
Diodele redresoare trebuie sa suporte un curent continuu direct si o tensiune inversa. Aceasta
utilizare a ambelor faze ale tensiunii de intrare poate fi realizata fara transformator daca se
folosesc 4 diode redresoare.
Fig.7. Circuit redresor dubla alternanta in punte
2. Diode stabilizatoare de tensiune (diodele Zener)
Diodele stabilizatoare de tensiune (cunoscute si sub numele de ,,diode Zener” sau ,,diode
de strapungere”) sunt diodele care lucreaza in domeniul tensiunilor invers in regiunea de
strapungere I, pentru care curentul prezinta o crestere brusca. La aceste diode regiunea de
strapungere este nedistructiva.
Fig.8 Simbolurile diodei Zener
Parametrii care caracterizeaza diodele stabilizatoare sunt:
Diodele cu strapungere pot fi utilizate ca simple stabilizatoare de tensiune pentru surse. Se stie
ca tensiunea (de la iesire) continua a unui redresor scade cand curentul din sarcina creste.
Aceasta dependenta poate fi prin utilizarea unei diode cu strapungere asa cum se arata in
figura 9.
Fig.9 Diodele cu strapungere sunt de asemenea folosite ca limitatoare de tensiune si

formatoare de semnal precum si circuite de protectii.
3. Diode de impulsuri (diode de comutatie)
Diodele de impulsuri sunt diodele special construite pentru a lucra in regim de

comutatie. Caracteristica unei diode de impulsuri nu se deosebeste cu nimic de caracteristica
generala a unei diode. Diodele semiconductoare in regim de comutatie sunt caracterizate prin:
valoarea statica a rezistentelor in sens direct

valoarea statica a rezistentelor in sens invers
parametrii proceselor tranzitorii de comutatie si anume timpul de comutare directa,
timpul de comutare inverse,
Parametrii cei mai importanti, legati de regimul de comutatie sunt:

Capacitatea jonctiunii la polarizare nula.

Capacitatea jonctiunii in regim de comutatie inverse.
Timpul de comutatie inverse
Sarcina acumulata in regim de comutatie directa.
Diodele de comutatie sunt comutate in direct sau in invers chiar de semnalul care trebuie
,,prelucrat”. Mai exista si ,,diode pentru comutare electronica” care sunt ,,deschise” si ,,inchise”
cu ajutorul unei tensiuni continue, permitand sau nu trecerea semnalului alternativ.
4. Diode detectoare
Diodele detectoare sunt destinate sa lucreze in gama undelor metrice, decimetrice si

chiar centrimetice in scheme de conversie a frecventei si de demodulare a semnalelor de radio
si videofrecventa.
Aceste diode au puteri disipate foarte reduse, iar capacitatile asociate jonctiunii ,,pn” trebuie sa
fie -la asemenea frecvente- foarte mici. Caracteristica curent-tensiune a acestor diode nu se
deosebeste cu nimic de caracteristica diodelor redresoare.
Fig.10 Dioda de inalta frecventa: Ri -rezistenta interna, C – capacitatea jonctiunii, Rs – rezistenta

serie a jonctiunii, Ls– inductanta serie a jonctiunii, Cc – capacitatea intrinseca a diodei.
5. Diode parametrice (diode Varicap).
Diodele parametrice sau Varicap sunt diodele care polarizate invers prezinta o capacitate a
jonctiunii ,,pn” variabila cu parametrul de functionare.
Fig.11 Simbolurile diodei parametrice
Fig.12 Schema echivalenta a diodei parametrice:
Rs -rezistenta serie ehivalenta,
Cc-capacitatea intrinseca a diodei, Ls-inductanta serie echivalenta,
C-capacitatea variabila a jonctiunii.
Capacitatea acestor diode se poate varia comod prin modificarea tensiunii inverse aplicate,Ur .
Variatia capacitatii jonctiunii cu tensiune aplicata Ur, este data de expresia:
unde , pentru cazul jonctiunii ,,pn” abrupte.
Parametrii specifici diodelor parametrice sunt:
Domeniul tensiunilor pentru care dioda are o capacitate variabila

Capacitatea jonctiunii la polarizare nula,
Capacitatea jonctiunii la tensiunea maxima inversa,
Capacitatea intrinseca a diodei,
Inductanta serie echivalenta,
Rezistenta serie echivalenta,
Frecventa de taiere, definita ca frecventa la care factorul de calitate al diodei devine egal cu
unitatea, capacitatea barierei avand valoarea minima corespunzatoare tensiunii inverse
maxime
6. Diode tunel.
La jonctiuni foarte puternic impurificate in ambele regiuni , efectul Zener poate sa apara
la tensiuni inverse foarte mici, inclusiv la polarizarea nula.
Fig.13 Simbolurile diodei tunel
In rezumat dioda tunel este un dispozitiv semiconductor unidirectional de putere mica, extrem
de rapid avand o regiune cu rezistenta negativa. Rezistenta negativa a diodei se obtine intr-un
domeniu foarte larg de temperatura deoarece in regiunea in care apare aceasta rezistenta,
curentul de injectie al purtatorilor poate fi neglijabil fata de curentul de tunel.
P t ii di d i t l
https://elearning.bestcor.ro/course-status/#
t 7/15
Parametrii diodei tunel sunt:
Tensiunea si curentul punctului de maxim ,,de varf” al caracteristicii

Tensiunea si curentul punctului de minim ,,de vale” al caracteristicii.
Rezistenta negative
Excursia de tensiune
Parametrii diodei tunel TR9A realizata din germaniu:
Tensiunea punctului maxim, 45 mV

Curentul punctului maxim , 1mA
Tensiunea punctului minim, 17 OmV
Curentul punctului minim, 0.25 mV
Excurisa de tensiune, 285 mV
Conductanta negative – 9mho
Rezistenta serie 1.2
Capacitatea jonctiunii 25pF
Inductanta serie
7. Diode IMPATT
Lucreaza in regim de strapungere prin avalansa si functionarea lor se bazeaza pe faptul ca la

frecvente din gama 5-100 GHz prezinta o rezistenta dinamica echivalenta negativa.
Circuitul echivalent al unei diode IMPATT, contine o rezistenta dinamica negativa cat si
rezistentele pozitive parazite in serie cu o reactanta .
Fig.14 Circuitul echivalent al diodei IMPATT
Valoarea negativa pe care o are o rezistenta pe o anumita plaja de frecvente din intervalul
amintit permite utilizarea diodelor IMPATT in circuite de generare sau de amplificare a
semnalelor de inalta frecventa.
8. Diode cu baza dubla (tranzistoare unijonctiune)
Diodele cu baza dubla constau dint-o bara de siliciu de tip uniform impurificata, avand
cate un contact ohmic la fiecare capat si o jonctiune la mijloc.
Fig.15 Simbolul diodei cu baza dubla
Cele doua contacte ohmice de la capetele barei se numesc baza 1, B1 si baza 2, B2; iar contactul
corespunzator jonctiunii din centrul barei poarta denumirea de emitor.
Fig.16 Dioda cu baza dubla.
Daca cele 2 baze se leaga intre ele, dispozitivul se comporta ca o dioda obisnuita.
Daca emitorul este plasat chiar in centrul barei, el va fi polarizat la +5 Vfata de B1. cand
tensiunea aplicata emitorului este mai mica de +5V, jonctiunea este polarizata invers.
Caracteristicile electrice ale diodelor cu baza dubla sunt:
Timpii de comutatie directa si inversa fiind de ordinul microsecundelor, dispozitivele se

utilizeaza ca elemente active la oscilatoarele in dinti de fierastrau si multivibratoare.
9. Diodele controlate (tiristoarele)
Diodele controlate sunt structuri cu 3 jonctiuni pn de tip “pnpn” prevazute cu un electrod

de comanda numit grila sau poarta.
Fig.17 Simbolul diodei controlate
Fig.18 Structura diodei controlate
Curentul corespunzator regimului de blocare este curentul unei jonctiuni polarizata invers, in
regimul de conductie, dioda permitand un salt mai mare de curent, urmare a procesului de
multiplicare prin avalansa a purtatorilor de sarcina in regiunea de trecere a colectorului. Pentru
tensiuni mai mici decat Umax , dioda controlata este blocata, iar la tensiunea Umax dioda se
deschide. Curentul de conductie va fi limitat de rezistenta externa.
Cu cel de-al treilea electrod tiristorul I se poate controla doar intrarea in conductie. Blocarea se
face anuland sau inversand tensiunea anodica sau scazand curentul sub valoarea de
automentinere.
Tiristoarele se folosesc in scheme de redresare reglabile (“redresoare comandate”) avand

caracteristici similare cu cele ale tiratroanelor. Exista dispozitive tip tiristor care conduc in
ambele sensuri (bidirectionale) ca raspuns la un semnal de poarta pozitiv sau negativ. Ele se
numesc triacuri.
Tot dispozitive asemantoare tiristorului sunt dispozitivele SUS, SBS, dinisyorul si diacul.
SUS sau comutatoul unilateral: este o dioda controlata miniature avand o poarta anodica.
SBS sau comutatorul bilateral cu siliciu: este o structura formata din doua dispozitive conectate
invers-paralel
Dinistorul cunoscut si sub denuimirea de dioda cu patru straturi sau dioda de comutatie are o
structura asemanatoare cu a tiristorului (), fara electrod de comanda care la depasirea unei
anumite valori a tensiunii directe aplicate intre cei doi electrozi, basculeaza din starea de
blocare in starea de comutatie.
Diacul sau dioda de trigherare este dispozitivul electronic semiconductor folosit in oscilatoarele
de relaxare si in circuitele de comutatie.
10. Fotodiodele
Sunt diode semiconductoare polarizate invers, bazate pe efectul fotoelectric intern. Sunt
construite astfel incat jonctiunea sa poata fi iluminata si curentul invers prin jonctiune
depinde –intre anumite limite- de intensitatea fluxului luminos incident.
Fig.19 Simbolul fotodiodei
Fotodiodele sunt dispozitive optoelectronice, care transforma radiatiile electromagnetice in

energie electrica sau invers. La baza functionarii lor sta efectul fotoelectric.
Efectul fotoelectric este fenomenul care insoteste absortia sau radiatia luminoasa de catre un
corp solid.
Prin fotodiode in lipsa iluminarii trece un curent foarte mic –curentul de saturatie al jonctiunii-
“curent de intuneric”.
Curentul invers al fotodiodei iluminate poarta numele de “curent de iluminare” si are valori
mult mai mari decat ale curentului de intuneric.
Fotodioda poate fi folosita ca celula fotovoltaica, daca lucreaza fara polarizare exterioara.
Principalii parametrii ai unei fotodiode sunt:
Sensibilitatea, S , este raportul dintre valoarea curentului invers si valoarea iluminarii la care
se obtine acest curent.
Tensiunea inversa, Ur, este tensiunea pana la care dispozitivul poate fi utilizat in circuit,
garantandu-se buna lui functionare.
Curentul de intretinere, Id, este indicat de producator la o anumita valoare a tensiunii.
Timpul de crestere, Tr , si de scadere,Tj , reprezinta intervalul temporal in care curentul
variaza.
Sensibilitatea spectrala, s , indica raspunsul fotodiodei la diferite lungimi de unda ale luminii
incidente.
Caracteristica de directivitate a unei fotodiode reprezinta variatia relativitatii a curentului in
functie de unghiul de incidenta a luminii pe suprafata fotosensibila.
Este interesant de prezentat aici fotodioda Schottky, fotodioda P-I-N, fototranzistorul,

convertorul fotoelectric, bateria solara.
Fotodioda Schottky este formata dintr-un strat metallic depus pe suprafata unui
semiconductor, metalul fiind astfel ales incat sa formeze cu semiconductorul un contact
redresor
Fotodioda P-I-N permite lucrul cu frecvente ale semnalului luminos cu doua-trei ordine de
marime mai mare decat in cazul fotodiodelor obisnuite.
Fototranzistorul este tranzistorul la care curentul de colector este comandat prin iluminarea
uneia din regiunile structurii. Fototranzistoarele se folosesc in montaje in care trebuie serizata
doar prezenta sau absenta luminii.
Fototiristorul este tiristorul a carui intrare in conductie se obtine prin iluminarea bazelor
structurii .
Convertorul fotoelectric este convertorul care transforma direct energia luminoasa in energie
electrica. Convertorul fotoelectric se foloseste la masurarea iluminarii in tehnica fotografica, iar
mai multe conectate in serie si in paralel ca baterii solare. Convertorul fotoelectric mai este
cunoscut sub denumirile de fotoelement, convertor fotovoltaic, pila solara.
Bateria solara este bateria formata din convertoare electrice. Ea poate contine zeci de mi de
elemente a caror suprafata nu depasesete cativa , conectate in serie si in paralel. Bateriile solare
de puteri mici , de puteri mari se folosesc in scopuri energetice.
11. Diodele electroluminescente.

Diodele electroluminescente au proprietatea de a emite lumina atunci cand sunt direct

polarizate.
Fig. 20 Simbolul diodei electroluminescente
Ele sunt cunoscute si sub numele de LED-uri.
Diodele electroluminescente se realizeaza din compusi ai galiului (Ga) cu elemente trivalente

sau pentavalente formand GaAs, GaP, GaAsP,etc.
Astazi se realizeaza curent LED-uri emitand lumina de culoare rosie, galbena sau verde.
Parametrii electrici ai diodelor electroluminecente:
Curentul direct maxim IF maxim are valori de ordinul zecilor de mA.

Tensiunea de deschidere a jonctiunii UF, variaza de la pentru diodele electroluminecente ce
emit infrarosu pana la 3V pentru cele ce emit lumina verde.
Tensiunea inversa UR, poate avea valoarea maxima de cativa volti.
Dioda electroluminescente se caracterizeaza prin:
Caracteristica spectrala – exprimand depndenta intensitatii luminii emise de lungimea de

unda a acesteia.
Randamentul de conversie.
Parametrul ce defineste calitatea unui LED este intensitatea radiatiei electromagnetice emise.
Curentul IF care corespunde acestui punct este limitat de o rezistenta electrica R conectata in
serie cu LED-ul. Valoarea acestei rezistente se determina in functie de curentul IF, tensiunile
UF si U cu relatia:
UF – tensiunea direct ape dioda electroluminescenta.
U – tensiunea la bornele sursei de alimentare.
Fig.21 Caracteristica spectrala
Diodele electroluminescente sunt folosite pe scara larga in constructia afisoarelor numerice.
Atasamente " 11


6 Diode Semiconductoare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6 Diode Semiconductoare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

28.01.2023, 11:38 Incepe cursul - Elearning Bestcor.

Fig.1 Simbolul diodei semiconductoare

Diodele sunt folosite in diverse circuite electronice, in diverse regimuri de functionare, in

functie de care primeaza diferitii parametrii ai lor.

De aceea au aparut diferite tipuri de diode semiconductoare

Aceste tipuri sunt:

1. Diode redresoare

Diodele redresoare sunt diodele folosite in procesul de redresare.

Parametrii ce caracterizeaza diodele redresoare sunt:

Domeniul frecventelor de lucru.

Fig.4 Dioda de putere

Daca tensiunea de iesire a redresorului este determinata numai de tensiunea alternativa de la

Fig.5 Redresor monoalternanta Fig.6 Functionarea sa cu o tensiune de intrare sinusoidala

Fig.7. Circuit redresor dubla alternanta in punte

2. Diode stabilizatoare de tensiune (diodele Zener)

Fig.8 Simbolurile diodei Zener

Parametrii care caracterizeaza diodele stabilizatoare sunt:

Fig.9 Diodele cu strapungere sunt de asemenea folosite ca limitatoare de tensiune si

3. Diode de impulsuri (diode de comutatie)

Diodele de impulsuri sunt diodele special construite pentru a lucra in regim de

valoarea statica a rezistentelor in sens direct

Parametrii cei mai importanti, legati de regimul de comutatie sunt:

Capacitatea jonctiunii la polarizare nula.

Diodele detectoare sunt destinate sa lucreze in gama undelor metrice, decimetrice si

Fig.10 Dioda de inalta frecventa: Ri -rezistenta interna, C – capacitatea jonctiunii, Rs – rezistenta

5. Diode parametrice (diode Varicap).

Fig.11 Simbolurile diodei parametrice

Fig.12 Schema echivalenta a diodei parametrice:

Rs -rezistenta serie ehivalenta,

Cc-capacitatea intrinseca a diodei, Ls-inductanta serie echivalenta,

C-capacitatea variabila a jonctiunii.

Variatia capacitatii jonctiunii cu tensiune aplicata Ur, este data de expresia:

unde , pentru cazul jonctiunii ,,pn” abrupte.

Parametrii specifici diodelor parametrice sunt:

Domeniul tensiunilor pentru care dioda are o capacitate variabila

Fig.13 Simbolurile diodei tunel

Tensiunea si curentul punctului de maxim ,,de varf” al caracteristicii

Parametrii diodei tunel TR9A realizata din germaniu:

Tensiunea punctului maxim, 45 mV

Lucreaza in regim de strapungere prin avalansa si functionarea lor se bazeaza pe faptul ca la

Fig.14 Circuitul echivalent al diodei IMPATT

8. Diode cu baza dubla (tranzistoare unijonctiune)

Fig.15 Simbolul diodei cu baza dubla

Fig.16 Dioda cu baza dubla.

Caracteristicile electrice ale diodelor cu baza dubla sunt:

Timpii de comutatie directa si inversa fiind de ordinul microsecundelor, dispozitivele se

9. Diodele controlate (tiristoarele)

Diodele controlate sunt structuri cu 3 jonctiuni pn de tip “pnpn” prevazute cu un electrod

Fig.17 Simbolul diodei controlate

Fig.18 Structura diodei controlate

deschide. Curentul de conductie va fi limitat de rezistenta externa.

Tiristoarele se folosesc in scheme de redresare reglabile (“redresoare comandate”) avand

Fig.19 Simbolul fotodiodei

Fotodiodele sunt dispozitive optoelectronice, care transforma radiatiile electromagnetice in

Principalii parametrii ai unei fotodiode sunt:

Este interesant de prezentat aici fotodioda Schottky, fotodioda P-I-N, fototranzistorul,

11. Diodele electroluminescente.

Diodele electroluminescente au proprietatea de a emite lumina atunci cand sunt direct

Fig. 20 Simbolul diodei electroluminescente

Ele sunt cunoscute si sub numele de LED-uri.

Diodele electroluminescente se realizeaza din compusi ai galiului (Ga) cu elemente trivalente

Curentul direct maxim IF maxim are valori de ordinul zecilor de mA.

Dioda electroluminescente se caracterizeaza prin: