Tema:

TRANSMITEREA INFORMATIILOR PRIN

FIBRE OPTICE

Referat la disciplina: Complemente de fizica

Student: Dumitriu Petru
An I Master Ingineria Cladirilor
 Astazi nu se poate imagina comunicatii de telefonie, transmisii de date, fara
implicarea fibrelor optice sau a satelitilor artificiali. Se poate spune ca pe Pamant
fibrele optice sunt suverane ın timp ce ın spatiu domnesc satelitii asupra
comunicatiilor. Intre cele doua ”regate” exista o relatie de buna vecinatate si
ıntelegere reciproca prin schimburi bilaterale de biti ın folosul ambelor parti.
Avantajele transmisiei de informatii prin fibre optice
1. potential enorm privind banda de transmisie;
2. unda purtatoare de frecventa foarte mare (¼ 1014Hz);
3. pierderi mici de informatii (a . 0, 2dB/km chiar pentru sticla);
4. repetoarele pot fi eliminate;
5. securitate crescuta pentru transmiterea de informatii: nu pot fi aflate datele
transmise fara a afecta semnalul;
6. fibrele optice sunt neutre din punct de vedere electric ceea ce nu mai presupune
utilizarea de antene sau legaturi pentru potentialul de referinta. Deasemenea
neutralitatea electrica conduc la utilizarea cu succes a fibrelor optice ın mediu ostil.

O fibra optica este un ghid de und˘a dielectric cilindric realizat din materiale cu
pierderi mici cum este sticla de siliciu SiO2. Fibra optica are un miez central raza a)
ın care se propaga lumina (Figura 2.1). Miezul este ınconjurat de un strat cu indice
de refractie mai mic decat al miezului (de raza b). ˆIntr-o astfel de fibra optica lumina
poate fi ghidat˘a cu pierderi foarte mici de doar 0, 16dB(¼ 3,6%).

Fig.1 Reprezentarea schematica a unei fibre optice.

Daca diametrul miezului este mic atunci ın fibra optica se poate propaga doar
un singur mod (fibra se va numi fibra optica monomod). Pe masura ce diametrul fibrei
se mareste se pot propaga din ce ın ce mai multe moduri (fibra optica multimod).
Propagarea undelor ın fibrele optice multimod presupune existenta unor
diferente ıntre vitezele de grup ale diferitelor moduri. Acest lucru duce la largirea
pulsurilor dispersia modala pe ma˘sura ce unda traverseaza fibra (efect numit
dispersie modala) ceea ce limiteaza viteza de transmisie a comunicatiilor pe fibra
optica.
Dispersia modala poate fi redusa prin utilizarea fibrelor optice cu gradient de
indice de refractie astfel ıncat are o valoare maxima ın centrul miezului si este
minim la margine (Figura 2).
 Figura 2
(a) Fibră optică multimod cu salt de indice de refracţie; (b) fibră optică monomod; (c)
fibră optică cu gradient de indice de refracţie

Fibre optice cu salt de indice de refractie

Astazi fibrele cu salt de indice de refractie se produc ın geometrii standard

pentru care raportul dintre diametrul miezului si a stratului exterior 2a/2b poate fi:
8/125, 50/125, 62.5/125, 85/125, 100/140 (valorile sunt trecute ın mm). Indicii de
refractie pentru miez n1 si pentru ınvelis n2 au valori apropiate astfel ıncat variaţia
relativă a acestor indici:

Fibrele optice cu salt de indice de refract¸ie sunt realizate din sticla de siliciu
SiO2 de puritate mare si variat¸ia indicelui de refractie se realizeaza prin doparea
sticlei cu Ti, Ge, boron cu diferite concentratii. Astfel: n1 = 1, 44 ÷ 1, 46 functie de
lungimea de unda folosita si Δ = 0, 001 ÷ 0, 002.
Figura 3 : Reflexia totala unei raze in plan meridional

Raze ghidate
Condit¸ia de reflexie total˘a ˆın fibra optica θ > l = sin¡^-1 n1/n2 pentru unghiuri
de incidenta sau q < qc < cos¡^-1 n1/n2 pentru unghiurile complementare. Razele care
se propaga ıntr-un plan meridional (plan care contine axa fibrei) raman incluse ın
acest plan fara schimbarea unghiului de incidenta (Figura 3) si cum n1 ¼ n2 rezult˘a
ca qc are o valoare foarte mica ıncat toate razele ghidate de catre fibra ın plan
meridional sunt aproximativ paraxiale. O raza ınclinata este identificata poate fi
descrisa prin planul de incidenta (paralel cu axa fibrei) care cont¸ine raza si unghiul
pe care ıl face raza cu axa.
Planul de incidenta intersecteaza marginile cilindrice dintre miez si ınvelis sub
un unghi φ cu normala la suprafata de marginire, la o distanta R fata de axa fibrei.
Raza este identificata si de unghiului θ cu axa fibrei. Cand φ≠ 0 (R ≠ 0) raza se
numeste ınclinata spre deosebire de raza meridionala pentru care φ = 0 si R = 0.
O raza ınclinata se reflecta repetat ın planele care fac unghiul f cu suprafata
de separatie miez-ınvelis si urmeaza o traiectorie tip elice restransa ıntr-o patura
cilindrica de raza interna R si externa a (Figura 4). Proiectia traiectoriei ın planul (x-y)
este un poligon regulat, nu neaparat ınchis. Se poate arata ca aceasta raza se
reflecta total daca θ (unghiul format de raza cu axa z este mai mic decat θc.

Fig. 4 Propagarea unei raze ı̂nclinate ı̂ntr-o fibră optică.

Apertura numerica
O raza incidenta patrunde din aer ıntr-o fibra optica sub un unghi θa fata de
normala la planul de incidenta. Se pune problema de a calcula cat de mare trebuie
sa fie unghiul θa astfel ıncat raza refractata sa fie reflectata total ın interiorul fibrei.
Conform legii Snell la suprafat¸a aer-miez:

Am definit astfel apertura numerica a fibrei ca fiind sinusul unghiului de

incidenta maxim pe care ıl poate avea o raza cand patrunde din aer ın miezul fibrei
pentru ca mai apoi sa fie reflectata total (altfel spus, sa fie o raza ghidata de fibra).
Atunci cand diferenta relativa a indicilor de refractie este mica se mai poate
aproxima:

NA

si unghiul θa se mai numeste si unghi de acceptare a fibrei (Figura 5). Aper-

Fig. 5 O undă este ghidată de către fibra optică dacă are un unghi de incidenţă mai mic decât
 θ a (unghiul de acceptare ce determină ı̂n spaţiu un con de acceptare

tura numerică descrie capacitatea fibrei de a ghida lumina. Trebuie menţionat şi
faptul că razele de lumină refractate la capă tul fibrei sunt cuprinse ı̂ntr-un con cu
deschiderea θ a .

Undele ghidate

Vom analiza ı̂n continuare modurile de propagare pentru undele ghidate (un-
dele electromagnetice care satisfac condiţiile de reflexie totală la interfaţa dintre
miez şi ı̂nvelişul exterior al fibrei).

Distribuţiile spaţiale ale câmpului electromagnetic

Ca şi ı̂n cazul modurilor de propagare ı̂ntr-un ghid de undă dielectric rectan-
gular şi ı̂n cazul propagă rii printr-o fibră optică atât intensitatea câmpului electric cât şi
intensitatea (sau inducţia) câmpului magnetic satisfac ecuaţia Helmholtz:

+ =0

unde cu U s-a notat unul din cei doi vectori ai campului electromagnetic si k0 =2p/l0.

Ecuatia este satisfacuta de campul electromagnetic atat ın miezul fibrei (unde

n = n1 pentru r < a) cat si ın ınvelis (ın care n = n2 pentru r > a; se presupune ca raza
ınvelisului b este suficient de mare). In coordonate cilindrice ecuat¸ia Helmholtz se
scrie:

(2.3)

cu U = U(r, ϕ, z) (Figura .6) Vom cauta solutiile ecuatiei de mai sus corespunzatoare
undelor care se propag˘a pe direct¸ia z cu o valoare a constantei de propagare β. Din
acest motiv solutia U o presupunem a fi de tip armonic pe directia z: U α e^-¡jbz;
periodica dupa unghiul φ cu perioada 2π: U α e^-¡jlf cu l ε Z astfel ıncat presupunem ca:

U (r, φ, z) = u(r )e−jlφ e−jβz

 Fig.6 Componentele vectorului intensitate câmp electric ı̂n coordonate
cilindrice.

si introducând această funcţie ı̂n ecuaţia 2.3 rezultă:

(2.5)

Undele sunt ghidate atunci când n2 k0 < β < n 1 k0 şi se definesc mărimile:

(2.6)

(2.7)

cu alte cuvinte, undele sunt ghidate de fibra atunci cand k2T > 0 si g2 > 0 (kT si g
sunt marimi reale). In aceste conditii ecuatia (2.5) se rescrie ın miezul fibrei:

(2.8) (r<a)

si ın ınvelisul miezului:

(2.9)
(r>a)

Ecuatiile (2.8) si (2.9) au ca solutii nebanale si marginite functii de tip Bessel:

(2.10)
unde Jl(x) sunt functiile Bessel de speta I de ordin l; Kl(x) sunt functii Bessel modificate de
ordin l (functii Bessel de speta II).
Functia Jl(x) oscileaza ca un sin sau cos atenuat pentru x >> 1:

2.11

iar Kl(x) descreste exponential cu x pentru x >> 1:

2.12

Fig 7 Functiile Bessel pentru doua moduri de propagare: (a) l = 0 si (b) l = 3.

Cele doua functii sunt reprezentate ın Figura 7 Cei doi parametri kT si g

determina profilul radial al campului electromagnetic. Astfel, o valoare mare pentru
kT ˆınseamna o variatie periodica mai rapida a distributiei campului ın miez, ın timp
ce o valoare mare pentru g determina o scadere mai rapida a campului undei ın
ınvelis. Din definitiile celor doi parametri (2.6) s¸i (2.7) se observa ca suma patratelor
celor doi parametri este o constanta pentru o lungime de unda data:

2.13

Astfel ıncat atunci cand kT creste g scade si campul va patrunde mai adanc ın
ınvelis iar pentru kT > NA * k0 si g2 < 0 si unda ınceteaza sa se propage doar ın
limitele miezului (dispare reflexia totala).