Parametrii optici de bază ai fibrelor sunt:

- diferenţa relativă a indicilor de refracţie ();

- apertura numerică (NA);
- frecvenţa normată (v);
- numărul modelor care se propagă (M);
- diametrul câmpului modei (dcm);
- lungimea de undă critică (cr).
Diferenţa relativă a indicelor de refracţie. Diferenţa relativă a indicelor de refracţie a
miezului şi învelişului fibrei optice se determină cu relaţia
. (2.4)
Apertura numerică. Când lumina este injectată în deschiderea fibrei (vezi fig.2.2), ea este
refractată faţă de normală, creând un unghi maxim de incidenţă, unghiul de acceptanţă.

Fig.2.2. Conul de acceptanţă al fibrei.

Sinusul unghiului de acceptanţă este definit ca apertura numerică (NA) şi este calculat prin
intermediul indicelor de refracţie a celor două materiale implicate:
sin   n 22  n12
. (2.5)
Deschizătura, prin care lumina se introduce în fibră este de fapt tridimensională. Astfel
unchiul de acceptanţă este unghiul conului, numit con de acceptanţă (vezi fig.2.2).
Apertura numerică determină condiţiile de introducere a semnalelor optice şi procesele de
propagare în fibra optică şi se calculează pentru:
- fibrele optice cu profilul indicelui de refracţie în trepte
; (2.6)
- fibrele optice cu profilul indicelui de refracţie gradient

; (2.7)

În fibrele optice cu gradient se foloseşte noţiunea de apertură numerică locală. Valoarea

ei este maximală pe axa fibrei şi egală cu zero la graniţa de separare miez – înveliş.
Frecvenţa normată. Frecvenţa normată determină numărul de mode şi este egală cu
, (2.8)
unde  - lungimea de undă, m
Dacă 0< <2,405 atunci regimul de lucru al fibrei este monomod, iar dacă >>2,405 –
multimod. Cu cât este mai mic diametrul fibrei optice, cu atât mai mic este numărul modelor
care se propagă în ea şi cu atât mai mică este durata impulsurilor optice. Corespunzător se
măreşte coeficientul lărgimii benzii fibrei optice. În aşa mod, fibra optică monomod poate
transmite semnale de bandă largă, în comparaţie cu fibrele multimod.
 Numărul de mode în fibra optică multimod. Numărul total de mode în fibra optică
multimod cu diametrul miezului 2a, dat de apertura numerică la lungimea de undă de lucru  se
determină cu ajutorul frecvenţei normate prin următoarea expresie:

(2.9)

În calcule N poate fi un număr fracţionar, în timp ce numărul modelor în fibră este întreg
şi poate primi valorile de la 1 până la 1000 de mode. În fibra cu profilul indicelui de refracţie
gradient, cu aceleaşi valori ale diametrului miezului, cu indicii de refracţie n1 şi n2 numărul
modelor este de aproximativ 2 ori mai mic decât în fibrele optice cu profilul indicelui de refracţie
în trepte. Numărul modelor (luând în consideraţie toate modele apărute) în cazul fibrelor cu
profilul indicelui de refracţie în trepte se determină cu următoarea expresie:
, (2.10)
unde M – indicele ordinului, care descrie schimbarea profilului indicelui de refracţie.