PARAMETRII FIBRELOR OPTICE

Fibra optică este un ghid de undă de formă cilindrică, format din două straturi concentrice de materiale cu
caracteristici optice diferite şi dintr-un strat exterior protector.

FIBRA OPTICĂ

1 2 3
Miez Învelisul Manta de protecţie
(cămăşa) fibrei

- regiune - înveliş de plastic

centrală a - materialul dielectric care înconjoară
fibrei care care înconjoară miezul, respectiv
ghidează miezul şi prezintă cămaşa, cu rol de
lumina un indice de protecţie împotriva
refracţie mai mic umezelei şi a
decât acesta forţelor exterioare,
- este un strat oferind o bună
mijlociu cu rol de rezistenţă mecanică
acoperire
reflectorizantă, care
reţine prin reflexie
razele de lumină în
miez

Materialul dielectric utilizat pentru obținerea fibrelor optice trebuie să răspundă următoarelor cerințe generale:
■ sе aibă transparență cât mai bună la lungimea de undă a semnalului luminos folosit;
■ sе posede stabilitate chimicе cât mai bună în timp;
■ sе fie ușor prelucrabil în toate fazele procesului tehnologic.
Materialele cu cea mai largă utilizare se pot grupa în trei categorii:
■ bioxid de siliciu pur și amestecuri ale acestuia cu alți oxizi în cantități mici, numiți dopanți;
■ sticle multicompozite;
■ materiale plastice.

Pentru confecţionarea fibrei este necesar ca indicii de refracţie ai cămăşii şi ai miezului să fie diferiţi,
ceea ce se efectuează prin mixarea cu alte materiale. Sticla permite mixarea cu alte materiale în aproape orice
proporţii şi concentraţii. Înseşi aceşti dopanţi, pe lângă schimbarea indicelui de refracţie, pot contribui şi la
schimbarea coeficientului dilatării termice. Dacă miezul şi cămaşa vor avea coeficienţii dilatării termice mult
diferiţi atunci pot apărea fisuri. De aceea, cu scopul majorării indicelui de refracţie, în fibrele optice se
foloseşte amestecul bioxidului de siliciu şi bioxidului de germaniu în proporţie de la 4 % până la 10 %, pe când
utilizarea oxidului de bor B2O3 conduce spre micşorarea indicelui de refracţie. Alţi dopanţi utilizaţi pe scară
largă pentru majorarea indicelui de refracţie sunt oxizii ArO3, P2O5, TiO2, precum şi un şir de alte materiale.

Parametrii geometrici de bază ai fibrelor optice sunt:

– diametrul miezului;
– diametrul învelişului;
– diametrul stratului protector;
– forma eliptică a miezului;
– forma eliptică a învelişului;
– inconcentricitatea miezului şi învelişului.

Fig.2.1. Parametrii neomogenităţilor în fibra optică; a – forma eliptică; b – inconcentricitatea miezului şi

învelişului fibrei optice

Forma eliptică a miezului fibrei optice se calculează ca diferenţa diametrelor maxim şi minim ale
miezului, divizată la diametrul nominal al miezului şi se determină numai pentru fibrele multimod. Forma
eliptică a învelişului se determină atât pentru fibrele multimod, cât şi pentru cele monomod. Forma eliptică a
miezului fibrei optice (fig.2.1 a) se determină cu expresia
d  d min
H m  max , (2.1)
dn
unde Нm–forma eliptică a miezului, %; dmax, dmin– corespunzător sunt diametrul maxim şi minim al miezului,
m; dn –diametrul nominal al miezului, m;
Forma eliptică a învelişului fibrei optice se determină cu relaţia
d  d min
H i  max , (2.2)
dn
unde Нi – forma eliptică a învelişului, %; dmax, dmin – corespunzător sunt diametrele maxim şi minim ale
învelişului, m; dn – diametrul nominal al învelişului, m;
Inconcentricitatea miezului în raport cu învelişul se determină ca distanţa între centrele învelişului şi
miezului fibrei optice (fig.2.1 b) şi se calculează cu expresia
H m / i  Ci  Cm , (2.3)
unde H m / i - inconcentricitatea miezului în raport cu învelişul, m; Cm – coordonata centrului miezului, m; Ci
– coordonata centrului învelişului, m.
Parametrii geometrici sunt standarde pentru diferite tipuri de fibre optice.
 Parametrii
geometrici

Parametrii fibrelor
optice
Parametrii
optici

I. Parametrii geometrici ai fibrelor optice sunt:

a) diametrul miezului - d
b) diametrul învelişului (cămaşei fibrei) - D
c) diametrul exterior al mantalei de
protecţie - Dext
Fig. 3.1.1 Parametrii geometrici ai fibrei optice

II. Parametrii optici ai fibrei:

Nr. Denumirea
crt. parametrului Caracteristici Relaţia de calcul
optic
1 Apertura - reprezintă valoarea sinusului NA= [n12 – n22] ½
numerică unghiului de incidenţă maximă (θ) n1 = indicele de refracţie al
pentru care radiaţia pătrunsă în cilindrului interior
fibră la un capăt al acesteia se n2 = indicele de refracţie al
transmite prin reflexie totală de-a cilindrului reflector
lungul fibrei.
- valoarea caracteristică a aperturii
numerice pentru cablurile optice
este 0, 55
2 Atenuarea - depinde de geometria fibrei, de α= C L0 / λ
puritatea sticlei, de tehnologia L0 = lungimea de coerenţă în fibra
utilizată şi de lungimea de undă a optică
radiaţiei incidente λ = lungimea de undă a radiaţiei
laser
C = constanta geometrică a fibrei
optice
Nr. Denumirea
crt. parametrului Caracteristici Relaţia de calcul
optic
3 Lungimea de - pentru o fibră optică cu λ c = 2πd NA/ 2,405
undă a dimensiuni geometrice şi NA = apertura numerică
radiaţiilor de caracteristici de material cunoscute d = diametrul miezului
lumină utilizate (d, n1, n2), lungimea de undă
critică c se determină în funcţie de
frecvenţa normalizată a fibrei
optice.

Fig.3.1.2 Structura fibrei optice

Fig. 3.1.3 Graficul atenuări funcţie de lungimea de undă

TIPURI DE FIBRĂ OPTICĂ

O fibră optică este un mediu de transmisie de formă cilindrică realizat din materiale
cu pierderi mici. Aproape toate fibrele utilizate în sistemele de comunicaţii optice sunt
făcute din SiO2 topit, de puritate chimică înaltă. Micile variaţii ale indicelui de
refracţie se fac prin adăugarea de materiale de dopare cu mică concentraţie. Fibra
optică este cel mai folosit ghid de undă din zilele noastre cu ajutorul căruia se
Clasificarea fibrelor optice:
1) După materialele dielectrice folosite:

cu miezul şi cămaşa din sticlă

cu miezul din sticlă şi cămaşa

Fibre optice din plastic

cu miezul şi cămaşa din plastic

2) După modul de variaţie al indicelui de refracţie al miezului:

cu index variabil în trepte

Fibre optice
cu indice gradat

3) După modul de trasmitere a radiaţiei luminoase:

monomod

Fibre optice
multimod

Nr. Caracteristici Utilizări

Crt.
1 Fibra optică monomod

 permite propagarea unui singur mod este utilizată pentru aplicaţii cu

 de oscilaţie la o anumită lungime de
undă
 diametrul miezului fibrei monomod
este comparabil cu lungimea de
undă a radiaţiei luminoase favorite
 coeficentul de atenuare este mai
mic în fibrele monomod ceea ce
implică o rată de transmisie a
datelor substanţial mai mare
2 Fibra optică multimod
a) cu salt de indice
Nr. Caracteristici
Crt.
Fibra optică multimod
b) cu indice gradat
 are diametrul miezului mai mare
ceea ce determină existenţa a mai
multor raze reflectate
 diametrul miezului fibrei multimod
este mult mai mare decât lungimea
de undă a radiaţiei
transmisii pe distanţe mari (zeci
de km)
pot lucra simultan multe canale
gigabit, fiecare cu altă lungime
de undă permiţând transmiterea
unei mari cantităţi de informaţii.
Exemple: reţele tefonice, reţele
cablu TV etc.
Utilizări
utilizată pentru aplicaţii cu
transmisii pe distante scurte, de
exemplu în reţelele locale de
date, în retelele de calculatoare,
etc
 prezintă interferenţe necontrolabile,
datorate fluctuaţiilor de temperatură