Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Cuprins:
Introducere. 3
3 Atenuarea.4-5
4 Pierderele de absorbtzie de material.5
4.1Absorbtia intrinsec.5-6
4.2 Absorbtia extrinsec.6-8
4.3Atenuatoare optice variabile cu cel mai mic factor.9
4.4 Imbinarile fibrelor.9-10
4.5 Structuri constructive a conectorilor opticii.10-11
4.6 Cuplaje, imbinari, conectori.11-13
4.7 Radiatia extern 4 .0"diafonia optica .13-14
4.8 Difuzia material.14-15
4.9 Absorbtia materiala in fibra optic .14-16
4.10 Absorbtia materiala in fibra optic .16-17
4.11 Radiatia neinterceptat .17-18
4.12 Fractiunea de impachetare.18
4.13 Diverse atenuri de valoare redus .19-21
4.14 Atenuarea radiatiei la imbinarea fibrelor ofitice .21
5. Concluzia .22
6. Bibliografia.23
INTRODUCERE
-1-
Factorii care afecteaza cel mai mult performanele fibrelor optice ca mediu
de transmisie sunt atenuarea i l imea benzii. Aceste caracteristici de
transmisie au un rol important n procesul de comunicare prin fibrele optice.
Utilizarea pe larg a fibrelor optice a stimulat mult dezvoltarea
comunicaiilor optice prin ghizii de sticl si siliciu curat . Cercetarile ulterioare
privind atenuarii au aratat absorbia cauzat de impuritaile din sticl, stimuland
investigerile i descoperiri n domeniu sticlelor pure pentru comunicaiile prin
fibre optice. n prezent, se folosesc fibre cu pierderi de ordinul a 0,2 dB/km.
Dup cum atenuarea determine distana de transmisie a semnalului,
dispersia limiteaz ltimea benzii fibrei optice. Altfel zis, limiteaz numarul de
biti a informaiei transmise intr-o perioada dat de timp.
I ATENUAREA
-2-
AT(dB)=-10lg P,.
(3.1)
P 1e
unde P; este puterea optice de intrare (transmisa) prin fibra, iar P 1e este
puterea optics la iqirea fibrei (receptionats). Fiecare tip de fibre optice este
caracterizat de un coefficient de atenuare in decibeli pe o unitate de lungime a fibrei
optice (de exemplu dB/km), mesurat la o anumits lungime de unda a luminii
incidente. In domeniul comunicatiilor prin fibre optice se folosqte frecvent
expresia:
(AT )dB L=10 lg P,
(3.2)
Pe
unde (AT)dB este atenuarea semnalului in decibeli pe o unitate de
lungime, iar L este lungimea fibrei optic.Atenuarea semnalelor optice depinde, in
primul rand, de proprietetile proprii ale fibrelor optice, iar in al doilea rand, de
procesele fizice ce au loc la transmiterea luminii. Conform datelor experimentale
reprezentate in figure 3.1 pierderile in fibra din plastic sting valori de 120 - 160
dB/km in diapazonul lungimii de unda de 0,5 = 0,7 m, in fibra multimod aceste
pierderi sting valorile de I _ 8 dB/km in diapazonul 0,75 = 1,2 m, iar in fibra
monomod pierderile sunt minime: 0,1 - 1,2 dB/km in diapazonu10,85 _ 1,75 m
[2,3].
0,01 0,6 0,8
1,0
1,2
1,4
1,6
?, m
2. Absorbtia extrensec
Absorbtia extrinseca in fibrele optice practice, este cauzata de catre
impuritati ce constituie o sursa majora a pierderilor. Adica in acest caz, se mai
spune ca, atenuarea semnalului este determinata de absorbtia extrinseca.
Principalele tipuri de impuritaji in fibrele optice sunt ionii OH i ionii metalelor
de tranzitie. Impuritatile metalice, astfel ca Fe, Cr, Ni, Cu, Co, V, Mn, cauzeaza
absorbtii intensive in regiunea lungimilor de unda utilizate in comunicatiile prin
-6-
-7-
-8-
(2.2)
unde L este lungimea fibrei, in km, aF este atenuarea specifica a fibrei optice
in dB/km, a, si a$ sint atenuarile in cuplajul de intrare si respectiv de iesire din
cablua optic, iar Ni a, sint numarul de cuplaje intermediare ~i respectiv atenuarea
medie in aceste cuplaje~.
6.1 Atenuari in cuplajul de intrare
Exista cinci cornponente principale ale atenuarii unei radiatii incidente in
cuplajul de intrare in fibra optica.
Radiaia neinterceptata reprezinta portiunea - din- puterea sursei ce nu ajunge
la capatul manunchiului de fibrese concentreaza in stratul exterior din borat de
sodiu, care se departeaz n aceasta prima etapa impuritaiiile metalelor de
tranzitie, Fe, Cu etc.care moleculele de borat de sodiu se separa de structura din
silica (Si02)600C, timp de citeva ore, obtinindu-se o stare cristalina bifazica
inbomsilicat de sodiu, este mai intii tratata termic la o temperatura de standard
in forma de bare, . Bara cilindrica, de exemplu dinIn procedeul cusepararea
fazelor se folosesc de regula sticle- opticeporoasa, asemanatoare cu cea a
preformei obtinute prin metode DESV,Inainte de sinterizare. Bara este apoi
impregnata intr-o solutie saturatede exemplu CsN08i si apoi spalata, ob(:inindu-se
o suprafata exterioar a fibrei. In continuare, bara din Si02 este uscata prin
suflare de gazeregiunea exterioaa, saraca in dopant, va constitui in final
nveliul barei din care se va trage In continuare miezul fibrei optice, pe cind
saraca In dopant (Cs) ; dopantul ridica indicele de refractie din interiorull rent!, ca
- 12 -
4 60 80100
d miez (}um)
d m iez ( um 1
unii dau fractiunea de radiatie emisa intr-un con de unghi solid, dat. Aceste
date, impreuna cu caracteristicile opticii de intrare (daca exista) si cu
datele despre fibra sinf utilizate in calculul numeric sau grafic (cu ajutorul nomogramelor, radiaiei interceptate in fibra optica, tinind cont si de
distana dintre sursa si fibr. Ecuatia generala a atenuarilor de acest tip
este data de raportul dintre puterea ce ajunge ia intrarea in fibra, 'Pi, si
puterea emisa de sursa Pe:
rn 10 log
Pi
Pe
13 .Fractiunea de impachetare
In figura 15 se observa capatui unui cablu optic. Se constata ca toata
radiatia incidenta care cade in interiorul sectiunii circulare a acestui manunchi,
dar nu pe suprafata miezurilor fibrelor optice, se pierde. Se defineste, din
acest motiv, drept fractiunede irnbachetare, FI, raportul dintre suprafata totala
a miezurilor fibrelor optice din manunchi si suprafata sectiunii circulare a cablului optic , continuta in interiorul mantalei de protectie a cablului:
(FI ) =Am/Ac,
Fig. 15 - Sectiunea de intrare a unui cablu optic multifilar; radiatia care cade
n afara miiezului fibrei se pierde prin fractiunea de impachetare
unde Am; este suprafata totala a miezuriior fibrelor optice din cablu, iar Ac,
este sectiunea interioarl a cablului optic.Este evident, din aceasta definitie ca
in cazui cind grosimea invelisului este nula, fractiunea de impaehetare (FI) nu
va atinge unitatea, datorita spatiului existent intre fibrele optice. Valoarea
- 19 -
teoretica maxima
in acest caz este 0,91. Pierderile exprimate in decibeli, datorate FI, se
calculeaza cu
14. Diverse atenuri de valoare redus
Aceasta categorie de atenuari include orice atenuare de valoare redusa datorata
lustruirii imperfecte a capatului fibrei optice, ruperilor accidentale de fibre la
capete, absorbtiei in lentilele de intrare, depunerilor superficiale de impuritati pe
capetele fibrelor
permite cuplarea unei puteri mai mari in cablul optic, datorita divergentei
mult mai reduse a fasciculului de radiatie emis de catre dioda, cit si suprafetei
sale mici de emisie. Din acest motiv radiatia emisa de catre o dioda laser
poate fi focalizata in miezul unei singure fibre optice, deci intr-un cablu optic
unifilar, multimod sau unimod, pe cind radiatia emisa de catre o DEL nu poate
fi cuplata decit la un cablu optic multifilar, multimodal. Ca principale metode de
cuplaj la intrare sint de retinut, prin urmare, cuplajul direct, schitat in fig. 16 a,
cuplajul sursei prin intermediul unei lentile confectionate dintr-un segment de
fibra optica cu profil Parabolic (lentila Sc/foc), ca in fig. 16 b, cuplajul prin
intermediul unei lentile sferice sau cilindrice (in cazul unei diode laser cu fascicul
asimetric de emisie), schitat in figura 16 c si, in fine, cuplajul cu dou lentile, una
cilindrica si alta sferica (folosit tot in cazul unei diode laser, din fig. 16 d).
Valorile reprezentative ale atenuarii radiatiei in aceste tipuri de cuplaje
se situeazala 6,5 dB, in cazul cuplarii directe, sau prin intermediul unei lentile
Selfoc si respectiv 4 dB ircazul cuplarii cu doua lentile, ca in figura16., Se
obtin totusi atenuari reduse,sub 2dB, in cazul cuplarii diodelor laser prin
intermediul unor microlentile cilindrice, o metoda practica, eficienta si larg
raspinditain ultimii ani reduce problema cuplajului de intrare la problema
imbinarii a.doua segmentede cablu. In acest caz, fabricantul livreaza sursa de
radiatie gata cuplata si alineata cu un segment de cablu optic cu - lungimea
decitiva centimetri.
Fiecare dintre componentele atenuarii radiatiei in cuplajul de iesire din cablul
optic este asemanatoare cu cele de la intrare.Atenuarea prin apertura numerica la
iesire apare numai in cazul folosirii fotodetectorilor cu lentila, in care caz trebuie
luata in calcul apertura numerica a lentilei. In figura 18 apare o sectiune printr-un
astfel de detector cu lentila sferica plan-convetia.Se observa ca radiatia incidenta
pe lentil in interiorul unui con cu deschidere 0 va fi focalizata pe suprafata
fotosensibila. Orice radiatie ce intr sub un unghi mai mare decit 0 va cadea in
afara detectorului. Deci, un sistem cu lentile n care detectorul este plasat in focarul
lentilei (la o distanta, f, de planul acesteia) are un semiunghi de acceptare maxim,
- 21 -
1 cos
1 cos
P
AN 10 log
- 24 -