Ministerul Educatiei Tineretului si Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Catedra Sisteme Optoelectronice

Lucrare de curs
La disciplina Optoelectronica

Tema:Atenuatoare

Optice

A efectuat studentul
A verificat lector asistent

Chisinau 2007

Dorogan Andrei

1. Cuprins:
2. Introducere.... 3
3. Amplificatorele optice...4-13
3.1 Coeficientul (......)..........................................................................................................8
3.2 Puterea saturatiei......................................................................................................8-10
3.3 Influenta saturatiei (............)...........................................................................................9
3.4 Influenta (..................).................................................................................................11
3.5 Influenta lungimii mediului activ (amplificator)..........................................................11
3.6 Sensibilitatea amplificarii la polarizarea semnalului.12
3.7 Surse de zgomot si diapazonul dynamic...12
3.8 Radiatia amplificata spontan..13
3.9 Semnalul ramas al pompajului...13
3.10 Distorsiunile la interferenta..14
4. Amplificatoare optice semiconductoare.14-22
4.1 Principiul (.)........14
4.2 Tipuri de amplificatoare optice semiconductoare....15-18
4.3 Caracteristicile amplificatoarelor optice ......18
4.3.1 Coeficientul de amplificare.... 19
4.3.2 Nivelul zgomotului si diapazonul dynamic....20
4.4 Amplificatoarele impuls.......20
4.5 Aplicatiile amplificatoarelor optice semiconductoare 20-22
5. Concluzia ...23
6. Bibliografia.....24

INTRODUCERE
Factorii care afecteaza cel mai mult performantele fibrelor optice ca mediu de
transmisie Bunt atenuarea i ltimea benzii. Aceste caracteristici de transmisie au o
importante majora in procesul cercetarii compatibilitetii fibrelor optice in scopuri de
comunicatii.
Delitimea enorma a benzii fibrelor optice a stimulat mult dezvoltarea comunicatiilor
optice prin ghizii de sticla, atenuarea mare e limitat transmisia semnalelor doar la zeci de
metri. Cercetarile ulterioare privind atenuarii au aratat absorbtia cauzata de impuritatile din
sticla, stimuland investigerile asupra sticlelor pure pentru comunicatiile prin fibre optice. In
prezent, se folosesc fibre cu pierderi de ordinul a 0,2 dB/km (I].
Dupe cum atenuarea determine distanta de transmisie a semnalului, dispersia limiteaza
latimea benzii fibrei optice. Altfel zis, limiteaza numarul de biti ai informatiei transmise intro perioada data de timp.
Pentru aprecierea atenuarii si a ltimii benzii, precum i a elaborarilor ulterioare este
necesar de studiat mai detaliat caracteristicile de transmisie ale fibrelor optice. In acest
capitol vom studia mecanismele ce determine atenuarea i dispersia, precum i alte efecte care
au loc pe parcursul propagarii luminii prin fibre optice.

I ATENUAREA
Atenuarea - este fenomenul prin care semnalele electromagnetice i pierd din puterea
initial (cu care au fost transmise in mediu) o data cu creterea distantei. Acest fenomen
spare din cauza faptului ca mediul de transmisie absoarbe o pane din energia semnalelor.
Din acest motiv se impun limitari ale distantei pe care un semnal o poate parcurge fare a
depai un anumit nivel de degradare. Cu cat semnalul este receptionat la o mai mare
distanta fate de surse, cu atat posibilitatea de a fi decodificat corect este mai mica din
cauza atenuarii i a interferentelor.
Atenuarea semnalului este un factor foarte important in procesul proiectsrii sistemului
de comunicatii prin fibre optice, precum i a oricaror altor sisteme de comunicatii. Deoarece
receptoarele necesita ca puterea de intrare a for sa fie mai mare decat un anumit nivel minim,
atunci pierderile de transmisie determine distanta maxima de transmisie pans la care este
necesars restaurarea semnalului. Comunicatiile prin fibre optice au inceput se devins mai
atractive cand aceste pierderi ale fibrei au fost reduse mai jos decat ale conductorilor metalici.
Principalele puncte ale sistemului de comunicatii prin fibre optice unde au loc
pierderile de semnal Bunt conectorii, cuploarele de intrare, imbinarile, precum ~i in inse~i fibra
optics. In capitolul dat vom cerceta doer pierderile din limitele fibrei optice, celelalte le vom
studia in capitolele urmstoare. Atenuarea consts in miqorarea puterii impulsului, care are
loc datorits absorbtiei luminii in fibra optice. Mentionem cs doer impuritatile din sticle
absorb lumina, iar insa4i sticla nu absoarbe lumina la lungimea de unda de operare. Pe cand
variatiile in uniformitatea sticlei cauzeazs doer imprsstierea luminii, care de asemenea, este
dependents de lungimea de unde a luminii. In fibrele optice moderne majoritatea
pierderilor au loc doer datorits imprs~tierii luminii in interiorul fibrei .
Atenuarea semnalului in interiorul fibrei optice se exprims, de obicei, in decibeli (dB).
Este un termen general folosit pentru a descrie scederea puterii optice intre dour puncte, la o
lungime de unda data. Deci atenuarea AT poate fi exprimats prin relatia .
AT(dB)=-10lg P,.

(3.1)

P 1e
unde P; este puterea optice de intrare (transmisa) prin fibra, iar P1e este puterea optics
la iqirea fibrei (receptionats). Fiecare tip de fibre optice este caracterizat de tin coefficient
4

de atenuare in decibeli pe o unitate de lungime a fibrei optice (de exemplu dB/km), mesurat la
o anumits lungime de unda a luminii incidente. In domeniul comunicatiilor prin fibre optice
se folosqte frecvent expresia:
(AT )dB L=10 lg P,

(3.2)

Pe
unde (AT)dB este atenuarea semnalului in decibeli pe o unitate de lungime, iar L este
lungimea fibrei optic.Atenuarea semnalelor optice depinde, in primul rand, de proprietetile
proprii ale fibrelor optice, iar in al doilea rand, de procesele fizice ce au loc la transmiterea
luminii. Conform datelor experimentale reprezentate in figure 3.1 pierderile in fibra din
plastic sting valori de 120 - 160 dB/km in diapazonul lungimii de unda de 0,5 = 0,7 m, in
fibra multimod aceste pierderi sting valorile de I _ 8 dB/km in diapazonul 0,75 = 1,2 m, iar
in fibra monomod pierderile sunt minime: 0,1 - 1,2 dB/km in diapazonu10,85 _ 1,75 m [2,3].
0,01 0,6 0,8

1,0

1,2

1,4

1,6

?, m

Fig. 1. Pierderi de semnale in diferite fibre optice. Realizsrile realer 1 - cu fibre din
plastic; 2- multimod; 3 - cu laser stimulat; 4 - telecomunicatii; 5 - cu laser
stimulat; 6 - telecomunicatii; 7 - monitor cu fibre optice.
Pentru intelegerea problemelor ce tin de proiectarea ~i fabricarea fibrelor optice cu pierderi
joase in domeniul lungimilor de unde de la 0,5 m pans la 1,6 m, vom studia
mecanismele pierderilor in interiorul lor. Atenuarea semnalului in interiorul fibrelor are
loc datorits mecanismelor ca compozitia materialului, metodelor de purificare 5i de
preparare, precum 5i structure ghidului de unde.Pentru fibrele de bioxid de siliciu
mecanismele responsabile de atenuarea semnalului la frecvente joase sunt:
- absorbtia fundamentale de material a sticlei;
- pierderile de tip Rayleigh;
- pierderile datorita impuritatilor; - pierderile de curbura ale ibrei.
Pentru atenuarea semnalului la frecvente inalte mecanismele responsabile sunt:
- dispersia modala ~i
- dispersia spectrala.
5

II. PIERDERILE DE ABSORBTIE DE MATERIAL

Pierderile de absorbtie de material constau in disiparea unei parti a puterii optice a
semnalului transmis prin fibra optica. Aceste pierderi ce au loc datorita compozitiei
materialului, proceselor de reducere pot fi
- intrinseci 5i
- extrinseci.
Absorbtia intrinseca este cauzata in silica de catre rezonan]a. Absorbtia este mai mica decat
0,03 d/km in regiunea lungimilor de unda 1,3 m - 1,6 m.
Absorbtia extrinseca in fibrele din silica este cauzata de astfel de impuritati ca Cu, Ni, Fe,
Mn, Cr etc. in regiunea lungimilor de unda 0,65 m - 1,6 m. Insa in fibrele moderne
principala cauza a absorbtiei extrinseci o constituie ionii OH [3].
Din aceste considerente vom incepe cu caracteristicile principalelor materiale din care se
produc fibrele optice.
1.Absorbtia intrinseca
Sticla pur absoarbe intens lumina in limitele unor regiuni specifice ale lungimii de unda.
Aceasta proprietate a sticlei se numeste absorbtie intrinseca. Ea are doua mecanisme majore
de absorbtie la lungimile de unde optice, care lasa o fereastra de absorbtie intrinseca joasa in
diapazonul lungimilor de unde de la 0,8 m pana la 1,7 m. Absorbtia intrinseca este
foarte mare in regiunea ultravioleta a lungimilor scurte de unda a spectrului
electromagnetic. Aceasta are loc datorita stimularii tranzitiei electronilor in limitele sticlei,
datorita excitarilor cu energii inalte.Atenuarea optica fata de lungimea de unda caracteristica
sticlei pure .
Un alt pic al absorbtiei intrinseci are loc in regiunea infrarosu. Insa picurile sunt intre 7 m
i 12 m, adica sunt departe de regiunea de interes. Pierderile in infraro$u sunt asociate cu
vibratiile legaturilor chimice, astfel ca Si-O. Energia termica face ca atomii sa se mite
constant, astfel legatura Si-O se contractA i se extinde continuu. Aceasta vibratie are o
frecventa de rezonanta in diapazonul infrarosu. Mecanismul dat al pierderilor in infrarou
de asemenea contribuie putin in diapazonul de interes al lungimilor de unda .
6

Se poate trage concluzia ca pierderile intrinseci nu sunt importante in regiunea lungimilor

de unda in care opereaza sistemele de comunicatii prin fibre optice. Insa aceste pierderi
ingreuneaza extinderea sistemelor cu fibre spre regiunea ultravioleta, adica spre lungimi de
unda mai mici.Totui efectele acestor procese de absorbtie intrinseca pot fi minimizate prin
alegerea convenabila a compozitiilor miezului i inveliului optic.
2. Absorbtia extrinseca
Absorbtia extrinseca in fibrele optice practice, este cauzata de catre impuritati ce
constituie o sursa majora a pierderilor. Adica in acest caz, se mai spune ca, atenuarea
semnalului este determinata de absorbtia extrinseca. Principalele tipuri de impuritaji in fibrele
optice sunt ionii OH i ionii metalelor de tranzitie. Impuritatile metalice, astfel ca Fe, Cr,
Ni, Cu, Co, V, Mn, cauzeaza absorbtii intensive in regiunea lungimilor de unda utilizate in
comunicatiile prin fibre optice. Din aceasta cauza concentratiile acestor impuritati nu trebuie
sa intreaca nivelul chiar al unei parti din 10 9 pentru a mentine pierderile sub valoarea dorita .
In prezent, metodele de purificare a bioxidului de siliciu au fost imbunatatite pana la nivelul
cand impuritatile nu mai prezinta dificultati.
Mecanismul pierderilor in metale este determinat de inveliurile electronice exterioare, care
sunt incomplete. Absorbtia luminii cauzeaza trecerea electronilor de pe un nivel electronic mai
jos pe altul mai inalt. Valorile acestor energii de tranzitie corespund fotonilor a caror frecvente
sunt in regiunea comunicatiilor optice.
Practic, este necesar de minimizat principalul tip de impuritate - ionul hidroxil OH, care
este cauzat de prezenta apei. Este extrem de dificil de a elimina apa din fibra optica pe
parcursul fabricarii. Mecanismul pierderilor cauzat de ionii OH are la baza vibratiile de
extindere. Atomii de oxigen i hidrogen vibreaza datorita mi5carii termice, avand frecventa
de rezonanta de 2,73 m. Cu toate ca picul acestei absorbtii este in afara benzii utilizate in
comunicatiile optice, au loc benzi de combinatie a acestor rezonante la lungimile de unda din
diapazonul de la 0,9 m pana la 1,4 m.
Varful de absorbtie reprezentat in figura 3 este la aproximativ 1,4 m i este extins
datorita prezentei ionilor OH. De mentionat ca acest varf este mai inalt decat cel
reprezentat, fiind de pana la 4 dB/km. Pentru atingerea unor atare rezultate este
necesar ca impuritatea OH sa aiba concentratii mai mici de cateva parti la 10 6 parti. In
7

interiorul regiunii cu pierderi intrinseci joase, doar absorbtia ionilor OH dicteaza care
lungimi de unda trebuie ocolite pentru propagarea eficienta a semnalului .
Defectele atomare contribuie de asemenea, la absorbtia fibrei optice. Aceste defecte pot
fi cauzate de iradiatia sticlei cu electroni.

Fig. 3. Spectrul schematic al atenuarii fibrei optice.

Curba reprezentat prin linie continua reprezintA pierderile totale ale fibrei monomod
moderne din sticla care contine cateva procente de Ge02 in miez, iar curba intrerupta de
sus reprezinta fibra multimod moderna cu indicele gradat. Aceste pierderi descresc pana
aproape de 1,3 m, ca apoi sa creasca dupa 1,55 m. Pierderile in fibrele cu continut mare
de bioxid de siliciu sunt de 2,5 dB/km pe kilorad al dozei de radiatie.
Ca rezultat al celor expuse, se poate de separat diapazonul lungimilor de unde utilizate
in comunicatiile prin fibre optice in trei regiuni:
- banda lungimilor de unde scurte;
- banda lungimilor de unde medii si
- banda lungimilor de unde lungi.
Banda lungimilor de unde scurte se afla la aproximativ 0,8 - 0,9 m. Aceasta banda a
fost utilizata pe scara larga in anii 1970 - 1980, datoritautilizArii surselor optice i a
detectorilor ieftini, precum si a atenuarii joase .Banda medie a lungimilor de unde se afla in
apropierea a 1,31 m, care a inceput sa fie utilizatA prin 1985. In zilele noastre aceasta regiune
este atractivA datoritA dispersiei zero a fibrei monomod. Atenuarea este sub valoarea de 0,4
dB/km. Majoritatea sistemelormoderne de comunicatii magistrale functioneaza in aceasta
banda. AT,dB/km

3. Atenuatoare optice variabile cu cel mai mic factor

Prezentate ca cele mai mici dispozitive de tipul lor, atenuatoarele optice variabile cu
cristale lichide PolarTune suporta atenuari si reglari de putere in timp real. Eficace atat in
aplicatii dinamice cat si in cele de tip set-and-forget, dispozitivele usureaza migratia retelelor
optice de la proiectare statica catre o proiectare dinamica si catre sisteme configurabile de la
distanta. Disponibile in modelele de 5 si 12V, dispozitivele au pierderi de insertie sub 0,6dB
si pierderi de polarizare mai mici de 0,1dB pentru un domeniu de atenuare de la 0 la 10 dB si
mai mici de 0,2 dB pentru domeniul de atenuare de la 10 la 20 dB. Dispozitivul functioneaza
cu lungimi de unda de la 1.525 la 1.570nm (banda C) sau de la 1.570 la 1.610nm (banda L).
Dimensiunile carcasei sunt de 12 x 5,5 x 8,3mm pentru dispozitivele de 12 V, iar pentru
dispozitivele de 5V dimensiunile sunt de 27,5mm (cu IDE) sau 20,0mm (cu ASIC) x 5,5 x
8,7mm (cu IDE) sau 8,2 mm (cu ASIC). Chorum Technologies Richardson
4. Imbinarile fibrelor
Imbinarea fibrei optice este o conexiune permanenta cu pierderi joase intre doua fibre
individuale. Proiectarea sistemului inainteaza anumite cerinte fatra de proprietatile optice ale
conexiunilor fibrelor (astfel ca pierderile joase), fapt ce poate fi satisfacut prin utilizarea
anume a imbinarilor fibrelor.
Acestea de asemenea permit repararea fibrelor optice deteriorate pe parcursul instalarii,
tensionarilor, a accidentelor, precum i a rearanjarii retelelor. Insa, cel mai frecvent imbinarile
fibrei se folosesc pe parcursul instalarii legaturilor magistrale prin fibre optice in
locurile unde nu este necesara.
Astfel se obtin urmatoarele reiatii circa aproximartiv plaj datorate nealineerilor dintre
cele doua fre
Daca suprafetele terminale ale fibrei nu sint pe pendiculare pe asa optice, ceea ee se
intimpla --afrecvent la prelncrarea for grin rupere decit la prelucrarea prin sirfuire, apare o
atenuare suplimentar datorita modific:rii unghiului ? cu o cantitate undo y este abaterea
unghiulard cie neperpendicularitate produsa la capatul fibrei, n este indicele de refractie al
fibrei, no indicele de refractie al mediului de separatie. Jaca n = n o atenuarea suplimentara
9

se anuleaza. Pentru un set de valvri reprezentative ale fibrelor cuplate, (7 = 20 m, A,, - 0,2
se obtin atenuari de nealineere de 0,2 dB, fie Jaca d = 1.5 ;em, fie dace n = G,5 dace sau
s ---= 7 am.)De fapt aceste nealineeri sent greu de evitat practic intr-un cuplaj optic; aceasta
explica limpede ce probleme deosebite se ridica la executia unui cuplaj on atenuare redusa,
in special in cnplajele demontabile, in comparatie on imbinarile permanente, deoarece o
actionare repetata poate introduce atenuari de valori diferite.
5. Structuri constructive a conectorilor opticii
Constructia conectorilor optici, folositi in cuplarca unor manuncniuri de fibre optice (cu
diametrul mare, de peste 0.5 mm) nu a-r dicat pine acum probleme deosebite intrucit
tolerantele mecanice impuse unor astfel de conectnri, de ordinul zecin:ilor de milimetru, s- ,
obtineau u<or prin tehnologia folosita in realizarca conectorilor electrici traditicnali (BNC, TNC,
SMA). Trebuia numai sa se evite frecarea capeteior fibrelor ce se cupleaza, asigurindu-se totusi
o distanta sufficient de mica intro acestea, astfel ca pierderile prin difractie i nealineere sa se
incadreze in valoarea admisa, de circa 0,2 dB. Pentru un manunchi de fibre cu diametrul de
1 mm o separatie de 100 um dintre capetele color doua cabluri asigura toleranta permisa.
Pierderile totale in acesti cuplori standard se incadreaza de regula intro 2,5 si 3,5 dB. Se
poate vedea un capat de cablu optic, fixat cu ajutorul unei rasini siliconice intr-un conectorstecar clasic, tip SMA, folosit de regula la cuplarea cablurilor coaxiale de diametru mic.
Alaturi de cablul optic se prezinta un':fotodetector fixat in conectoruY-prize corespnryra`tor
SMA, prin interinediul caruia se poate cupla cu Cablul optic.
mbinarea permanenta sau demontabila a-fibrelor optice individuale este mult mai greu
de realizat, tinind seamy de tolerantele micepermise in cuplaj. Cu toate acestea se realizeaza
curent imbinari cu atenuari sub 0,5 dB.Polisterul mentine stabilitatea dimensionala a cablului,
avind o temperatura de topire mai ridicata decit polietilenul. Polietilenul este in schimb
usor de prelucrat termic si la o anumita temperatura si presiune se poate mula in jurul fiecarei
fibre optice, ca in figura.Rezistenta mecanica a acestei panglici optice, numite LAIVIFIR,
depinde de numarul de fibre optice; ea creste odata cu acest numar.

10

Fig.5 Structura plat band de cablu optic de tip LANDFIR

a)Cablu realizat pe acest fir
Proprietatile sale optice depind in principal de valoarea raportului tJd, in care r
este distanta dintre centrii fibrelor si d diametrul acestora; ele scad cu cresterea acestui
raport. Daca t/d < 1,3 iar A N = 0,15, pierderile suplime.aare de radiatie introduse de acest
tip de structura se mentin sub 2 dB/km.
Cu o banda din fibre optice ca cea din figura 5 se pot confectiona usor cabluri optice de
mare rezistenta folosite in legaturile telefonice la distanta. S-a realizat astfel o legatura
subterana pe cablu optic cu atenuarea sub 10 dB/km, pe distanta de peste 1 km. Cablul optic
putea suporta o greutate de 2,4 tone pe metru (lungime) i o forta de tensio nare de 400 kgf,
la o raza minima de curbura de 30 cm. Elementul optic util in constituia o platbanda din cel
mutt 12 fibre optice infasurate elicoidal in jurul unei bare din plastic, in interiorul unui-sant
din aceasta banda, asa cum se observa in figura 2.18 b. Raza minima de infasurare era de cel
putin de 7,5 cm; inalj=imea minima a;Rktbenzii a fost de 6 mm. Acest ansamblu era
antrodus intr-un tub d alummitxcu diametrul de 1,9 cm, acoperit cu ' a camasak inferna
dir~~olieti,len. Peste aceasta camasa s-a bobinat o alta cama,5a din fir de o jel, acopen
in final cu o camaa externa, tot din"polie01en. Diametrul Aterior-al cablulu
6. Cuplaje, imbinari, conectori
Atenuari in cuplajele unui sistem de comunicatii prin fibre optice
Asa cum s-a mentionat la inceputul lucrarii, intr-un sistem de comunicatii prin fibre
optice exista trei tipuri deosebite de cuplaje in care pot aparea atenuari suplimentare ale
radiatiei: cuplajul de intrare, dintre sursa de radiatie (o dioda luminescenta sau o dioda laser)
si cablul optic, cup{aje intermediare intre diverse segmente de cablu optic, numite de regula
11

imbinari si in sfirsit cuplajul de iesire, dintre cablul optic i fotodetectorul receptor.

'

In aceste puncte de cuplaj radiatia sufera atenuari caracterizate de relatia generala:

unde Pi este puterea radiatiei la intrarea in cuplaj, iar P 2 este puterea radiatiei luminoase la
iesirea din cuplaj. Atenuarea totala a radiatiei in canalul optic de comunicatii se va calcula
atunci cu relatia generala:
a 1' - aF 1 al + aE + N - ac

(2.2)

unde L este lungimea fibrei, in km, aF este atenuarea specifica a fibrei optice in dB/km, a,
si a$ sint atenuarile in cuplajul de intrare si respectiv de iesire din cablua optic, iar Ni a, sint
numarul de cuplaje intermediare ~i respectiv atenuarea medie in aceste cuplaje~.
6.1 Atennari in cuplajul de intrare
Exista cinci cornponente principale ale atenuarii unei radiatii incidente in cuplajul de
intrare in fibra optica. Ele sint reprezentate in figura 6

.
Fig.6 Principalele componente ale atenurii ra,diatie%;
Fn cuplajul de intrare in cablul optic
Radiaia neinterceptata reprezinta portiunea - din- puterea sursei ce nu ajunge la capatul
manunchiului de fibrese concentreaza in stratul exterior din borat de sodiu, care se departeaz
n aceasta prima etapa impuritaiiile metalelor de tranzitie, Fe, Cu etc. care moleculele de
borat de sodiu se separa de structura din silica (Si 02)600C, timp de citeva ore, obtininduse o stare cristalina bifazica inbomsilicat de sodiu, este mai intii tratata termic la o
temperatura destandard in forma de bare, . Bara cilindrica, de exemplu dinIn procedeul
cusepararea fazelor se folosesc de regula sticle- opticeporoasa, asemanatoare cu cea a
preformei obtinute prin metode DESV,Inainte de sinterizare. Bara este apoi impregnata
intr-o solutie saturatede exemplu CsN08i si apoi spalata, ob(:inindu-se o suprafata
exterioar a fibrei. In continuare, bara din Si02 este uscata prin suflare de gazeregiunea
exterioaa, saraca in dopant, va constitui in final nveliul barei din care se va trage In
continuare miezul fibrei optice, pe cind saraca In dopant (Cs) ; dopantul ridica indicele de
12

refractie din interiorull rent!, ca In tehnologia DCSV. In final, fibra optica este trasa la
tempeinerte si sinterizata termic, obtinndu-se un lingou de silica transparent si de
dimensiunile mici ale preformei oblinute.dopant.deanare, puritate chimice, de numrul
mare de etape ale proceavantaje. Caracteristicile principale ale procedeului sunt dotate n
numeroase Iaboratoare ; s-a trecut deja la o produc{ie limi ratura ridieati prin- tehnica
cunoscuta. Metoda expusa aici este in stu descreste, in general, cu cre*terea lungimii de
unda. Din aceasta cauza un lucru important il constituie alegerea lungimii de unda de
lucru a fibrei optice. Exista doua regiuni spectrale in care-fibrele optice actuale

Fig.7 Atenuare redusa, asa cum se poate vedea

Ele corespund domeniilor spectrale de emisie ale diodelor laser GaAs-GaAIAs, intre
800-900 nm i laserilor semiconductori cu InGaAsP, pentru X = 1100 ... 1300 nm. Lucrind cu surse laser care emit radiatie apropiata de ultraviolet (sub 500 nm) atenuarea crete mult ca
urmare a difuziei Rayleigh ,i absorbiriei in ultraviolet,
Lucrind cu radiatie in infrarosul apropiat,incidicele de absorbie cu maximul de 2700 .
nm. Intre 700 si00 nm, o crestere a atenuarii peste 2 dB/km se datoreste numai asorbtiei in
ionii OH. Eliminarea moleculelor reziduale de apa duc la scaderea absprbtiei si difuziei
diametrul miezului de 1,18 m si un indice diferenta 0= 0,001 (daca lungimea de unda a
radiatiei incidente este ~= 0,63 ~tm) se obtin coefi
cientii Ci z 10 4; C2 -_ 100,
80100 10
d miez (}um)

4 60 80100
d m iez ( um 1

Variatia raportului dintre diametrul inveli~ului curbur5. si a cimpului in diametrul miezului

unei fibre optice pentrn diferite .
Pentru o curba de raza R=0,18 m rezulta x, = 8,68 dB/km. DubJfnd raza de curbura;a; descreste de 6,5 10' ori, ceea ce face atenuarea practic neglijabiia:
13

In concluzie, pentru A > 0,001, atenuarile induse de curbarea fibrelor optice sint
neglijabile, atunci cind raza de curbura depasqte 1 cm, (1.33].
7. Radiatia extern 4 .0"diafonia optica
In procesul de propagare IrTadiatiei printr-o fibra optica o parte a radiatiei se propaga
in inveli n acelasi timp, o parte fnsemnata a radiatiei difuzate in miez este cantata de
inveli unde sufera efecte de pentru rare trebuie luate in consideratie atenuare. Acesta este
motivul, atit atenuarile radiatici in invelis`, cit i pierderile de radiatie in exteriorul fibrei
optice.Pierderile externe de radiatie se i'educ prin depunerea pe suprafata fibrei optice a
unui strat subtiie alisorbailt, antireflex. Acest lucru va produce atenuarea prin absnrbtie a
unei ;iarti a radiatiei, dar va impiedica difuzia radiatiei in exterior i dia#om>le, optice cu
alte fibre optic e alaturate.ca se pot redire . ~' stfel la minimum, diafoniile
Se va propaga 3n nvelis. Totusi, pentru reducerea optic introduse de radiatia ce se
cerea pierderilor prin absorbtia supbiilend era datorate depunerii absorbtiei corespunzatoare
grosimii bandei ce se prefera; in general o dimensloflare fnvelisului.

Fig.9 Variaia raportului dintre nveli i radiaia de curbur a cmpului n fibra optic
Astfel, pentru fibrele nMi.ttfMod, fn figura 9 se dau indicatii cantitative asupra alegerii'
raportului F dmtre diametrul 19 .astfel, curbele de variatie a diametrilor pentru dnua valori
ale lungimii de unda a radiatiei ineidente, X= 1060 nm si X = 900 nm. Criterjul de alegere
al diametrului fnvelisului cere ca. 90% din radiatia incidenta sa aiba pierderi externe ai.mici
de 1 dB/km, ca urmare a absorbtiei sau difuziei radialiei in invelis.
De exemplu, pentru un diametru al in~elisului de 100 ~m si 0= 0,02, din fig. 1.34 se
14

gase~te pentru X = 900m nm un raport al diametrilor, d/2d = 1,33, din care rezulta
grosimea invelisului 12 li~ si diametrul iniezului, 2a, de 75 m.
In final, trebiiie mentionat ca pot aparea atenuari ale radiatiei in invelis, produse de
:diferenta dintre coeficientii de atenuare prin absorbtie. Se tie ca nu s~ pot obtine indici de
refractie diferiti, intre inveli i miez, decft printr-o compozitie diferita a materialului
dielectric. De aceea defineste un coeficient echivalent de atenuaye al fibrei optice:unde am si
a; sint coeficientii de atenuare ai miezului, respectiv al invelisului, AN este apertura
numerica, a este raza miezului si k este numarul de unda al radiatiei incidente,
Deoarece' fn mare parte radiatia se propaga prin ,miezul fibrei optice, atenuarea totala a
- ionul Cu2 cu conccntratia 2,5 X 10-9 (cm--3), prcduce aceea ;i atenuare ;
- ionul Fe2t cu concentratia 1 X 10-e (cm 3), produce aceeasi atenuare ;
- ionul Cr3+ cu concentratia I X 10' 9 (cm 3), produce aceeasi atenuare.
Pentru a area o atenuare redusa a radiatici laser incidente este deci necesara o mare
puritate a sticlei optice. Au fost realizate, de exemplum fibre optice unimod cu atenuari prin
absorbtie de numai 0,3 ... 0,5 dT3f Lm.
8. Difuzia material
Radiatia laser sufera intr-o fibra optica diverse procese de difuzie pasn'a sau activa
incluzind difuzia Rayleigh, difuzia 117ie, difuzia Rarnata stin-n--lata si difuzia Brillouin
stimulata.Difuzia Rayleigh este prezenta in toate tipurile de fibre optice.Coeficicntul de
atenuare prin difuzie Rayleigh nu depinde de intensi tatea cimpului de radiatie incident. Ea
poate fi produsa de difercnte de cempozitie si densitate, de separatii de faza etc. coeficientul
de atenuare prin difuzie Rayleigh variaza proportio nal cu ;. 0 sticla optica buna duce la
atenuari prin difuzie Radiatiei h mai mici de 0,9 dB/km, pentru lungimea de unda de 1 m.
Difuzia Rayleigh apare atit in miez, cit si in invelisul fibrei o)-L:ce,
9.Consideratii practice asupra atenuarii si radiatiei in fibrele optice
S-a vzut ca atenuarea radiaiiei laser in fibrele optiee se explica fn principal prin,
fenomenele de absorbjie si difuzie. Absoikia se datoiFeste ionilor de impuritati prezenti.m
15

materialul fibrei optice, constind l din ioni metalici si=ioni: OH-. Procedeele actuale.-de
fabriuatie a stictei ,optice permit reducerea continutului de impuritaii metaltCe din fibra
optica. Atenuarea prin difuzie este ndeosebi consecinta fluctuaiilor teimice si
neomogemtatilor de constructie si de material al fibrei optice. Difuzia este dependenta de
lungimea de unda a radiatiei incidente si necesita puteri de radialie incidente ridicate,
aceste efecte nelineare introduc o limitare superioara a niyelului de putere al
fasciculului laser incident.Orice fibra optica va,radia in exterior;daca nu este rectilinie.
Deoarece cimpul electric. din inveliose extinde spre valori mari ale lui x, aceasta
implica o arestere a vitezei de grup a undelor ,electromagnetice pe direclia de propagare,
unde Cl si C2 sint constante independente de raza de curburA. Distribulia exppneut.14A a:
coefieieutul4 de atenuare ; Schema practic: ca poate lua valori extrem de diferite pentru
varilii. mici ale razei de curbura R. De exemplu, considerind o fibra optica subti:re, cu In
figura 1.30 se observa cuiba cunoscuta ; pentru la = 0, x=Dp dispersia este minima si creste
rapid daca diferenta ja- aoD; se mare;. Pentru profilurile cu depresiune, valoarea lui a nu
mai cste atit de

Fig.10 Creterea total n fibra optic gradat

critica, de;i <-a creste in valoare absoluta. Punctul de dispersie minima, ,V,cind h creste.
Acest lucru poate fi explicat fizic prin faptul ca mcciurile de ordin mic, care se propaga in
apropierea axei fibrei, sint afectate puternic de depresiune,,iar timpul de propagare de
grup scade cind h creste, deoarece -, 9 este direct proportional cu n. :4Sodurile de ordin
ridicat care se propaga pe raze mai mari vor fi afectate prin cresterea razei depresiunii. Din
exanunarea raspunsului in impuls rezulta consideratii asupra prezentei si caracteristicilor
depresiunii mdicelui de refractie. S-a constatat ca prezenta acesteia medifica indeosebi
16

frontul anterior, crqterea lui h ducind la marirea acestuia.

10. Mecanismul de atenuare a radiaiei in fibra optic
Un fascicul de radiaie laser care se propag printr-o fibr optic sufera o atenuare
datorita in general fenomenelor de absorbie, difuzie i difuzie stimulat. Alte fenomene de
atenuare sunt specifice fibrei optice, ca de exemplu difuzia in nveli i efectul de radiaie
dintr-o serie de factori ca imperfectiunile macroscopice ale materialului dielectric
aparute in timpul tragerii fibrelor optice si fabricarii cablurilor optice dintr-un manunchi
de astfel de fibre, neregularitatile fibrei la suprafata dintre miez si invelis, grosimea
insuficienta a invelisului, microdeformari ale sectiunii fibrei, mici, dar numeroase, intro
duse in timpul cablarii, cuplari imperfecte intre fibre etc. pot produce atenua.ri
uplimentare si trebuie evitati cit mai mult posibil. Atenuarea radiatiei laser in fibra optica
este data indeosebi de:
- absorbtia materiala in fibra optica ;
- difuzia materlala ;
- difuzia geometrica a ghidului de unda ;
- radiatia de curbura a fibrei optice ;
- radiaiia externa si diafonia cptica.
11. Absorbtia materiala in fibra optic
Absorblia materiala este principalul fenomen de atenuare a radiatiei laser in fibrele
optice. Aceasta se produce datorita benzilor de absorbtie ale ionilor de impuritati existenti in
fibra optic. Astfel, in sticla_optica sau cuartul din care este confectionata fibra optica se
gasesc numerosi Ioni metalici care au benzi de absorbtie in domeniul spectral 500-1000 nm!.
In figura 11 se pot vedea aceste berizi pentru ionii Cr 3+, Cu2+ i 1,e2+. Se observa ca
intensitatea de absorbtie a acestor benzi depinde coninutul in impuritaile fibrei optice.
Totodata, numarul de electroni de valen al ionilor metalici inlfluenteaza lungimea de
unda maxim de absorbtie, ca si forma benzii de absorbtie a radiatiei incidente. De
exemplu, Crs+ produce un maxim de absorbtie la o lungime de unda. a radiatiei incidente
de 700 nm. Prin urmare, procesul de fabricatie al sticlei optice poate influenta mult
17

atenuarea prin obsorbie a radiatiei transmise prin fibra (M Q9 nA(Wn) optica. 0 absorbtie
puternic de consecinta a ionilor OH-, produi,de incluzlunlle Cu ,- Fig. 12 - Atenuarea prin
vapori de absorbtie,unor ioni in sticla Optice se poate.:vedea tot in figtu2tt`;1c32,; : unde - -doua
virfuri de absorbtie pentru X- 950 nm; yi X = 720 nm, dar are, maximul de absorbie la 2,7
m.Curhele de absorbtie din figtira 12 sint ridicate cu concentraiile ?0nice date mai jos, r-ionul
, OH- cu concentraia 1,25 X 10-6 (cm 3).

Fig 12 Cadere pe suprafata inactiva

Aceasta corespunde unei atenuari numite de imbackeiczre. Puterea care ajunge totusi in
acea activa c, (miezul) estc supusa unei atenuari suplimeritre ci datorita unghiului de
acceptare limitat al fibrei optice, cu alte aperte a atenurii nerice a acesteia. De asernenea,
o parte din aceasta mprstiere (care este acceptata teoretic de fibra) se pierde prin
reflexii r1 canel la suprafaa: de separatie miez/aer (mediul ambiant). Exista o serie care
produc atenuari suplimentare, de valoare Mica, care totusi tinde la crearea randamentul
cuplajului,dintre care se tlntesc lustruirea imperfecta a capetelor fibrei si ruperea unor capete.
Aceste componente sint grupate toate in categoria diverselor atenuari de valoare rednsa.
12. Radiatia neinterceptat
Radiatia incident care nu cade pe capatul manulichiului de fibre optice este
evident pierduta. Figura 13 prezinta schematic situatia in care spotul produs este sursa
in planul de intrare in fihra este mai mare decit sectiun<<< cablului optic.

18

dbdd miirimea spotului de

-lectroluminiscentb

iluminare in planul

( D E L)

terminal al cablului

Fig13 - Pierderi prin radiatie neinterceptata in sectiunea de intrare a cablului optic

Daca intensitatea radiatiei este aceeasi pe toata suprafata ilumi nata, atunci raportul
dintre suprafata manunchiuiui de fibre si suprafaa iluminat de catre sursa va da
fractiunea din putere interceptata de cablului optic. Din pacate, intensitatea radiatiei
nu este de regula aceeasi pe toata suprafata spotului (distributie neuniforma) iar
atenuarea prin neinterceptare este mai greu de calculat. Toti producatorii de surse optice
dau de regula si caracteristica de radiatie a acestor surse (numite, caracteristic
unglatiular de radiatie), iar unii dau fractiunea de radiatie emisa intr-un con de unghi
solid, dat. Aceste date, impreuna cu caracteristicile opticii de intrare (daca exista) si
cu datele despre fibra sinf utilizate in calculul numeric sau grafic (cu ajutorul nomogramelor, radiaiei interceptate in fibra optica, tinind cont si de distana dintre
sursa si fibr. Ecuatia generala a atenuarilor de acest tip este data de raportul dintre
puterea ce ajunge ia intrarea in fibra, 'Pi, si puterea emisa de sursa Pe:
rn 10 log

Pi
Pe

13 .Fractiunea de impachetare
In figura 15 se observa capatui unui cablu optic. Se constata ca toata radiatia incidenta
care cade in interiorul sectiunii circulare a acestui manunchi, dar nu pe suprafata
miezurilor fibrelor optice, se pierde. Se defineste, din acest motiv, drept fractiunede
irnbachetare, FI, raportul dintre suprafata totala a miezurilor fibrelor optice din
manunchi si suprafata sectiunii circulare a cablului optic , continuta in interiorul mantalei de
protectie a cablului:
19

(FI ) =Am/Ac,

Fig. 15 - Sectiunea de intrare a unui cablu optic multifilar; radiatia care cade
n afara miiezului fibrei se pierde prin fractiunea de impachetare
unde Am; este suprafata totala a miezuriior fibrelor optice din cablu, iar Ac, este
sectiunea interioarl a cablului optic.Este evident, din aceasta definitie ca in cazui cind
grosimea invelisului este nula, fractiunea de impaehetare (FI) nu va atinge unitatea,
datorita spatiului existent intre fibrele optice. Valoarea teoretica maxima
in acest caz este 0,91. Pierderile exprimate in decibeli, datorate FI, se calculeaza cu
14. Diverse atenuri de valoare redus
Aceasta categorie de atenuari include orice atenuare de valoare redusa datorata lustruirii
imperfecte a capatului fibrei optice, ruperilor accidentale de fibre la capete, absorbtiei in
lentilele de intrare, depunerilor superficiale de impuritati pe capetele fibrelor abaterilor de
alineere. Primele doua tipuri de atenuare sint incluse de regula in atenuarea specific de
transmisie a fibrei optice, mentionat de catre fabricant in datele de catalog ale fibrei, in
cazul cind tenninalele cablului optic format dintr-un manunchi de fibre optice sint
montate de catre acesta. Daca aceste terminale sint montate de catre utilizator, trebuie sa se
tina seama de atenuarile datorate unor ruperi accidentale de -capete ale fibrelor si lustruirea
imperfecta, la acelasi nivel a intregului manunchi. Absorbtiile in lentile sint principiu in
putin importante, cu exceptia cazului lentilelor din material epoxidic care distorsioneaza in
cazul unei lipiri sau montari defectuoase in sistemul lor de prindere.
De aceea, proiectantul de sistem trebuie sa includa in calcul o mica aternuare
suplimentara. Exista, de asemenea, posibilitatea aparitiei unor

depuneri de impuritati,

umezeala pe capetele fibrelor in anumite medii ambiante ceea ce poate provoca atenuari
suplimentare, deoarece orice tip de cuplaj implica o alineere mecanica cu un dispozitiv de.
20

precizie, a1e- carui tolerante sint inerente, trebuie-inclusa in calcul si o atenuare (de valoare
redus)datorat nealinierei.n finalul acestui paragraf, se poate conchide ca valoarea
atenuari din cuplajul de intrare depinde atit de caracteristicile cablului optic utilizat, cit
si de sursa de radiatie aleasa. Alegerea sursei, DEL sau dioda laser, influenteaza, in mare
masura valoarea puterii optice cuplate in fibra i este factorul determinat in orice sistem de
comunicatii prin fibre optice. Luind, de exemplu, o dioda emittoare de lumina si o
diodi laser cu puteri de emisie identice, dioda laser va permite cuplarea unei puteri mai mari
in cablul optic, datorita divergentei mult mai reduse a fasciculului de radiatie emis de
catre dioda, cit si suprafetei sale mici de emisie. Din acest motiv radiatia emisa de catre
o dioda laser poate fi focalizata in miezul unei singure fibre optice, deci intr-un cablu optic
unifilar, multimod sau unimod, pe cind radiatia emisa de catre o DEL nu poate fi cuplata
decit la un cablu optic multifilar, multimodal. Ca principale metode de cuplaj la intrare sint
de retinut, prin urmare, cuplajul direct, schitat in fig. 16 a, cuplajul sursei prin intermediul
unei lentile confectionate dintr-un segment de fibra optica cu profil Parabolic (lentila Sc/foc),
ca in fig. 16 b, cuplajul prin intermediul unei lentile sferice sau cilindrice (in cazul unei
diode laser cu fascicul asimetric de emisie), schitat in figura 16 c si, in fine, cuplajul cu dou
lentile, una cilindrica si alta sferica (folosit tot in cazul unei diode laser, din fig. 16 d).
Valorile reprezentative ale atenuarii radiatiei in aceste tipuri de cuplaje se situeazala
6,5 dB, in cazul cuplarii directe, sau prin intermediul unei lentile Selfoc si respectiv 4 dB
ircazul cuplarii cu doua lentile, ca in figura16., Se obtin totusi atenuari reduse,sub 2dB, in
cazul cuplarii diodelor laser prin intermediul unor microlentile cilindrice, o metoda practica,
eficienta si larg raspinditain ultimii ani reduce problema cuplajului de intrare la problema
imbinarii a.doua segmentede cablu. In acest caz, fabricantul livreaza sursa de radiatie gata
cuplata si alineata cu un segment de cablu optic cu - lungimea decitiva centimetri.
Fiecare dintre componentele atenuarii radiatiei in cuplajul de iesire din cablul optic este
asemanatoare cu cele de la intrare.Atenuarea prin apertura numerica la iesire apare numai in
cazul folosirii fotodetectorilor cu lentila, in care caz trebuie luata in calcul apertura numerica a
lentilei. In figura 18 apare o sectiune printr-un astfel de detector cu lentila sferica planconvetia.Se observa ca radiatia incidenta pe lentil in interiorul unui con cu deschidere 0 va fi
focalizata pe suprafata fotosensibila. Orice radiatie ce intr sub un unghi mai mare decit 0 va
cadea in afara detectorului. Deci, un sistem cu lentile n care detectorul este plasat in focarul
21

lentilei (la o distanta, f, de planul acesteia) are un semiunghi de acceptare maxim, 0, similar cu
cel al sistemului optic.
Nu toti detectorii sint prevazuti cu lentile plan-convexe. Unii folosesc un sistem optic cu
lentina biconvexa care permite cresterea aperturii numerice a fotodetectorului pentru u:
diametru fix al sursei de radiatie.
Acest tip de interfata se observa in figura 18. Un cablu plasat in focarul fl emite radiatia
focalizata de catre lentila in focarul f2, pe

Fig. 18 - Atenuarea radiajiei prin apertur numeric in

fotodetectorul cu lentil convex
Suprafata fotodetectorului. Imaginea din acest plan va fi marit sau micsorat, faa de
spotul din planul fibrei optice, in functie de raportul dintre distantele focale ale lentilei. Pentru
a calcula valoarea atenuarii datorate aperturii numerice se poate deduce o expresie analitica
puterii incidente pe fotodetector in functie de unghiul 0. Un calcul exact i precis este greu de
facut, deoarece aa cum s-a mai aratat unghiul de emisie al cablului optic depinde de numerosi
factori (sursa si fibra) si poate fi doar aproximat cu unghiul de acceptare al fibrei optice.

Lentila de cuplaj
Fig. 19 Cuplarea radiaiei n fotodiod cu lentil biconvex
Lund acest caz, care este de fapt cel mai defavorabil, vom deduce o relatie simpla de calcul
22

a atenuarii prin apertura numerica a lentilei de receptie, daca 0 este semiunghiul de emisie
al fibrei i a semiunghiul de acceptare al sistemtilui optic de receptie.
Puterea continuta in acest unghi (0) se va scrie:
1 cos 0
P P

1 cos

si deci atenuarea prin apertur.It numerica la iesire va fi:

P0
10 log 1 cos 0

1 cos
P

AN 10 log

Concluzie:
Valorile reprezentative ale atenuarii radiatiei in aceste tipuri de cuplaje se situeaza
la 6,5 dB, in cazul cuplarii directe, sau prin intermediul unei lentile Selfoc si respectiv 4 dB in
cazul cuplarii cu doua lentile. Se obtin totusi atenuari reduse,sub 2dB, in cazul cuplarii
diodelor laser prin intermediul unor microlentile cilindrice, o metoda practica, eficienta si larg
raspinditain ultimii ani reduce problema cuplajului de intrare la problema imbinarii a .doua
segmentede cablu.

Bibliografia utilizat
23

-www.site.uottawa.ca/-jpyao/courses/ELG4173 files/LECT2.PDF 19. F. Fontaine, Optical

Fibers, Module 4, Lecture notes,
Propagations in optical fibers, 1996,
-www.cooper.edu/engineering/projects/gateway/ee/solidmat/modlec4/ modlec4.htm1
C1.R. Niculescu, I.M. losif, "Initiere in comunicatiile prin fibre optice", Editura Tehnice,
Bucuresti. (1982). p. 1-247.
-www.Google.md.Atenuatoare

24