CURS 10 – partea a II-a

VIBRAŢII TRANSVERSALE ÎN CAZUL PLĂCILOR NEAMORTIZATE,

DREPTUNGHIULARE DIN MATERIALE COMPOZITE STRATIFICATE

10.1.VIBRAŢIILE LIBERE ALE PLĂCILOR SUBŢIRI DIN MATERIALE

COMPOZITE DREPTUNGHIULARE SIMPLU REZEMATE [11]

În analiza vibraţiilor plăcii, cea mai complexă problemă este aceea a

stratificatului cu o structură arbitrară în ceea ce priveşte aşezarea straturilor şi anume,
cazurile în care matricea de cuplare între întindere şi încovoiere-torsiune este diferită
de matricea nulă. Din această cauză, se va studia mai întâi, cazul stratificatelor
simetrice pentru care nu există cuplare întindere-încovoiere, ceea ce înseamnă că,
termenii Bij  0 . Se cunoaşte deja că, în cazul stratificatelor special ortotrope, nu
există cuplare încovoiere-torsiune, adică D16  D26  0 . În acest caz, ecuaţiile
fundamentale pot fi scrise ca:
u0  0; v0  0; 
 w0 4 4
 w0  w0 4
 w0 2 
D11  2D12  2 D66   D22  s  q 
4 2 2 4 2
x x y y t  (1)
  w
4 4  
 I xy  0   w0  ; 
 x 2 t 2 y 2 t 2  
 
unde  s reprezintă masa pe unitatea de suprafaţă a stratului ortotrop în punctul de
coordonate x, y  ; I xy este termenul de inerţie de rotaţie. În cazul unei plăci formate
din n straturi, stratul k având densitatea  k , densitatea  s se calculează cu relaţia:
n n

h 2  dz    k zk  zk 1     k tk ,
h2
s  (2)
k 1 k 1
în care t k este grosimea stratului k.
Termenul de inerţie de rotaţie I xy se calculează cu relaţia [11]:
h2 2
I xy 
 -h 2
z  dz . (3)

Termenul de inerţie se poate neglija şi ecuaţia (1) devine:

1
 Camelia CERBU

 4 w0  4 w0  4 w0  2 w0
D11  2D12  2 D66   D22  s  0. (4)
x 4 x 2 y 2 y 4 t 2
Deplasarea pe direcţie transversală la placă, se poate exprima sub formă
complexă:
w0 x, y, t   w0 x, y eit , (5)
unde  reprezintă pulsaţia vibraţiilor armonice. Înlocuirea expresiei (5) în ecuaţia (4)
conduce la:
 4w 0  4w 0  4w 0
D11  2D12  2D66   D22  s 2w 0  0 . (6)
4 2 2 4
x x y y
În cazul unei plăci dreptunghiulare simplu rezemată pe toate laturile,
condiţiile de contur sunt:
 laturile x  0 şi x  a :
w0  0, M x  0; (7)
 laturile y  0 şi y  b :
w0  0, M y  0. (8)
Din ecuaţiile constitutive, condiţiile referitoare la momentele de încovoiere în
lungul laturilor devin:
 laturile x  0 şi x  a :
 2 w0  2 w0
M x   D11  D12  0; (9)
2 2
x y
 laturile y  0 şi y  b :

 2 w0  2 w0
M y   D12  D22  0. (10)
2 2
x y
Înlocuind deplasarea transversală de forma [11]:

w0 x, y   Cmn sin m

x y
sin n . (11)
a b
în ecuaţia (6) se ajunge la:
 m 4 4 m 2 n 2 4 n 4 4 
 4 D11  2 2 2 D12  2 D66   4 D22   s Cmn  0 .
2 (12)
 a a b b 

2
 Dinamica structurilor mecanice

Ultima relaţie este valabilă pentru oricare valoare nenulă a lui Cmn doar dacă,
expresia din paranteză este egală cu zero, de unde rezultă următoarea relaţie de calcul
pentru pulsaţiile proprii ale vibraţiilor transversale:

mn 
2
a2
1
s
m 4 D11  2m 2 n 2 R 2 D12  2 D66   n 4 R 4 D22 , (13)

unde R reprezintă raportul dintre lungimea şi lăţimea plăcii R  a b . Forma

deformată a plăcii corespunzătoare pulsaţiei proprii mn este dată de relaţia (11).
În cazul unei plăci izotrope, se obţine:
D11  D22  D12  2D66  D (14)
şi expresia pentru pulsaţii se reduce la:
2 D
mn  m 4  2m 2 n 2 R 2  n 4 R 4 . (15)
a 2 s
În cazul unei plăci ortotrope, pulsaţia fundamentală corespunde la m  n  1 şi
este dată de:
2
11  2
a
1
s
D11  2 R 2 D12  2 D66   R 4 D22 , (16)

iar în cazul unei plăci izotrope avem:

mn  2
a
2 D
s
1  R2 . (17)

Forma deformată a modului fundamental este dată de cele două cazuri prin:

w0 x, y   C11 sin 

x y
sin  . (18)
a b
Aşa că, pentru a determina influenţa anizotropiei, se compară comportarea
unei plăci pătrate fabricate dintr-un material ortotrop cu caracteristicile:
D11  10D22 , D12  2D66  D22 (19)
cu comportarea unei plăci fabricate dintr-un material izotrop.
În cazul unui material izotrop, pulsaţiile proprii (15) sunt:
2 D
mn  kmn 2 , kmn  m2  n 2 , (20)
a s
iar în cazul materialului ortotrop, pulsaţiile sunt calculate cu expresia:

3
 Camelia CERBU

2 D22
mn  kmn , (21)
a2 s
cu

kmn  10m4  2m2n 2  n 4 . (22)

Valorile pulsaţiilor şi modurile de vibraţii corespunzătoare celor două cazuri
[11] arată că, nu există o direcţie privilegiată în cazul unei plăci izotrope. Pulsaţiile şi
modurile de vibrare sunt aceleaşi pentru m  1 , n  2 şi m  2 , n  1 ; m  1 , n  3 şi
m  3 , n  1 etc. În contrast, în cazul plăcii ortotrope, de exemplu, cel de-al doilea
mod corespunde la al patrulea mod (cu k21  13 ) etc.

10.2.VIBRAŢII ALE PLĂCILOR ORTOTROPE CU DIFERITE CONDIŢII

ÎN LUNGUL LATURILOR

10.2.1. Expresii generale

Mai înainte, soluţiile exacte ale ecuaţiei (4) au fost deduse în cazul laturilor
simplu rezemate. În cazul altor condiţii, nu este posibil să se rezolve direct ecuaţia
(4). Determinarea pulsaţiilor proprii necesită utilizarea de metode aproximative. În
această secţiune se consideră metoda Ritz.
În cazul stratificatelor ortotrope D16  D26  0 , energia de deformaţie U d
are expresia [11]:
  2w 
2 
1 a b  2 w0  2 w0 
Ud 

2 0 0
D11 
 x 2 

0 

 2 D12
 x 2
 y 2


 
 (23)
 2w  
2 2
 2w  
 D22  0   4D  0   dxdy  C.

 y 2  66   
   xy   

Expresia valorii maxime a energiei cinetice [11] după introducerea relaţiei (5)
corespunzătoare deplasării transversale w0 , devine:
1 a b
Ec max 
2 x  0 y  0
 s 2 w02 dxdy . (24)

În absenţa sarcinilor transversale, funcţia de energie maximă se reduce la

4
 Dinamica structurilor mecanice

  2w 
2 2 2 
1 a b    
 
w w
U d max  Ec max  D11  0   2D 0 0 
2 x 0 y 0   x 2 12
 2
 2 
   x y 
 (25)
 w 
2 2
 2 
2  
 D22  0   4 D   w0     2 w 2  dxdy.

 y 2  66 
x  y  s 0

     
În metoda Ritz, soluţia pentru deplasarea transversală este dezvoltată sub
forma unei serii duble după cum urmează:
M N
w0 x, y     Amn X m x Yn  y  , (26)
m1 n 1
unde funcţiile X m x  şi Yn  y  sunt astfel alese încât să satisfacă condiţiile de contur
în lungul laturilor x  0 , x  a , y  0 şi y  b . Coeficienţii Amn sunt apoi
determinati din conditiile de staţionaritate care fac extremul funcţiei de energie [11]:
 ~
Amn
 ~

U d max  E c max  0 ; m  1, M ; n  1, N , (27)

~ ~
unde U d max  Ec max reprezintă energia obţinută prin înlocuirea expresiei (26)
pentru deplasarea transversală în expresiile (24) şi (25).
Ca urmare, calculul funcţiilor de energie necesită să exprimăm termenii:
2 2 2
  2
w   2
w  2
w   2
w   2w 
w02 ,  0 ; 0 0;  0 ;  0 .
 x 2
x 2
y 2  y 2  xy 
     
De exemplu
 2 w0 M N d2 X m
2
   Amn 2
Yn . (28)
x m1 n 1 dx
De unde rezultă:
2 M N M N
 2w 

 0   d2 X m d2 X i
Amn Aij YY . (29)
 x 2  2 2 n j
  m1 n1 i 1 j 1
dx dx

şi
2 M N
1    2 w0 

d2 X m d2 X i
 Aij Y Y . (30)
2 Amn  x 2  dx 2
dx 2 n j
m1 n 1

5
 Camelia CERBU

Integrarea acestui termen conduce la expresia [11]:

2 M N
a b  2w 
 
1  a d2 X d2 X b
  0  dx dy 
2 Amn 0 0  x 2 
m1 n 1
Aij m
0 dx 2 dx 2
i dx YnY j dy .
0  (31)

Pentru a exprima aceste integrale, este util să se introducă variabilele reduse:

x y
u şi v  . (32)
a b
Expresia (31) devine:
2 M N
 

2
1  a b  b a d2 X m d2 X i b
  
 w0  dx dy  Aij du YnY j dv . (33)
2 Amn 0 0  x 2  a 3 0 du 2 du 2 0
m1 n 1
Integralele sunt adimensionale.
Procedând în acelaşi mod pentru ceilalţi termeni, se obţine:

    
~ M N
U d 1
 22 00
D11I mi 20 02
J nj  D12 I mi J nj  I mi J nj  
02 20
Amn Ra 2  (34)
i 1 j 1
 4 D I J R 
11 11 2 00 22 4 
66 mi nj  D22 I mi J nj R Aij , 
unde R este raportul dintre lungime şi lăţime şi introduce următoarele integrale
adimensionale:
1d p X q

 m d X i du ;
pq
I mi  m, i  1, M ; pq  00, 02,11, 20, 22 ; (35)
0 du p q
du
1d r X s
rs
J nj 

0 du r
m d X i dv ;
s
du
n, j  1, N ; rs  00, 02,11, 20, 22 . (36)

Expresia aproximativă pentru energia cinetică maximă se obţine din expresia:

M N


a b
0 0
1
Ec max   s 2 X m X i dx YnY j dy , (37)
2
i 1 j1
care conduce la relaţia [11]:
M N
Ec max
Aij
1
  s a 4 2
R 
i 1 j1
00 00
I mi J nj . (38)

6
 Dinamica structurilor mecanice

În final, condiţiile (27) de regim staţionar conduc la sistemul de M x N ecuaţii

omogene [11]:

     
M N
22 00 20 02 02 20 11 2 
D11I mi J nj  D12 I mi J nj  I mi J nj  4 D66 I 11
mi J nj R 
i 1 j 1  (39)

J nj Aij  0,

 D22 I mi J nj R   s a 4 2 I mi
00 22 4 00 00


pentru m  1, M , n  1, N .
Acest sistem de ecuaţii poate fi scris deasemenea, sub formă redusă:

     
M N
2200 2002 0220 1111 2 
D11Cmi nj  D12 C mi nj  C mi nj  4 D66C mi nj R 
i 1 j 1  (40)

nj R   s a  C mi nj Aij  0,
0022 4
 D22Cmi 4 2 0000
 


pentru m  1, M , n  1, N , prin scrierea produselor dintre integralele (35) şi (36), sub

forma următoare:
1d p X q 1 r s

 
m d X i du d X m d X i dv .
pqrs pq rs
Cmi nj  I mi J nj  (41)
0 du p du q 0 du r du s

Apoi, sistemul poate fi rescris sub forma


     
M N
1111 2 
2200
Cmi nj  12 Cmi nj  C mi nj  4 66C mi nj R 
2002 0220

i 1 j 1  (42)
  22Cmi nj R   C mi nj Aij  0,
0022 4 2 0000
 

exprimâd termenii matricii de rigiditate de încovoiere Dij în funcţie de D11
D12  12 D11; D66   66 D11; D22   22 D11 (43)
iar termenul  are expresia
s
  a 2 . (44)
D11
Sistemul de ecuaţii (39), (40) sau (42) este un sistem omogen care poate fi rezolvat ca
o problemă de valori proprii. Valorile proprii, adică pulsaţiile proprii şi vectorii
proprii, determină modurile proprii de vibraţie.

7
 Camelia CERBU

10.2.2. Aproximaţia lui Rayleigh [11]

Metoda aproximativă a lui Rayleigh constă în utilizarea doar a termenului mn
reprezentativ pentru serii, pentru un mod dat [11]:
wmn x, y   Amn X m x Yn  y  . (45)
Apoi, se obţine pulsaţia de vibraţie a modului mn, prin egalarea energiei de
deformaţie maxime cu energia cinetică maximă asociată cu deplasarea transversală
maximă wmn .
În acest caz, energia de deformaţie maximă [11] este dată de:
~ 1

U d max  A2 D11I mm22 00 20 02
J nn  2 D12 I mm 
J nn  2 D66 I 11
mm J 11
nn  
R2 


2 mn (46)
00 22 4
 D22 I mm J nn R ab, 

iar energia cinetică maximă este:
~ 1
Ec max   s 2 abI mm
00 00 2
J nn Amn . (47)
2
Notând cu Bmmnn coeficientul
2200
Bmmnn  Cmmnn 
 2 12Cmmnn
2002
 2 66C1111 2

mmnn R   22Cmmnn R
0022 4
(48)
şi egalând expresiile (46) şi (47), se obţine:
B
 mn
2
 mmnn . (49)
0000
Cmmnn
S-a remarcat [11] că în cazul vibraţiilor transversale ale plăcilor din material ortotrop,
diferenţa este mică între valorile pulsaţiilor propprii de vibraţie obţinute prin metoda
aproximativă Rayleigh şi cele obţinute prin metoda Ritz de la o aproximare cu un
număr mare de termeni. Această diferenţă este de câteva procente în cazul plăcilor cu
toate marginile încastrate sau simplu rezemate. Diferenţa dintre cele două metode
creşte când se reduc constrângerile de frontieră impuse pentru cele patru laturi ale
plăcii. Adică, transformarea unei laturi încastrate sau simplu-rezemată într-o latură
liberă, conduce la creşterea diferenţei între rezultatele obţinute prin cele două metode.
În cazul a două laturi adiacente libere, diferenţa dintre rezultate este şi mai mare.

10.2.3. Aproximarea prin doi termeni [11]

În cazul aproximării prin doi termeni, deplasarea transversală este dată de:
w0 x, y   A11 X1x Y1 y   A12 X1x Y2  y  (50)
iar sistemul (42) se reduce la un sistem de două ecuaţii:

8
 Dinamica structurilor mecanice

  
 B1111   C1111 A11  B1112   C1112 A12  0;
2 0000 2 0000


  
 B1112   C1121 A11  B1122   C1122 A12  0,

2 0000 2 0000
 (51)

cu
B11ij  C11 
2002 1111 2

ij  2 12C11ij  2 66C11ij R   22C11ij R  0, i, j  1, 2 .
2200 0022 4
(52)

Pulsaţiile proprii ale vibraţiilor corespunzătoare modurilor 11 şi 12 se obţin când

determinantul corespunzător sistemului de ecuaţii (51), se anulează:
B 0000 
1111   C1111 B1112   2C1112
2 0000
det    0. (53)
 B1112   2C1121
0000
B1122   2C1122
0000

Aproximarea lui Rayleigh a modurilor 11 şi 12 se obţine direct din termenii:
B B
11
2
 1111 ; 12
2
 1122 . (54)
0000 0000
C1111 C1122

10.2.4. Plăci ortotrope cu margini încastrate sau simplu rezemate

Se consideră în cele ce urmează, cazul unei plăci dreptunghiulare ortotrope
încastrată sau simplu rezemată pe contur.
În cazul în care laturile opuse sunt încastrate, se poate utiliza funcţia de grindă
(9.41) din capitolul precedent, pentru funcţiile X m x  şi Yn  y  :
 pentru marginile încastrate x  0 şi x  a

 x
X m x   cos m
x x x
 chm   m  sin m  shm  ; (55)
a a  a a
 pentru marginile încastrate y  0 şi y  b
 y
Yn  y   cos n
y y y
 chn   n  sin n  shn  , (56)
b b  b b
unde valorile m , n ,  m şi  n sunt prezentate în tabelul 9.1 (valorile pentru  m ,  n
sunt valori de pe coloana constantei C1). Ţinând cont de aproximaţia făcută în
capitolul anterior prin relaţia (9.50) şi anume:

1  4,730 ; i  2i  1 pentru i = 2, 3, ... (57)
2
În cazul în care marginile opuse sunt simplu rezemate, funcţiile X m x  şi
Yn  y  sunt exprimate ca funcţii sinusoidale introduse în ecuaţia (9.37):

9
 Camelia CERBU

 pentru marginile simplu rezemate x  0 şi x  a

X m x   sin m
x
; (58)
a
 pentru marginile simplu rezemate y  0 şi y  b

Yn  y   sin n
y
. (59)
b
În mod analog, în cazul în care una dintre laturi este încastrată iar latura opusă
este simplu rezemată, funcţiile X m x  şi Yn  y  pot fi exprimate sub forma:
 pentru latura încastrată x  0 şi pentru cea simplu rezemată x  a

 x
X m x   cos m
x x x
 chm   m  sin m  shm  ; (60)
a a  a a
 pentru latura încastrată y  0 şi pentru cea simplu rezemată y  b
 y
Yn  y   cos n
y y y
 chn   n  sin n  shn  , (61)
b b  b b
unde valorile m , n sunt prezentate în tabelul 9.3 iar valorile pentru  m ,  n sunt
valorile constantei C1 calculate cu relaţia (9.59). Se cunoaşte că, valorile pentru
m , n sunt bine aproximate cu relaţia (9.62).
Pulsaţiile proprii şi modurile de vibraţie corespunzătoare sunt determinate apoi, prin
introducerea funcţiilor (55)-(61). Se pot scrie relaţiile:
0000 2002 0220
Cmnij  1; Cmnij  Cmnij  C1111
mnij . (62)
Aşa că, sistemul de ecuaţii (42) se scrie sub forma [11]:

Cmi2200nj  212  2 66 C1111

mi nj R   22Cmi nj R   Aij  0
M N


i 1 j 1
2 0022 4 2
(63)

pentru m  1, M , n  1, N cu
2200 22 00 22 1111 11 11 0022 00 22 22
Cmi nj  I mi J nj  I mi , Cmi nj  I mi J nj , Cmi nj  I mi J nj  J nj . (64)
În cele ce urmează se va considera cazul metodei aproximative a lui Rayleigh.
În acest caz, pulsaţia corespunzătoare modului mn este dată de:
D11
 212  2 66 C1111
1
mn  2200
Cmmnn mmnn R   22Cmmnn R .
2 0022 4
(65)
a 2 s
În cazul a două laturi opuse simplu rezemate:
10
 Dinamica structurilor mecanice

2200
Cmmnn  m 4 4 ; mmnn  m n  ;
C1111 2 2 2 0022
Cmmnn  n 4 4 . (66)

Tabel 10.1 - Valorile coeficienţilor c1 , c2 , c3 pentru calculul pulsaţiilor plăcilor

ortotrope (I –latură încastrată, R – latură simplu rezemată) [11]
Condiţii de m n c1 c3 c2
frontieră
1 1 4,730 4,730 12,32=151.3
1 2,3,4,… 4,730 (n+0,5)π 12,3c3(c3-2)
2,3,4,… 1 (m+0,5)π 4,730 12,3c1(c1-2)
2,3,4,… 2,3,4,… (m+0,5)π (n+0,5)π C1(c1-2)c3(c3-2)

1,2,3,… 1,2,3,… mπ nπ m2 n2 π4

1,2,3,… 1,2,3,… (m+0,25)π (n+0,25)π c1(c1-2)c3(c3-2)

1 1,2,3,… 4,730 nπ 12,3n2 π2

2,3,4,… 1,2,3,… (m+0,5)π nπ n2 π2c1(c1-2)

1 1,2,3,… 4,730 (n+0,25)π 12,3c3(c3-2)

2,3,4,… 1,2,3,… (m+0,5)π (n+0,25)π C1(c1-2)c3(c3-2)

1,2,3,… 1,2,3,… (m+0,25)π nπ n2 π2c1(c1-2)

În cazul a două laturi opuse încastrate sau o latură încastrată şi cealaltă simplă
rezemată:
2200
Cmmnn  4m ; C1111 11 11
mmnn  I mm J nn ;
0022
Cmmnn  4n . (67)

11
 Camelia CERBU

Valorile aproximative ale integralelor din componenţa lui C1111

mmnn se
calculează cu următoarele relaţii:
 în cazul a două laturi opuse simplu rezemate
I ii11  12,30 ; I ii11  i i  2 , i = 2, 3, 4, ... (68)
 în cazul în care o latură este încastrată şi cealaltă simplu rezemată
I ii11  i i  1 ; i = 1, 2, 3, 4, ... (69)
În final, ecuaţia (65) asociată cu ecuaţiile (65) - (69) arată că, aproximarea
Rayleigh a pulsaţiei de vibraţie a modului mn poate fi scrisă sub următoarea formă:
D11
c14  212  2 66 R 2 c2   22 R 4 c34 ,
1
mn  (70)
a2 s
unde valorile coeficienţilor c1 , c2 , c3 sunt prezentate în tabelul 10.1 [11] pentru
fiecare combinaţie de condiţii de frontieră. Pulsaţiile proprii mn calculate cu relaţia
de mai sus, sunt exprimate în rad/s.

12